Decizia luată de Curtea de Apel Chișinău în cazul celor cinci recursuri ale Procuraturii privind sechestrarea proprietăților de peste hotare ale lui Plahotniuc

Curtea de Apel Chișinău a respins astăzi, 11 iunie, ca neîntemeiat, recursul Procuraturii Anticorupție împotriva hotărârii judecătorului de instrucție prin care cinci din șase demersuri de aplicare a sechestrului pe bunurile lui Vladimir Plahotniuc au fost respinse, anunță Procuratura Generală printr-un comunicat de presă.

Acum două săptămâni, Judecătoria municipiului Chișinău, sediul Ciocana a admis doar unul din cele șase demersuri depuse de procurori, dispunând aplicarea sechestrului pe 10 imobile, și anume, 6 apartamente și 4 încăperi nelocative din Republica Moldova, estimate la circa 33 milioane de lei.

• PA a depus recurs la Curtea de Apel privind aplicarea sechestrului pe bunurile lui Vlad Plahotniuc din străinătate. Ce spune avocatul fostului lider PDM
• Bunuri imobile din R. Moldova ale lui Vlad Plahotniuc, în valoare de 33 de mln. de lei, sechestrate

Celelalte cinci demersuri, prin care procurorii solicitau sechestrarea vilelor din Elveția, Franța și România, 5 autoturisme și o barcă (înregistrate în Elveția), precum și 4 autoturisme (înregistrate în Republica Moldova), în valoare de 7,7 milioane de euro, au fost respinse.

„Procurorii au adus suficiente probe, confirmate documentar de Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale, care demonstrează că, beneficiarul efectiv al proprietăților este învinuitul, chiar dacă toate sunt înregistrate pe numele unor terți. Potrivit procurorilor, bunurile mobile și imobile ar fi rezultat din banii sustrași din sistemul bancar din republică. Pentru a asigura recuperarea prejudiciului cauzat prin infracțiuni, procurorii insistă pe instituirea sechestrului pe proprietățile acestuia din țară și de peste hotare”, notează PG.

Plahotniuc a fost anunțat în căutare, în contumacie, după ce procurorii i-au înaintat învinuirea pentru trei capete de acuzare: „crearea și conducerea unei organizații criminale”, „escrocherie” și „spălare de bani”, ambele săvârșite în proporții deosebit de mari.

„Procuratura va continua să administreze probe și va interveni cu argumente suplimentare pentru a convinge magistrații că anume învinuitul este beneficiarul efectiv al bunurilor stabilite”, conchide PG.