„Decriminalizarea furtului miliardului”? Cum au decurs audierile la Ministerul Justiției

Luni, 18 decembrie, au avut loc audieri publice în legătură cu proiectul de lege privind dezincriminarea infracțiunilor economice, în cadrul Ministerulului Justiției, la inițiativa Asociației Investitorilor Străini. Deși cu puțin timp în urmă, pe 13 decembrie, 18 organizații civile, în frunte cu  Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) au semnat un apel către Ministerul Justiției și Guvern, prin care solicită retragerea proiectului de lege și crearea unui grup de lucru reprezentativ, cu implicarea tuturor părților interesate, inclusiv a societății civile, a partenerilor de dezvoltare și a mediului de afaceri, pentru a elabora soluții legislative vizând problemele reale cu care se confruntă mediul de afaceri, niciuna din organizațiile semnatare nu au fost invitate la audieri. Opiniile celor prezenți la eveniment au fost împărțite: pe de o parte, reprezentanții oamenilor de afaceri, care reprezentau majoritatea celor prezenți au sprijinit pe deplin inițiativa, pe când reprezentanții societății civile au criticat-o.

Îngrijorările reprezentanților societății civile țin de riscuri de a absolvi de pedepse penale, prin prevederi legale, persoanele din mediul de afaceri implicate în spălări de bani și crime bancare, ceea ce ar afecta eforturile de până acum de a elucida așa-numitul furt al miliardului și nu numai. Deși în cea de-a patra redacție a documentului, prezentat pe 18 decembrie, a fost eliminată eliberarea de răspundere penală pentru activitatea de creditare, gestiunea sau supravegherea băncilor, aceasta conține unele prevederi care, potrivit celor de la CRJM și Expert-Grup, nu-și au locul în proiect și trebuie excluse.

Inițiatorul audierilor a fost Asociația Investitorilor Străini

Prezent la eveniment, Alexander Koss, șeful Asociației Investitorilor Străini, a declarat că asociația pe care o reprezintă  a analizat amănunțit proiectul, a spus că proiectul îndeplinește în totalitate necesitățile businessului și a mulțumit ministerului că toate propunerile lor au fost pe deplin acceptate:

„Este necesar ca Serviciul de Informații și Securitate să se ocupe de integritatea țării, Centrul Național Anticorupție să se ocupe de lupta împotriva corupției, în special în instituțiile publice, poliția economică care insuflă teamă businessului să-și înceteze existența”, a declarat Koss.

La final de discurs, șeful Asociației Investitorilor Străini i-a îndemnat pe cei prezenți să susțină proiectul.

Ministrul justiției asigură că proiectul satisface necesitățile mediului de afaceri

„Acest proiect nu scutește pe nimeni pentru încălcările admise”, a declarat Vladimir Cebotari, ministrul justiției. Acesta susține cu fermitate că proiectul de lege este menit să excludă hărțuirea mediului de afaceri de către organele de drept, enumerând restrângerea competențelor unor organe de drept : „Se reduc competențele Serviciului de Informații și Securitate, se exclude dreptul de urmărire penală de la Serviciul Vamal și se reduc competențele pe infracțiuni a Centrului Național Anticorupție și a Procuraturii Anticorupție.”

Discursuri ale oamenilor de afaceri trase la indigo

Dezbaterile au durat două ore, timp în care circa zece oameni de afaceri au ținut un discurs, într-o oarecare măsură, mesajul fiind același: aproape toți au declarat că sprijină pe deplin proiectul de lege.

Inițiatorul platformei economice „Sodrujestvo”, Veaceslav Valko, i-a îndemnat pe acei care se opun proiectului de lege, să se ridice în picioare.

„Sper că în sală sunt prezenți și acei care sunt împotriva acestui proiect de lege, pentru că aici auzim că toți sunt pro, iar după ce vom ieși de aici, iarăși vom citi că prin acest proiect se vrea legalizarea „furtului miliardului” și „hai să nu votăm inițiativa”, „să mergem să ne plângem pe la toate ambasadele Uniunii Europene”. Aici se află reprezentanți ai mediului de afaceri care cer ca această lege să fie votată, vă rog să vă sculați și să ne priviți în ochi”, a declarat Valko.

Reprezentanții societății civile – contra

Nu toți însă au susținut proiectul, acesta fiind criticat de reprezentanții societății civile. Prezenți la discuții, deși neinvitați, au fost experți din cadrul Centrului Analitic Independent „Expert-Grup” și din cadrul CRJM, care sunt și autorii unei note de poziție pe marginea acestui subiect, prin care critică inițiativa. Totodată, mai multe organizații ale societății civile solicită Guvernului și Ministerului Justiției retragerea proiectului de lege privind „dezincriminarea infracțiunilor economice” și crearea unui grup de lucru reprezentativ pentru a elabora soluții legislative pentru problemele reale cu care se confruntă mediul de afaceri.

Dumitru Budianschi din cadrul „Expert-Grup”, o organizație neguvernamentală care analizează fenomenele din domeniul finațelor și economiei, a menționat unele infracțiuni concrete, care în opinia lui, nu își au locul în acest proiect de lege:

„Avem infracțiuni concrete, cum ar fi: înșelarea clienților, încălcarea legislației la ținerea registrului de valori mobiliare. Acest proiect, care nu este ideal și nici nu rezolvă toate problemele dumneavoastră, dar care conține 2 grame de otravă, pe care propun să le scoatem. Atunci când spuneți că susțineți întru totul proiectul, eu mă îndoiesc că dumneavoastră susțineți anumite articole ce țin de piața valorilor mobiliare, dreptul la proprietate intelectuală – haideți să discutăm separat aceste articole”, a propus expertul.

Nadejda Hriptievschi, directoare de programe în cadrul CRJM, a menționat că proiectul afectează dezincriminarea mai multor articole precum: poluarea solului, a apei, aerului, manipularea cu bunuri imobiliare, utilizarea informațiilor privilegiate la efectuarea tranzacțiilor la bursă și altele: „Astfel, majoritatea problemelor pe care le-ați menționat astăzi, nu sunt de fapt soluționate de acest proiect. Dacă sunteți corecți, cu ce vă ajută acest proiect de lege?”, s-a adresat Hriptievschi agenților economici prezenți.

Hriptievschi a subliniat, de asemenea, că o parte a proiectului de lege se referă la modificarea competențelor Procuraturii, a Centrului Național Anticorupție și a Procuraturii Anticorupție, astfel, este vizată și societatea civilă.

Ministrul Cebotari a desconsiderat rolul societății civile

Ca răspuns, ministrul Cebotari a ținut să accentueze că majoritatea celor care au vorbit mai reprezintă interesele unor întreprinderi unde activează un număr mare de persoane, care plătesc impozite. „Ce cifre impresionante o să ne spuneți, pe cine reprezentați?” – a întrebat Cebotari. „Îmi permiteți să vă dau o lecție despre ce înseamnă societatea civilă?”, a răspuns la întrebare Hriptievschi, explicându-i lui Cebotari noțiunea de „societate civilă”.

Cebotari însă a insistat și a revenit cu întrebarea, pe cine anume din societatea civilă  reprezintă Hriptievschi. La rândul său, reprezentanta CRJM a răspuns:

„Îmi pare rău că un ministru al Justiției a ajuns să nu înțeleagă măcar esențialul – cum funcționează o  societate democratică și îmi pare rău de dumneavoastră, toți ceilalți, care vă lăsați amăgiți, pentru că acest proiect de lege este foarte periculos pe multe aspecte.

Treziți-vă oameni buni și nu vă lăsați păcăliți. Și da, o să plecăm, dacă nu reprezentăm și tratați așa societatea civilă independentă”.

În consecință, un grup de patru persoane, împreună cu Nadejda Hriptievschi au părăsit ședința, în semn de protest.

„Oamenii de afaceri veritabili, care nu depind de putere, nu ar trebui să se implice în astfel de discuții”

Contactat de Ziarul de Gradă, Veaceslav Negruță, expert  în economie și finanțe al Transparency International, organizație care la fel este semnatară a apelului de retragere a proiectului de lege, a spus că nici el nici colegii săi nu au fost invitați la aceste audieri.

„Nu știu dacă astfel de discuții pot în general să convingă autoritățile să retragă un proiect. Pe principiu, acest proiect este unul nociv și nu are nimic în comun cu mediul de afaceri. Dacă ar fi fost vizat mediul de afaceri și îmbunătățirea mediului de investiții, inițiativa respectivă venea pe altă platformă, a Ministerului Economiei sau a Agenției de promovare a exporturilor și atragere a investițiilor. Totodată, proiectul dat îi avea ca beneficiari pe anumiți cetățeni care au probleme cu legea. Există câteva elemente care nu ancorează legea doar pentru păcatele din trecut, ci deschide portița pentru alte păcate, pe viitor, de genul „o dată se permite, după asta – basta”. Oamenii de afaceri care lucrează onest în R. Moldova, nu au nevoie de a se implica în discuții pe astfel de subiecte”, a declarat Negruță.

Săptămâna trecută, guvernul a amânat proiectul de lege al Ministerului Justiției privind dezincriminarea anumitor infracțiuni economice, la insistența premierului Pavel Filip. Potrivit acestuia, șeful delegației UE în Moldova, Peter Michalko, este extrem de preocupat de conținutul documentului.

Foto: captură Privesc.eu