Deciziile Comisiei Pre-Vetting privind evaluarea candidaților la funcția de membru al CSP Aliona Nesterov și Eduard Panea
Comisia Pre-Vetting anunță că procurorii Aliona Nesterov și Eduard Panea, candidați la funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), promovează evaluarea. Potrivit Comisiei, cei doi pretendenții la funcții în principalul organul de autoadministrare a procurorilor întrunesc criteriile de integritate financiară și etică.
Candidata, Aliona Nesterov, adjunctă a procurorului general interimar, a fost audiată de către Comisia Pre-Vetting în cadrul primei runde de audieri, iar Eduard Panea, procuror-șef al Procuraturii raionului Leova, în cea de-a doua rundă de audieri, din luna mai, 2023. În cadrul audierilor publice, membrii Comisiei au adresat candidaților mai multe întrebări de concretizare legate de integritatea lor financiară și etică.
Informații detaliate despre rezultatul verificărilor se conțin în deciziile transmise joi, 6 iulie, candidaților și CSP-ului, instituția responsabilă de organizarea concursului, în acest caz.
Candidații pot accepta sau refuza publicarea deciziilor motivate, potrivit prevederilor Legii nr. 26/2022. Dacă în 48 de ore din momentul primirii deciziilor, aceștia nu notifică Comisia despre refuzul lor privind publicarea, deciziile vor fi plasate pe pagina web a Comisiei, în formă depersonalizată. Deciziile Comisiei Pre-Vetting sunt cu drept de atac și pot fi contestate la Curtea Supremă de Justiție în 5 zile din data recepționării, fără respectarea procedurii prealabile.
Conform datelor preliminare privind evaluarea extraordinară a candidaților la CSP, din 18 candidați înscriși în concurs, opt au promovat evaluarea, opt nu au promovat, iar doi candidați sunt în așteptarea deciziilor Comisiei.
Apartament achiziționat la un preț mai mare decât cel indicat în acte. „Am avut impresia că s-a pornit de la principiul prezumției vinovăției”
Aliona Nesterov şi-a început cariera în 2011, în Procuratura sectorului Ciocana a municipiului Chișinău. Potrivit magistrat.md, în 2016, Aliona Nesterov a fost numită în funcția de procuroră în Procuratura municipiului Chișinău. În septembrie 2022, Aliona Nesterov a fost numită adjunctă interimară a procurorului șef al PA, iar din ianuarie 2023 este adjunctă a procurorului general interimar.
În noiembrie 2017, Aliona Nesterov a achiziționat un apartament de 49,8 metri pătrați la prețul de 279 853 de lei, aproximativ 13 400 de euro, dar în răspunsurile oferite Comisiei a indicat că prețul real al bunului era de circa 627 de mii de lei sau 31 de mii de euro și că vânzătorul apartamentului a solicitat ca prețul indicat în contract să fie cel cadastral. În cadrul audierii, Nesterov a afirmat că a achiziționat apartamentul pentru mama sa, care l-a ales, dar a fost plecată în perioada 2007-2022.
„Aceasta este o practică destul de vicioasă în statul nostru și era și la acea etapă. Acum, consider că nu este etic să indici astfel prețul cadastral, care nu reflectă valoarea reală a bunului. La acea etapă a trebuit să soluționez o dilemă morală foarte rapid, pusă în fața unui fapt împlinit, când eu trebuia să iau acel apartament pentru că am comunicat – mama l-a căutat demult, să fie lângă casa mea. Atunci am decis așa, considerând că nu vor fi careva repercusiuni asupra bugetului de stat (…)”, a declarat Aliona Nesterov.
Întrebată de ce nu a declarat valoarea de piață a apartamentului în declarația de avere și interese personale pentru 2017, procurora a afirmat că legislația de atunci nu prevedea acest aspect.
Un alt subiect audiat a fost achiziționarea a două autoturisme. Conform declarației de avere și interese personale pentru anul 2019, soțul procurorei a cumpărat un automobil Toyota Auris fabricat în 2011, la prețul de 50 de mii de lei – circa 2 500 de euro. Totuși, potrivit informațiilor disponibile pe paginile web de vânzare, în 2023 prețul unei astfel de mașini este între 5 200 și 9 000 de euro. Abia în 2022, Nesterov a indicat în declarația anuală suma efectiv achitată de 115 mii de lei. Cel de-al doilea autoturism – Toyota Prius Plus, achiziționat la fel în 2019, a fost inclus în declarația de venit cu valoarea de 0 lei. Din informațiile oferite Comisiei, proprietarul mașinii care a fost achiziționată cu 60 de mii de lei, este soțul procurorei, dar beneficiarul este un membru apropiat al familiei. În anul când a fost achiziționată mașina, venitul membrului familiei a fost de circa 38 de mii de lei, iar cel al soțului – de aproape 64 de mii de lei. Acuzatoarea de stat a explicat anterior Comisiei că persoana apropiată familiei a vândut un alt autoturism în același an, pe care soțul procurorei l-a folosit în perioada 2016-2019 și care nu a fost declarat.
Întrebată de ce nu a declarat de la început valoarea reală a primului vehicul, Aliona Nesterov a afirmat că mașina necesita reparații, iar prețul a fost negociat de soțul ei, iar în cazul celei de-a doua mașini – este folosită de soțul ei, dar aparține socrului său. Cât despre prețul real al Toyota Prius Plus, procurora a spus că nu-l cunoaște, dar că familia soțului său a avut mai multe surse de venit, nu doar cele cunoscute oficial.
„Venitul pe care-l indicați este pe un sigur an, de la Serviciul Fiscal de Stat (38 de mii de lei, n.r.). Pentru a-și procura un automobil, un om poate să-și facă economii chiar și 10 ani. Au strâns oamenii banii, inclusiv poate de la remitențele fiicelor”, a explicat Aliona Nesterov.
La finalul audierii, procurora a afirmat că „pe alocuri, a avut impresia că s-a pornit de la principiul prezumției vinovăției și că (audierea ei, n. r.) este o lecție pentru mulți procurori.”
Două conturi bancare nedeclarate și diferență între venituri și cheltuieli în 2021
Eduard Panea a fost numit în octombrie 2007 în funcția de procuror în cadrul Procuraturii raionului Cantemir. Din 2021 ocupă funcția de procuror șef al Procuraturii raionului Leova.
Primul subiect în privința căruia a fost chestionat Eduard Panea este faptul că nu a declarat două conturi bancare în anul 2020, cu solduri care depășeau 15 salarii medii lunare pe economie. Acesta a declarat că unul dintre ele era contul salarial, iar celălalt – de indemnizație pentru maternitate. „Practica era de a declara conturile care provin din alte surse”, a menționat procurorul.
Cel de-al doilea subiect discutat a fost diferența depistată de Comisie dintre veniturile și cheltuielile familiei Panea pentru anul 2021, în valoare de peste 200 de mii de lei. Procurorul a spus Comisiei că deținea bani în numerar, în sumă de până la 130 de mii de lei, pe care nu era obligat să-i declare.
Eduard Panea a fost întrebat și despre trei cauze penale pe care le-a gestionat, pentru care Colegiul de disciplină și etică i-a aplicat în februarie 2017 o sancțiune disciplinară – mustrare, care a fost casată de CSP în martie 2017, cu aplicarea sancțiunii disciplinare avertisment. Consiliul a constatat atunci ca abateri disciplinare „soluționarea tardivă a cauzelor penale, cu încălcarea termenelor de examinare și lipsa promptitudinii în procedurile aflate în examinare.” Procurorul a afirmat în cadrul audierii că nu consideră că a fost adecvată învinuirea privind lipsa de promptitudine.
Ultima parte a audierii procurorului Eduard Panea a avut loc în ședință închisă, fără a fi menționate subiectele discutate.
„Consider că fiecare procuror este totuși o persoană fizică, care are o viață familială, o viață socială, iar de cele mai multe ori reținerea de a vorbi despre aspectele personale nu ține neapărat de tendința de a ascunde ceva, dar în principal este motivația de a-i proteja pe cei apropiați de expunerea publică”, a transmis Panea la finalul ședinței.
