De ce judecătorii pleacă din sistem? Președintele Asociației Judecătorilor: „Așteptarea zilelor de marți a ședinței CSM, când se va prezenta procurorul general interimar, îi tensionează”

În ultimele zile, șase judecători au demisionat din funcții. În ședința extraordinară de luni, 29 noiembrie, Membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au aprobat cererile de demisie a cinci magistrați: Eduard Rațoi de la Curtea de Apel Bălți, Boris Bîrcă de la Curtea de Apel Chișinău, Galina Moscalciuc de la Curtea de Apel Chișinău, Andrei Niculcea de la Judecătoria Chișinău și Dumitru Gherasim de la Judecătoria Bălți. Marți, 30 noiembrie, CSM a aprobat și cererea de demisie a judecătorului Curții de Apel Chișinău (CA) Igor Mânăscurtă.

Magistrații nu au oferit detalii despre motivele plecării din sistem. În unele cereri de demisie, aceștia au menționat că demisionează „din propria inițiativă”. Ziarul de Gradă a vorbit cu câțiva judecători care și-au prezentat recent demisia. Unii dintre aceștia au declarat că nu vor să ofere detalii, în timp ce alții au spus că au plecat din funcții „din cauza unor probleme de sănătate” sau că au atins „vârsta de pensionare”.

Solicitat de ZdG, judecătorul Dumitru Gherasim a declarat că nu ne poate spune din ce motive a demisionat.

„În cerere am indicat toate motivele. Persoana responsabilă de mass-media vă va da răspuns la toate întrebările dumneavoastră. Eu am trecut evaluări. Pe mine nu m-a pus pe gardă nicio evaluare”, a spus Gherasim.

O sursă a ZdG din sistemul judecătoresc susține că unii magistrați demisionează din motiv că se tem de procedura de evaluare a activității.

„Textual, nimeni nu invocă careva decizii, judecătorii depun cereri și spun că demisionează din motive personale, dar din câte am observat este o nesiguranță în ziua de mâine referitor la sistem. Unii se tem de evaluarea externă, unii sunt obosiți și, de asemenea, se gândesc că vor fi careva modificări în legislația privind pensia, indemnizația, pe care o primește fiecare judecător la demisie. Această nesiguranță îi face pe unii să demisioneze. Judecătorul onest nu are ce sta cu frică. Un judecător corect trebuie să-și exercite atribuțiile”, a declarat o sursă a ZdG.

Pe marginea acestui subiect, ZdG a solicitat o reacție din partea lui Vladislav Clima, președintele Asociației Judecătorilor din R. Moldova.

Vladislav Clima spune că „plecările din sistem cu certitudine nu sunt ghidate doar de procedura de evaluare. În mare parte ar exista și acest aspect, dar judecătorii spun că simt presiune. Ei spun că se tem să ia hotărâri legale de teama de a fi persecutați, de teama de a fi urmăriți. Unii judecători spun că situația este tensionată și că mâine-poimâine se va porni un dosar penal pe îmbogățire ilicită. Așteptarea zilelor de marți a ședinței Consiliului Superior al Magistraturii, când se va prezenta procurorul general interimar, la fel, îi tensionează. După ei, aceasta este o influență și o intimidare a judecătorilor”.

„Noi ne vom convoca în ședință săptămâna aceasta sau săptămâna viitoare și vom veni cu o reacție la toate evenimentele care s-au produs în ultima perioadă. Sunt anumite probleme. Și cu conceptul de evaluare este o problemă. Noi întotdeauna am spus că suntem pentru evaluarea judecătorilor, doar că am menționat și încă mai menționăm că acea evaluare trebuie să fie în limitele constituționale. Aparența arată sau modelele care vrea să le îmbine R. Moldova legat de Albania, de Ucraina, trebuie să fie cel puțin în concordanță cu Constituția. În Albania, evaluările judecătorilor au demarat printr-o modificare a cadrului constituțional. Vom vedea la ce soluție vom ieși cu executivul, dar aparența arată că evaluarea care se propune și pe care noi nu o refuzăm este în contradicție cu Constituția, ori Constituția nu a fost modificată în sensul evaluării. Ori consecința este eliberarea judecătorului din funcție. Este vorba despre încetarea unui mandat pe care judecătorul l-a obținut până la vârsta de 65 de ani și ar fi o problemă de drept de interpretare. Actualmente, lucrăm asupra conceptului, îl evaluăm și vrem să venim cu un aviz și cu o reacție asupra acestuia. Tot mai mult se vehiculează problema cu Adunarea Generală a Procurorilor. Judecătorii vor întruniri, vor discuții. Plus la aceasta avem problema cu modificările de statut. A fost modificat cadrul legal al societăților necomerciale și trebuie să ne realiniem la modificările de lege și să elaborăm un proiect de statut și să-l propunem colegilor să-l evalueze”, a declarat Clima pentru ZdG.

Președintele Asociației Judecătorilor spune că o altă problemă este și lipsa de încredere față de justiție.

Judecătorii consideră că în mare parte încrederea dată este anume favorizată sau generată de mesajele publice care se dau, nu mă refer la mass-media neapărat, mă refer și la politic, și la unii judecători. În mare parte, pe bună dreptate, sunt îndreptățite când este vorba despre calitatea actelor de justiție, tergiversarea judecării dosarelor trezește nemulțumire, dar pe de altă parte se creează o impresie că această nemulțumire este indusă societății. După mine, este foarte complicat ulterior de redresat situația în justiție când unui om îi spui că este rău-rău și el va crede că este rău. Există uscături în sistemul judecătoresc, dar ele nu sunt în volumul în care se încearcă să se impună că ele există (…).

(…) Probabil că de aici apare și frica lor de a se pronunța ca mâine-poimâine să nu pară vulnerabili în raport cu organele de urmărire penală. Astea sunt câteva lucruri auzite de la judecători, eu nu spun cu certitudine că ele există (…) Plecarea masivă din sistemul judecătoresc nu este un lucru bun pentru societate”, a spus Clima.

Pe 15 noiembrie curent, Ministerul Justiției (MJ) a publicat proiectul de concept privind evaluarea extraordinară a judecătorilor și procurorilor. Astfel, potrivit MJ, evaluarea externă (extraordinară) este propusă să aibă loc prin crearea unei misiuni internaționale de monitorizare (MIM), a Comisiei de evaluare (CE), formată din patru Colegii de Evaluare (CEL), precum și a Colegiului special de Apel (CSA).

Misiunea internațională de monitorizare (MIM) se propune de a fi formată din 7 membri, nominalizați de partenerii internaționali (5 membri) și societatea civilă (2 membri). Scopul principal al activității MIM este de a sprijini activitatea Comisiei de Evaluare (CE), inclusiv prin selectarea membrilor CE și ai Colegiului special de Apel (CSA), sprijinirea în motivarea deciziilor CE, contestarea deciziilor CE și ale CSM și CSP cu privire la deciziile legate de cariera judecătorilor și procurorilor.

CE se propune de a fi formată din 12 membri, dintre care ar putea fi și foști judecători și procurori. Cei 12 membri ai CE se împart în 4 Colegii de Evaluare a câte 3 membri fiecare. Colegiile de Evaluare efectuează evaluarea subiecților incluși în evaluarea extraordinară în baza rapoartelor motivate de evaluare, iar CE adoptă hotărâri privind aprobarea sau respingerea rapoartelor privind evaluarea subiecților. Detalii aici.

Anterior, în 2019, fosta ministră a Justiției, Olesea Stamate, a anunțat reformarea Curții Supreme de Justiție (CSJ) prin reducerea numărului de judecători din cadrul acestei instituții, dar și prin evaluarea acestora de către o comisie externă. Mecanismul de evaluare externă a judecătorilor a fost promovat și de președinta R. Moldova, Maia Sandu.

Potrivit lui Stamate, în urma evaluării, dacă un judecător va primi raport pozitiv, acesta va rămâne în funcție la CSJ. În cazul în care raportul va fi negativ, acesta va fi transferat la o altă instanță, iar ANI și inspecția judiciară vor fi solicitate să examineze constatările comisiei și să ia măsurile de rigoare. Detalii aici.

Evaluarea performanțelor şi activității procurorilor şi judecătorilor, cu participarea unei comisii externe, este măsură prin care Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a anunțat că vrea să curețe justiția.

• Citește și: Judecătorul care a emis sentințe în privința lui Filat, Șor și Botnari, dar și o magistrată cercetată anterior pentru acte de corupție pleacă din sistem. CSM a aprobat demisiile a cinci judecători
• CSM a aprobat cererea de demisie a judecătorului Curții de Apel Chișinău Igor Mânăscurtă, care a examinat dosarul în care Platon a fost condamnat la 18 ani de închisoare