Detalii suplimentare de la PA din dosarul celor patru judecători cercetați pentru trafic de influență, corupere activă și corupere pasivă
Procuratura Anticorupție (PA) a venit cu detalii suplimentare referitor la dosarul în privința celor patru judecători, pentru care Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a eliberat acordul privind efectuarea acțiunilor de urmărire penală la 14 noiembrie 2023. În cazul a trei dintre aceștia, urmărirea penală a început în perioada iunie-septembrie.
Un judecător din cadrul Judecătoriei Chișinău – (Valentina Garabagiu)
- Urmărirea penală pornită: 13.06.2023
- Acordul CSM eliberat pentru acțiuni de urmărire penală: 14.11.2023
- Suspendat din funcție de către CSM din oficiu: 14.11.2023
- Percheziții efectuate și reținut: 14.11.2023
- Statut: învinuit pe un capăt de acuzare – coruperea pasivă și trei capete de acuzare – trafic de influență (art. 324 alin.(3) lit.a), art. 326 alin.(1), art. 326 alin.(11), art. 326 alin.(2) lit.b) din Codul penal)
- Măsura preventivă – procurorii au solicitat arest 30 zile, instanța a aplicat arest 30 zile
Un judecător din cadrul Curții de Apel Chișinău (Mihail Diaconu)
- Urmărirea penală pornită: 18.09.2023
- Acordul CSM eliberat pentru acțiuni de urmărire penală: 14.11.2023
- Suspendat din funcție de către CSM din oficiu: 14.11.2023
- Percheziții efectuate și reținut: 14.11.2023
- Statut: învinuit pe un capăt de acuzare – trafic de influență (art. 326 alin.(2) lit.b) din Codul penal)
- Măsura preventivă – procurorii au solicitat arest la domiciliu 30 zile, instanța a aplicat control judiciar 60 zile; procurorii au contestat la Curtea de Apel Bălți
Un judecător din cadrul Judecătoriei Chișinău
- Urmărirea penală pornită: 16.08.2023
- Acordul CSM eliberat pentru acțiuni de urmărire penală: 14.11.2023
- Suspendat din funcție de către CSM din oficiu: 14.11.2023
- Percheziții efectuate: 14.11.2023
- Statut: învinuit pe două capete de acuzare – trafic de influență (art. 42 alin.(5), art. 326 alin.(11), art. 326 alin.(2) lit.b) din Codul penal)
- Măsura preventivă – obligarea de a nu părăsi țara 60 zile aplicată de procurori
Un judecător din cadrul Judecătoriei Chișinău
- Acordul CSM eliberat pentru pornirea urmăririi penale și acțiuni de urmărire penală: 14.11.2023
- Urmărirea penală pornită: 14.11.2023
- Percheziții efectuate: 14.11.2023
- Statut: bănuit pe un capăt de acuzare – corupere activă (art. 325 alin.(3) lit.a1) din Codul penal)
- Măsura preventivă – nu este aplicată la moment
PA menționează că legea prevede eliberarea acordului CSM pentru pornirea urmăririi penale în privința unui judecător pentru infracțiunea prevăzută la art. 325 din Codul penal (corupere activă). Acordul CSM nu este necesar și procurorul general poate dispune pornirea urmăririi penale în privința unui judecător pentru infracțiunile prevăzute la art. 324 (corupere pasivă) și art. 326 (trafic de influență). Acordul CMS este necesar pentru aducerea silită, reținerea, arestarea și efectuarea perchezițiilor, indiferent de infracțiunea investigată.
Conform unor surse ale Ziarului de Gardă, numele celor patru magistrați au ajuns în vizorul organelor de drept în urma unor interceptări din cadrul unor cauze penale în care nu erau vizați inițial.
Un judecător a fost vizat în dosarul „Laundromat”, iar altul în aprilie 2009 a judecat tineri în incinta Comisariatului General de Poliţie. Ziarul de Gardă a analizat activitatea celor patru judecători vizați de percheziții și vă prezintă cele mai relevante informații.
Radu Grecu este magistrat la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, din decembrie 2017. Conform magistrat.md, pe 30 iulie 2003 a fost avocat în cadrul Biroului Asociat de „Avocați Ialoveni”. Radu Grecu este judecătorul care l-a achitat pe medicul Boris Duda de la Institutul Oncologic de învinuirea în comiterea infracțiunii de primire a unei remuneraţii ilicite pentru prestarea unor servicii în sfera medicală, pe motiv că „nu s-a probat faptul primirii și estorcării acestei remunerații pentru intervenția chirurgicală, nefiind prezentate în acest sens careva probe concludente și pertinente”.
Mihail Diaconu activează în sistem din 17 iunie 2004. Acesta a făcut carieră la Judecătoria Buiucani din capitală, instituție transformată după reforma justiției în sediul Buiucani al Judecătoriei Chișinău. În prezent este magistrat la Curtea de Apel Chișinău.
În aprilie 2009, Mihail Diaconu îndeplinea funcţia de judecător de instrucţie la Judecătoria Buiucani. Conform raportului Comisiei care a investigat evenimentele din 7 aprilie 2009, acesta s-a deplasat în incinta Comisariatului General de Poliţie (CGP), unde a admis nouă demersuri înaintate de un procuror, privind aplicarea arestului preventiv a persoanelor reţinute. Diaconu, însă, spre deosebire de alţi magistraţi implicaţi în judecarea participanţilor la evenimentele din aprilie 2009, şi-a păstrat intactă funcţia. În februarie 2010, Diaconu explica pentru ZdG că activitatea sa din aprilie 2009 a fost spre binele societăţii. „Eu l-am arestat pe cel care umbla cu puşca în spate prin centru. Şi pentru cei doi colegi ai lui tot eu am dus dosarele”, a declarat judecătorul, fără să explice dacă ar fi fost argumente suficiente la dosar pentru cei trei tineri. Judecătorul Diaconu a mai adăugat că persoanele pe care le-a judecat au avut avocaţi şi că a purtat mantia în timpul acestor procese.
În martie 2014, Mihail Diaconu s-a înscris în concursul pentru suplinirea funcției vacante de judecător la Curtea de Apel Chișinău și a obținut votul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), respectiv, candidatura acestuia a fost propusă președintelui de atunci, Nicolae Timofti, pentru numire în funcție. Decizia CSM de a-l promova pe Diaconu a generat protestul unei victime a evenimentelor din aprilie 2009, care a cerut în fața Președinției șefului țării să nu-l numească pe acesta în funcție. La scurt timp, Mihail Diaconu a renunțat la intenția de a fi avansat. În septembrie 2018 însă, printr-un decret al fostului președinte Igor Dodon, el a fost numit în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău.
Conform unor surse ale ZdG, Mihail Diaconu este judecătorul de la Curtea de Apel Chișinău care a fost reținut marți, 14 noiembrie, pentru 72 de ore, de procurori și ofițerii Centrului Național Anticorupție. Magistratul este bănuit de săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, după ce, împreună cu judecătorii Garri Bivol și Valentina Garabagiu, ar fi susținut că are influență asupra unor judecători de la Curtea de Apel Chișinău pentru a aplica o măsură preventivă mai blândă în privința unei persoane cercetate în cadrul unui dosar penal. Aceștia ar fi pretins de la inculpat circa 3 000 de euro.
Garri Bivol deține roba de magistrat din luna mai 2004. Conform magistrat.md, în aprilie 2012 a fost desemnat pentru exercitarea atribuţiilor judecătorului de instrucţie la Judecătoria Centru, municipiului Chişinău. Patru ani mai târziu plenul CSM a eliberat acordul pentru efectuarea acțiunilor de urmărire penală – de reținere, de aducere silită, de arestare și de percheziție în privința lui Bivol și a decis suspendarea acestuia din funcția de judecător.
Magistratul Garri Bivol a fost vizat în dosarul „Laundromat”, cunoscut și sub numele de „Spălătoria rusească”. Bivol este unul din cei cinci judecători care au cerut reîncadrarea în funcții după ce, în septembrie 2020, procurorii anticorupție au emis ordonanțe prin care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a 13 foști și actuali judecători vizați în dosarul „Laundromat”, pentru învinuirea de complicitate la spălarea de bani, pe motiv că fapta nu a întrunit elementele infracțiunii.
Anterior, ZdG a scris că Garri Bivol este soțul judecătoarei Valentina Garabagiu, vizată și ea de percheziții. Valentina Garabagiu este judecătoare la Judecătoria Chișinău din noiembrie 2007. În perioada 2013-2016, ea s-a aflat în concediu pentru îngrijirea copilului. Valentina Garabagiu este magistrata care și-a luat abținere de la judecarea dosarului din 2019 al fostului premier Vlad Filat, în care era învinuit de spălare de bani în proporții deosebit de mari. În 2021 Autoritatea Națională de Integritate a verificat datele incluse în declarația de avere și interese personale pentru 2021 a magistratei, însă a constatat „lipsa aparenței de existență a unei diferențe substanțiale între veniturile obținute, cheltuielile realizate și averea dobândită” de aceasta.
Marți, 14 noiembrie 2023, PA anunța că, în comun cu Centrul Național Anticorupție (CNA), a efectuat percheziții în birourile, automobilele și la domiciliile celor patru judecători pentru care plenul CSM a admis sesizările procurorului general interimar, prin care s-a solicitat eliberarea acordului privind efectuarea acțiunilor de urmărire penală în privința unor magistrați, cercetați penal de către PA. Conform președintelui interimar al CSM, Sergiu Caraman, cei patru judecători sunt de la Judecătoria Chișinău și de la Curtea de Apel Chișinău, iar dosarele penale sunt conectate.
În primul caz, unul dintre judecători este bănuit de corupere pasivă și trafic de influență. Prin urmare, Consiliul a dat acordul pentru demararea acțiunilor de urmărire penală, inclusiv aducerea silită, reținerea, arestarea și efectuarea perchezițiilor. Pentru alți doi judecători, care sunt bănuiți de complicitate la trafic de influență și, respectiv, trafic de influență, a fost eliberat acordul pentru aceleași acțiuni de urmărire penală. Ultimul judecător implicat este bănuit de corupere activă, fiind eliberat acordul pentru pornirea urmăririi penale, aducerea silită, reținerea, arestarea și efectuarea perchezițiilor.
În rezultatul perchezițiilor efectuate, doi judecători au fost reținuți pentru 72 ore, unul dintre care activează în cadrul Curții de Apel Chișinău, iar cel de-al doilea în cadrul Judecătoriei Chișinău. PA nu a făcut publice numele acestora.