Decizie finală în cazul procurorului Vitalie Codreanu: Prima cerere de contestare a deciziei Comisiei Pre-Vetting, privind nepromovarea evaluării reluate a unui candidat, RESPINSĂ de CSJ
Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a pus punct în cazul procurorului anticorupție Vitalie Codreanu, care a participat la concursul pentru funcția de membru al Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), dar nu a promovat evaluarea integrității. Evaluat de două ori de Comisia Pre-Vetting, Codreanu nu a convins cel de-al doilea complet special care i-a examinat cererea de anulare a deciziei Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor din 4 decembrie 2023.
Vitalie Codreanu este primul procuror care nu promovat evaluarea reluată a integrității și își încheie parcursul spre funcția de membru al CSP printr-o decizie a CSJ de respingere a cererii de contestare. Alți doi procurori așteaptă decizia CSJ.
Decizia luată joi, 8 februarie, de completul special, format din magistrații Ion Malanciuc, Oxana Parfeni și Aliona Donos, este irevocabilă.
„Completul de judecată special concluzionează că, reclamantul Vitalie Codreanu, în calitatea sa de procuror, trebuia să se asigure că oferă un temei juridic clar, motivat și transparent al deciziei și întregului proces de obținere a unei locuințe de serviciu.
Deși reclamantul, făcând trimitere la art. 206 din Codul administrativ, încearcă să argumenteze că Comisia independentă de evaluare era obligată în urma deciziei din 1 august 2023 să adopte o hotărâre favorabilă de promovare, această alegație nu are o acoperire legală.
De fapt, această procedură, după felul cum e reglementată în Legea nr.26/2022, este similară situației când se contestă la judecătorul de instrucție o eventuală ordonanță a procurorului (de refuz în pornirea urmăririi penale, de clasare a urmăririi penale, de scoatere de sub urmărire etc). În caz că judecătorul de instrucție admite contestația, el remite materialele pentru un control suplimentar și luarea unei decizii, fără a da indicație procurorului ce anume decizie să fie adoptată. După cum arată practica, în majoritatea cazurilor, efectuând un control suplimentar, inclusiv și ținând cont de constatările judecătorului de instrucție, oricum de către procurori se adoptă decizii similare. Însă aceasta nu este ca interpretat ca o încălcare a principiului res judecata”, notează CSJ.
Comisia independentă de evaluare a notat că „caracterul obligatoriu netăgăduit al argumentelor şi concluziilor conţinute în decizia Curții Supreme de Justiție, nu obligă însă Comisia să emită, în cadrul reevaluării, o decizie de promovare a reclamantului, odată ce cumulul de fapte (circumstanţe) rezultat din probele noi, acumulate în cadrul reevaluării, este diferit şi, în mod natural, mai avansat, decât cel iniţial, din cadrul evaluării iniţiale. Este esenţial însă ca Comisia să argumenteze soluţia aleasă, cu referire precisă la faptele examinate şi concluziile rezultate, fapt care s-a făcut în mod plenar în decizie”.
Ce ține de afirmația procurorului Codreanu că a fost supus unui tratament diferențiat în raport cu alți candidați care au fost evaluați pozitiv în situații similare, Completul de judecată special din cadrul Curţii Supreme de Justiţie constată că aceasta nu a fost probată.
„Astfel, instanței nu i-au fost relevate acele situații comparabile pentru a fi supuse analizei dacă într-adevăr așa s-a procedat. Reclamantul n-a specificat care anume din candidați, care au fost evaluați pozitiv, au aplicat la un program de procurare a unui apartament la un preț preferențial pentru o rudă de a sa sau au privatizat un apartament de serviciu”, se arată în hotărârea CSJ.
Comisia Pre-Vetting a anunțat vineri, 8 decembrie, că a finalizat evaluarea reluată a trei candidați pentru funcția de membru în CSP și a emis deciziile în privința acestora. Este vorba despre Vitalie Codreanu, Cristina Gladcov și Anatolie Gîrbu, care nu au promovat evaluarea reluată.
La 8 septembrie 2023, Comisia Pre-Vetting a inițiat evaluarea reluată a 21 de candidați la poziția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și CSP, în urma deciziilor CSJ emise la 1 august 2023, prin care CSJ a anulat 21 de decizii ale Comisiei Pre-Vetting și a dispus reevaluarea subiecților.
„Comportamentul deontologic este determinat de realitățile contemporane ale societăților democratice”
Vitalie Codreanu a fost numit în funcția de procuror în 2011, în Secţia conducere a urmăririi penale în organele centrale ale Ministerului Afacerilor Interne și ale Serviciului Vamal al Procuraturii Generale. Acesta este procuror anticorupție din iulie 2016.
Cauzele din care Ion Codreanu nu a promovat evaluarea, conform celor invocate de Comisia Pre-Vetting, țin de utilizarea programului de locuinţe la preţ preferenţial destinat procurorilor pentru a o „ajuta” pe sora lui să achiziţioneze bunul imobil pe care mai târziu a pretins că i l-a vândut, de modalitatea prin care a dobândit un apartament de circa 49 de metri pătrați ca locuinţă de serviciu şi prin care l-a privatizat, acțiuni care s-au întâmplat în perioada 2008-2009. Primul bun imobil nu a fost indicat de candidat în declarația sa de avere, deși ar fi trebuit.
Conform primei decizii a CSJ în privința procurorului, prin care a fost dispusă reevaluarea, faptul că Vitalie Codreanu a beneficiat de un apartament la preț preferențial în anul 2008 și l-a vândut în anul 2013 „nu este o încălcare ce trezește dubii serioase cu privire la conformitatea candidatului cu criteriul de integritate etică și criteriul de integritate financiară, respectiv, soluția Comisiei de evaluare este una vădit nerezonabilă.”
Completul de judecată special de atunci a considerat că în acest caz Comisia de evaluare „nejustificat a constatat dubii serioase” în legătură cu modalitatea prin care a fost dobândit apartamentul ca locuință de serviciu şi prin care a fost privatizat acesta.
„Dincolo de aspectul de legalitate în cazul obținerii celor două imobile, completul de judecată special observă că Vitalie Codreanu a fost confruntat sub aspectul etic de întrebarea de ce a folosit de două ori astfel de programe de stat, însă candidatul a răspuns doar că a beneficiat de prevederile legale în vigoare în perioada respectivă, or aceasta a fost o garanție pentru funcționari publici. (…) Comportamentul deontologic este determinat de realitățile contemporane ale societăților democratice”, a argumentat CSJ în decizia din 1 august 2023.
