Deciziile Comisiei pre-vetting privind integritatea a patru candidați la CSM, din rândul judecătorilor: Cine sunt cei doi judecători care „corespund criteriilor de integritate financiară și etică”. Alți doi magistrați „nu promovează evaluarea”
Comisia pre-vetting anunță luni, 23 ianuarie, despre rezultatul evaluării în privința a încă patru candidați la funcția de membru în CSM, din rândul judecătorilor de carieră. Două decizii de promovare și alte două de nepromovare a evaluării integrității au fost transmise candidaților vizați și instituției responsabile de organizarea concursului.
Potrivit Comisiei, Vasile Șchiopu, judecător la Judecătoria Ungheni și candidat la CSM, și Sergiu Caraman, judecător la Judecătoria Criuleni și candidat la CSM și în Colegiul de evaluare a performanțelor judecătorilor, „corespund criteriilor de integritate financiară și etică”, și astfel, promovează evaluarea.
În privința candidaților Sergiu Osoianu, judecător la Judecătoria Strășeni, și Ecaterina Buzu, judecătoare la Judecătoria Orhei, Comisia a decis că aceștia „nu promovează evaluarea”.
„Toate deciziile au fost aprobate în unanimitate de către membrii Comisiei. Dacă candidații nu vor notifica Comisia despre refuzul lor de a publica deciziile în termen de 48 de ore de la transmitere, acestea vor fi publicate integral pe pagina web a CSM, instituția responsabilă de organizarea concursului, și pe pagina web a Comisiei www.vetting.md”, se menționează în comunicatul emis.
Potrivit art. 14 alin. 1) și 2) din Legea nr. 26/2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, deciziile Comisiei pot fi contestate la Curtea Supremă de Justiție, în termen de 5 zile de la recepționare, fără respectarea procedurii prealabile.
Până în prezent, 5 candidați la funcții în CSM, din rândul celor 28 de judecători de carieră înscriși în concurs, au promovat evaluarea Comisiei sub aspectul integrității, 12 au fost descalificați prin nepromovarea evaluării și nu mai pot participa la concurs, iar 11 candidați își așteaptă deciziile Comisiei.
Ziarul de Gardă a analizat activitatea, averea și integritatea fiecărui candidat și vă prezintă cele mai importante informații despre judecătorii înscriși în concurs, care, într-o primă etapă, urmează să treacă prin procedura de evaluare a integrității, în contextul Legii pre-vetting.
- Cursa pentru CSM (I). „Veteran al sistemului judiciar”, cu 11 dosare pierdute la CtEDO, un judecător sancționat cu „eliberarea din funcție” și un critic al sistemului
- Cursa pentru CSM (II). Magistrată filată, judecători cu dosare pierdute la CtEDO și zeci de mii de euro de la nuntă
- Cursa pentru CSM (III). Judecători care au făcut achiziții cu mult peste venituri, magistratul din vizorul SIS și altul demis, apoi restabilit
- Cursa pentru CSM (IV). Critici ai sistemului, cu averi modeste, magistrat care a dat în judecată CSM și judecătoare care așteaptă să îi fie prelungit mandatul
Vasile Șchiopu: Avere modestă și explicațiile unor bunuri moștenit
Vasile Șchiopu a fost președintele Judecătoriei Ungheni până la începutul anului 2021, atunci când a fost desemnat să exercite interimatul funcției de președinte al instanței până la completarea acesteia în modul stabilit de lege.
În 2021, Plenul CSM a desemnat judecătoria Ungheni, dar și cea din Bălți în calitate de judecătorii-model pilot în cadrul Proiectului USAID „Instanțe Judecătorești Model”. Ulterior, într-un interviu pentru expresul.md, acesta vorbea despre volumul de muncă și se întreba „Cum putem să vorbim de calitate pentru un volum atât de mare de muncă?”.
Conform declarației de avere și interese personale pentru 2021, magistratul, împreună cu soția sa, care activează, în mare parte, în sectorul public, fiind medic în cadrul Centrului medicilor de familie Ungheni și la Spitalul raional Ungheni, dețin, din 1992, o casă de locuit de 146,7 metri pătrați și o altă avere imobilă de 85,9 metri pătrați, imobile estimate la circa 163 de mii de lei. Totodată, în anul 2019, familia a intrat în posesia unei alte case de locuit și a altor două averi imobile, a căror valoare totală indicată ajunge la aproximativ 15 mii de lei, bunuri obținute prin contract de moștenire. Familia Șchiopu mai are în proprietate, din 2019, două terenuri intravilane cu o suprafață de 0,2916 ha și un alt teren din alte categorii de terenuri, care se află în circuitul civil, de circa 0,13 ha. La capitolul bunuri mobile, Vasile Șchiopu a indicat un autoturism Honda CRV, procurat în anul 2017 cu 180 de mii lei.
Vasile Șchiopu despre bunurile moștenite în 2019: „Sunt bunuri moștenite de soția mea, de la părinți, după deces. Casa este amplasată pe un teren, unul din averile imobiliare indicate este terenul pe care este amplasată casa. Plus, peste drum de casă este un alt teren. Este un teren al casei, dar despărțit de drum și, respectiv, este înregistrat ca bun imobil aparte. Este o casă bătrânească, contruită în anii 60”.
Sergiu Caraman: A dat în judecată CSM pentru că nu l-a numit în funcție de vicepreședinte de instanță
Sergiu Caraman este magistrat din anul 2012, iar din 2018 activează la Judecătoria Criuleni.
În 2019, Caraman a dat în judecată CSM pentru că în concursul pentru ocuparea funcției de vicepreședinte al Judecătoriei Criuleni, organizat în iulie 2019, a fost declarat învingător contracandidatul său, Alexandru Motricală. Instanța de fond a respins cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată, iar, ulterior, CSJ a pus punct final în dosar, declarând inadmisibil recursul depus de magistrat.
Caraman este judecătorul care printr-o încheiere dictată în ianuarie 2021 l-a restabilit în funcție pe preşedintele socialist al raionului Dubăsari, Grigore Filipov, suspendat anterior printr-o decizie a Consiliului raional Dubăsari, în care a fost acuzat de mai multe ilegalități și incompetență. Anul trecut, Caraman a depus cerere de a fi admis în avocatură.
Conform declarației de avere și interese personale pentru 2021, Caraman deține, începând cu 2019, un apartament de circa 50 de metri pătrați, cu o valoare indicată de 493 de mii de lei. În 2018, soția lui Caraman a primit de la părinți o casă de locuit de 150 de metri pătrați, cu o valoare cadastrală de 603 mii de lei. Locuința care se află în orașul Durlești a fost restituită ulterior. Soții Caraman mai dețin un apartament în orașul Florești, procurat în 2014 cu 40 de mii de lei, în condițiile în care valoarea de piață a bunului este de 145 de mii de lei. Diferența este motivată de magistrat prin starea imobilului. Oficial, magistratul declară că deține un automobil Toyota Corolla, fabricat în 1999 și în posesia căruia a intrat în 2018. Anul trecut, judecătorul a raportat un salariu total de 265 de mii de lei. El declară datorii de peste 1,3 milioane de lei, după ce a contractat trei credite și un împrumut.
Judecătorul deține acțiuni și cote de participare în cadrul mai multor societăți pe acțiuni americani, printre care Microsoft Corporation, Meta Platforms Inc, care deține și operează rețeaua de socializare Facebook, The Walt Disney Company, Intel Corporation, Lockheed Martin Corporation (companie americană și constructor aerospațial de prim rang, specializată în domeniul militar, al securității și al tehnologiilor avansate) sau Alibaba Group Holding. Caraman declară datorii de peste 1,3 milioane de lei, după ce a contractat trei credite și un împrumut.
Sergiu Osoianu: Refuzat, apoi promovat de președintele Dodon vs dosarul „accidentul președintelui”
Sergiu Osoianu exercită, din aprilie 2021, funcția de președinte interimar al Judecătoriei Strășeni, după patru ani în care a deținut șefia instanței. Acesta și-a început cariera în domeniu în 2008.
În ianuarie 2017, președintele de atunci Igor Dodon anunța că numele a zece judecători, printre care și Osoianu, au fost respinși pentru numire în funcții de conducere ale instanțelor judecătorești. Cinci luni mai târziu însă, Dodon l-a promovat pe acesta la șefia instanței, după ce a depus repetat cerere de numire în funcție.
Osoianu este judecătorul care a pronunțat sentința prin care Dumitru Prepeliţă, şoferul camionului care s-a ciocnit cu limuzina preşedintelui Igor Dodon în septembrie 2018, a fost recunoscut vinovat de producerea accidentului, fiind amendat cu 20 de mii de lei şi obligat să achite cheltuieli de judecată de 5 240 lei.
În 2015, în privința judecătorului a fost înregistrată o sesizare privind acțiunile lui, reclamantul acuzând că, în timpul desfășurării unui proces de judecată, Osoianu a avut un „comportament obraznic, culegând un număr de telefon și având o convorbire telefonică”. Sesizare a fost respinsă de Inspecția Judiciară. Aceeași soartă a avut și o sesizare în privința judecătorului depusă în 2018.
În noiembrie 2020, CSM a decis să-i acorde post-factum lui Osoianu premiu salarial cu prilejul sărbătorii profesionale „Ziua juristului”, propunerea de premiere fiind înaintată de secretariatul judecătoriei.
În 2015, Primăria municipiului Chișinău i-a plătit magistratului peste un milion de lei în urma unui proces de judecată, după ce municipalitatea a refuzat să acorde spațiu locativ pentru familia sa.
Conform declarației de avere și interese personale pentru 2021, Osoianu deține din 2014 un apartamentul de 75,6 metri pătrați procura la preț preferențial, după ce a solicitat CSM să fie inclus în lista de magistrați care au nevoie de locuință în municipiul Chișinău. Valoarea declarată a apartamentului este de 520 de mii de lei.
În 2019, judecătorul a obținut gratuit, printr-o decizie a Consiliului orășenesc Strășeni, un teren de 0.07 ha într-o suburbie a municipiului Chișinău, pe care urma să-și constuiască o casă de locuit. Acest aînsă a procurat în 2019 un lot de terene într-o suburbie a Capitalei și a ridicat pe el o casă de locuit de 160 metri pătrați. Osoianu declara că locuința ar costa 800 de mii de lei, iar valaorea de piață este de 1,2 milioane de lei. El motivează diferența prin „cheltuielile efectiv suportate pentru efectuarea construcției la 50% finisare” și „creșterii esențiale a prețurilor la materialele de construcți e în a 2-a jumătate a anului 2021”.
Ecaterina Buzu: Apartament la preț preferențial și mașină nouă
Ecaterina Buzu este judecătoare din anul 2012, iar, în prezent, activează la Judecătoria Orhei.
În octombrie 2014, Colegiul de evaluare a performațelor judecătorilor a constatat că Buzu ar comite mai multe încălcări în timpul examinării dosarelor, cum ar fi faptul că „nu acordă atenție deosebită examinării fiecărui dosar, nu denotă destulă capacitate de a organiza timpul de muncă” sau „încalcă termenele de redactare a hotărârilor judecătoreşti”. Astfel, magistrata a primit calificativul „insuficient”, în rezultatul evaluării. Judecătoarea a atacat hotărârea la CSJ, nefiind de acord cu aceste constatări, doar că instanța supremă i-a respins cererea. Buzu a fost evaluată repetat peste un an și jumătate, în mai 2016. Atunci, magistrata a primit calificativul „bine”, care i-a permis, la limită, să rămână în sistemul judecătoresc.
Ecaterina Buzu este magistrata care a examinat cazul minorei din Orhei, violată în decembrie 2014 cu participarea a trei tineri, care a scandalizat opinia publică. În ianuarie 2016, doar unul dintre făptași, judecat pentru privare de libertate şi nu pentru viol, a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare. Alți doi nu au ajuns în instanţă, unul dintre ei fiind scos de sub urmărire penală de procuror.
Conform informațiilor din declarația de avere și interese personale pentru anul 2021, Ecaterina Buzu deține o casă de locuit și trei terenuri în satul Peresecina din r-nul Orhei. Anul trecut, Buzu a semnat anticontract de vânzare-cumpărare, la preț preferențial, a unui apartament în blocul special construit pentru angajații sistemului judiciar din raioanele R. Moldova. Valoarea de piață a apartamentului este de 1,2 milioane de lei, dar magistrata va achita doar 700 de mii de lei. Tot anul trecut, judecătoarea și-a procurat, cu 10 mii de euro, un automobil Volkswagen Passat, fabricat în 2007. Buzu declară că în 2021 a contractat un credit în valoare de 700 de mii de lei de la Moldindconbank. În 2021, ea a raportat venituri din salariu de 247 mii de lei. Alte 50 de mii de lei le-a obținut din vânzarea unui automobil Renault Megane, fabricat în 2006, pe care îi deținea din 2013.
În cadrul Curții Supreme de Justiție (CSJ) a fost instituit un complet de judecată special pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.
Astfel, completul de judecată care va examina contestațiile depuse la CSJ de magistrații care au candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și nu au promovat evaluarea Comisiei Pre-Vetting, are următoarea componență: Vladimir Timofti, Ala Cobăneanu și Svetlana Filincova. Totodată, judecătorul Dumitru Mardari a fost desemnat în calitate de membru supleant în completul de judecată special, conform unui răspuns al CSJ la o solicitare de informație din partea Ziarului de Gardă.
