DOC A fost publicată hotărârea integrală a CSJ, prin care socialistul Igor Dodon a rămas sub control judiciar pentru 60 de zile, fiind respins recursul depus de procurorii anticorupție

Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a publicat hotărârea magistraților prin care, pe 28 noiembrie, a fost respins recursul depus de procurorii anticorupție cu privire la schimbarea măsurii preventive în privința fostului președinte al R. Moldova Igor Dodon, învinuit de comiterea infracțiunii de corupere pasivă, organizarea și acceptarea finanțării partidului politic din partea unei „organizații criminale”. Astfel, socialistul a rămas sub control judiciar pentru 60 de zile, având interdicția de a părăsi țara. 

Decizia prin care a fost respins recursul declarat de procurorii anticorupție a fost pronunțată integral, pe 2 decembrie, de către magistrații Nadejda Toma, Iurie Diaconu și Victor Boico.

Magistrații își motivează decizia prin faptul că „pot fi atacate cu recurs sentințele pronunțate de CSJ și alte hotărâri penale pentru care legea prevede această cale de atac. Încheierile pot fi atacate cu recurs numai odată cu sentinţa, cu excepţia cazurilor când, potrivit legii, pot fi atacate separat cu recurs”.

„(…) Prescripțiile de drept enunţate denotă, astfel, clar și concludent că, la faza judecării cauzei, legea procesual penală prevede calea de atac – recursul doar pentru hotărârile judecătorești privind aplicarea și prelungirea duratei de arestare preventive și la domiciliu, iar încheierea prin care a fost respins demersul acuzatorului de stat privind prelungirea duratei arestării inculpatului nu este susceptibilă de a fi atacată separat cu recurs, argumentele privind dezacordul cu aceasta urmând a fi invocate doar în recursul declarat împotriva hotărârii în fond.

Odată ce este declarat împotriva unei hotărâri penale pentru care legea nu prevede această cale de atac, recursul de pe rol urmează a fi respins ca inadmisibil.

Totodată, în prezența circumstanţelor enunțate supra, instanța de recurs nu se va expune asupra motivelor invocate în recurs, nici nu va purcede la examinarea fondului recursului, deoarece soluţia de respingere a recursului ca inadmisibil nu implică o verificare a hotărârii atacate, întrucât instanţa de recurs nu poate proceda la o verificare de fapt şi de drept a acesteia decât în cadrul unui recurs exercitat în mod legal (…). Se respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de procurorul delegat în Procuratura Anticorupție, Petru Iarmaliuc, împotriva încheierii Colegiului Penal al Curţii Supreme de Justiție din 18 noiembrie 2022 prin care s-a dispus: „demersul procurorului în Procuratura Anticorupție, Petru Iarmaliuc privind prelungirea măsurii preventive – arestul la domiciliu în privința inculpatului Dodon Igor (…)”, se arată în decizie.

Procurorul anticorupție Petru Iarmaliuc a înaintat recurs prin care a solicitat instanței „casarea încheierii Colegiului penal al Curţii Supreme de Justiţie din 18 noiembrie 2022, admiterea integrală a demersului de prelungire a măsurii preventive arestarea la domiciliu a inculpatului Dodon Igor, pe un termen de 30 zile, cu menținerea interdicțiilor şi obligațiilor” stabilite anterior.

„Procurorul a invocat că în condiţiile în care materialele cauzei penale deferite judecăţii în privinţa inculpatului Dodon Igor, coroborate cu probele anexate la demersul procurorului Petru Iarmaliuc din 14 noiembrie 2022, prin care s-a solicitat prelungirea măsurii preventive – arestul la domiciliu în privinţa inculpatului Dodon Igor, se confirmă prin probe pertinente, concludente şi care se confirmă reciproc că datorită comportamentului şi a acţiunilor inculpatului Dodon Igor au fost exercitate presiuni asupra martorului *** în legătură cu declaraţiile acestuia depuse în privinţa lui Dodon Igor, consider justificat şi întemeiat demersul, iar instanţa nu a ţinut cont de aceste probe la emiterea încheierii.

La fel, au fost prezentate probe pertinente şi concludente care confirmă legătura puternică a inculpatului cu Federaţia Rusă şi factori decidenți ai Federației Ruse, precum şi persoane implicate în acţiuni împotriva intereselor naţionale a R. Moldova, precum Chaika Igor”, se mai arată în hotărâre.

Pe 28 noiembrie curent, magistrații CSJ au respins recursul depus de procurorii anticorupție cu privire la schimbarea măsurii preventive în privința fostului președinte al R. Moldova Igor Dodon, învinuit de comiterea infracțiunii de corupere pasivă, organizarea și acceptarea finanțării partidului politic din partea unei „organizații criminale”, rămâne sub control judiciar pentru 60 de zile, având interdicția de a părăsi țara.

Pe 18 noiembrie 2022, Igor Dodon a fost eliberat din arest la domiciliu, fiind plasat sub control judiciar, având interdicția de a părăsi țara.

Dodon este primul șef de stat judecat pentru o infracțiune comisă în perioada în care își exercita funcția. Din acest motiv, dosarul a fost remis spre examinare direct la CSJ, care, potrivit legii, este competentă să judece în primă instanță cauzele penale privind infracțiunile săvârșite de un șef de stat.

După câteva ședințe preliminare de judecată, pe 11 noiembrie, la CSJ, într-o atmosferă tensionată, a început examinarea în fond a dosarului „kuliok”.

Pe 6 octombrie 2022, Procuratura Anticorupție a anunțat despre trimiterea în judecată a cauzei penale de învinuire a ex-președintelui R. Moldova, Igor Dodon, în comiterea infracțiunii de corupere pasivă și organizarea și acceptarea finanțării partidului politic din partea unei organizații criminale, săvârșite pe durata exercitării mandatului său de președinte al R. Moldova, în perioada lunii iunie 2019.

Dosarul disjuns pe două capete de acuzare în privința lui Igor Dodon a fost transmis conform competenței CSJ-ului pentru examinare în fond. Potrivit prevederilor art. 39 din Codul de procedură penală, CSJ este competentă să judece în primă instanță cauzele penale privind infracțiunile săvârșite de președintele R. Moldova, precizează Procuratura.

Urmărirea penală în dosarul denumit generic „kuliok” a fost reluată pe 18 mai 2022, la o zi după ce CA Chișinău a casat integral hotărârea Judecătoriei Chișinău, sectorul Ciocana, privind menținerea ordonanței de neîncepere a urmăririi penale împotriva fostului președinte al R. Moldova, emisă anterior. Dosarul are la bază o secvență video de la întâlnirea dintre Igor Dodon, Vladimir Plahotniuc și Serghei Iaralov din iunie 2019, în care se observă cum liderul PDM îi dă lui Dodon o pungă neagră în care s-a speculat că ar fi fost bani. În acea înregistrare, Igor Dodon îi spune lui Plahotniuc să nu „umble cu culioacele” și să transmită punga lui Cornel (se presupune că e vorba despre Corneliu Furculiță, n.r.), pentru că acesta urma să achite anumite salarii. Plahotniuc i-a zis atunci lui Iaralov să-i dea banii lui Costea (se presupune că e vorba despre Constantin Botnari, n.r.) ca să-i transmită lui Cornel.

Secvența video, publicată de fostul deputat Iurie Reniță, este o continuare a înregistrării video de la întâlnirea celor trei din iunie 2019, când Dodon declara că primește lunar bani din Federația Rusă pentru finanțarea PSRM. Ulterior, Dodon declara public că ar fi jucat un rol în cadrul acelor discuții, cu scopul de a-l debarca pe Plahotniuc de la guvernare.

Igor Dodon este bănuit de îmbogățire ilicită, corupere pasivă, acceptarea finanțării partidului politic de către o organizație criminală și trădare de Patrie.

• Istoria arvunei de 25 de mii de euro pentru „utilaje de bucătărie”, plătită cash de soția ex-președintelui Dodon. Urmele duc spre cumnatul său și o bază de odihnă „all inclusive” de pe malul Nistrului
• VIDEO/ Legăturile familiei Dodon cu pensiunea „Fata Morgana”: „Acolo va fi un restaurant cu 100 de locuri. Lumea care trăiește mai aproape spune că Dodon a cumpărat. Ca să nu bată tare la ochi, l-o pus pe cumnat”