De ce Guvernul a așteptat nouă luni pentru a-l numi pe Reșetnicov judecător constituțional
Trei noi judecători au fost numiți în grabă la Curtea Constituțională (CC). Fără anunțuri publice, fără proiecte incluse pe ordinea de zi, fără răspunsuri la întrebările jurnaliștilor și fără a respecta un proces transparent, deputații Artur Reșetnicov și Raisa Apolschii, dar și fostul procuror general, Constantin Gurin, au fost numiți în funcția de judecători constituționali și au depus jurământul în cadrul ultimei ședințe din sesiunea de toamnă a Parlamentului.
Toate cele trei numiri au fost făcute în grabă în doar patru zile, asta în timp ce alți doi judecători constituționali, la fel în grabă, și-au depus cererile de demisie din funcție. În timp ce Apolschii și Gurin vor ocupa fotoliul celor doi judecători care și-au dat demisia, Reșetnicov va sta într-un fotoliu care este vacant deja de circa nouă luni.
Cum a devenit Artur Reșetnicov judecător la Curtea Constituțională
„Se propune candidatura domnului Artur Reșetnicov în funcția de judecător la Curtea Constituțională pe un termen de șase ani. Dl Reșetnicov corespunde condițiilor pentru numire prevăzute de legislația în vigoare, are pregătire juridică superioară, o înaltă competență profesională și vechimea necesară în activitatea juridică …”, așa a fost anunțată la ședința de Guvern din 12 decembrie, numirea lui Reșetnicov în funcția de judecător constituțională.
Fără întrebări din partea miniștrilor, Guvernul a aprobat numirea lui Reșetnicov, iar ulterior, pe 14 decembrie, deputatul democrat a și depus jurământul în fața Legislativului, la care erau prezenți doar deputații din fracțiunea PDM, deputații din cadrul grupului Popular-European, dar și neafiliații.
Această numire spontană a ridicat semne de întrebare, luând în considerație că Reșetnicov a fost numit la doar o zi distanță după ce Consiliul Superior al Magistraturii l-a desemnat pe fostul procuror general Gurin în funcția de judecător constituțional, asta după ce judecătorul Igor Dolea și-a dat demisia.
În încercarea de a afla în locul cui a fost desemnat Reșetnicov, am apelat la Curtea Constituțională pentru a întreba dacă încă un judecător și-a dat între timp demisia. De la CC am aflat însă că Reșetnicov va ocupa fotoliul Victoriei Iftodi, propusă de PDM și numită în martie curent în funcția de ministru al Justiției. În acest caz, de ce Reșetnicov a fost numit în funcție abia acum, dar nu nouă luni în urmă?
Potrivit art.136 din Constituţie, Curtea Constituţională este alcătuită din şase judecători, pentru un mandat de şase ani. Autorităţile competente de a desemna judecătorii constituţionali sunt Parlamentul, Guvernul şi Consiliul Superior al Magistraturii, fiecare din acestea desemnând câte doi judecători. La momentul expirării mandatului, ridicării mandatului, demisiei sau decesului judecătorului în funcţie, Preşedintele Curţii sesizează autoritatea competentă în termen de cel mult 3 zile de la data declarării vacanţei funcţiei, solicitându-i să numească un nou judecător. Autoritatea competentă numeşte judecătorul în termen de 15 zile de la data solicitării din partea Preşedintelui Curţii Constituţionale.
Am solicitat Curții Constituționale să ne informeze când a sesizat Guvernul despre vacanța funcției de judecător în urma plecării Victoriei Iftodi. În răspuns ni s-a precizat data de 20 martie. Potrivit regulamentului, Guvernul avea 15 zile la dispoziție pentru a numi un judecător în locul lui Iftodi, doar că acest lucru nu s-a întâmplat după 15 zile, dar după 9 luni, timp în care CC a funcționat cu doar cinci judecători.
După nou luni de gândire, Guvernul îl numește în funcția de judecător pe Reșetnicov
În urma recepționării acestei informații, a urmat o conversație îndelungată cu reprezentanții direcției de comunicare și protocol a Guvernului, în încercarea de a înțelege de ce Guvernul a numit un judecător peste 9 luni și nu în 15 zile.
Solicitarea Ziarului de Gardă către Guvern:
– Luând în considerație că Victoria Iftodi a fost numită în funcția de ministru în martie curent, iar CC a sesizat Guvernul despre vacanța funcției de judecător, de ce Guvernul a desemnat un judecător abia astăzi, dar nu în timp de 15 zile, așa cum prevede regulamentul?– Totodată, am vrea să aflăm cum a fost selectat dl Reșetnicov pentru această funcție și dacă au existat și alte candidaturi.
Răspunsul Guvernului:
„Cu referire la solicitarea informației privind numirea domnului Artur Reșetnicov în funcția de judecător la Curtea Constituțională, menționăm că, reieșind din prevederile constituționale statuate la art.136 din Constituție, potrivit cărora doi din cei șase judecători ai Curții Constituționale sunt numiți în funcția respectivă de către Guvern, la 12 decembrie curent Guvernul a făcut uz de această prerogativă constituțională și a adoptat hotărârea privind numirea persoanei respective în funcția de judecător al Curții Constituționale.
Remarcăm că numirea în funcție a judecătorilor la Curtea Constituțională este condiționată de respectarea cerințelor legale stipulate în art.138 din Legea supremă a țării și în art.11 din Legea nr.317/1994 cu privire la Curtea Constituțională.
Urmare a examinării candidaturii domnului Artur Reșetnicov, Guvernul a constatat că această persoană întrunește condițiile legale menționate supra și, în consecință, a adoptat hotărârea corespunzătoare, cu respectarea cerințelor legislative în vigoare”.
Am insistat din nou să aflăm de ce i-a trebuit Guvernului tocmai nouă luni pentru numirea lui Reșetnicov, am primit un alt răspuns:
„A fost o decizie asumată de Guvern, totodată menționăm că Curtea Constituțională a activat în tot acest timp în regim obișnuit, conform legii, dat fiind faptul că era un număr suficient de judecători care asigurau deplina funcționalitate instituției”.
Cum a fost luată această decizie? De ce tocmai acum a fost numit Reșetnicov? Curtea Constituțională nu poate funcționa în prezent cu cinci judecători?
„Cred că multe detalii nu vă putem oferi la acest subiect. Noi răspuns deja v-am oferit la această întrebare”, ne-a comunicat într-un final un reprezentant al direcției comunicare și protocol din cadrul Guvernului.
Potrivit Sorinei Macrinici, directoare de Program în cadrul Centrului de Resurse Juridice, ultimii doi judecători constituționali numiți de Guvern au fost numiți prin concurs.
„Nu există vreun regulament cadru sau o obligație a Guvernului de a organiza un concurs, dar anterior Guvernul a elaborat două regulamente separate care au reglementat organizarea concursului. Nu a fost o obligație legală, dar o bună practică. S-a întâmplat în 2015 și 2017 și a fost o practică pozitivă, care nu știu de ce a fost încălcată”, susține Sorina Macrinici.
Sorina Macrinici mai precizează că aceste numiri în tandem, viteza uluitoare cu care au fost executate, dar și modul netransparent în care au fost numiți acești judecători, dau de bănuit și pot fi interpretate ca o acțiune intenționată pentru a evita o dezbatere publică.
„Există o lacună în legislație, pentru că de nouă luni CC stă fără judecători, iar asta nu este o oarecare instituție. Nu poți să ții o funcție vacantă timp de 9 luni și după asta, peste noapte, fără a respecta minimul de transparență, să promovezi o candidatură”, spune Sorina Macrinici.
Cine este Artur Reșetnicov?
Artur Reșetnicov este un fost fruntaș comunist, care în 2017 a aderat la fracțiunea parlamentară a Partidului Democrat. În 2010, Voronin spunea că l-a descoperit pe Reşetnicov încă de pe când era student. Acesta a intrat în PCRM în 1998, iar ulterior, a devenit consilierul preşedintelui Voronin pe probleme juridice. „Opt ani am lucrat împreună. Eram satisfăcut de activitatea sa. E foarte bine pregătit, are gândire analitică”, spunea liderul PCRM despre cel pe care astăzi îl compară cu „şoarecele Jerry” din celebrul desen animat, întrebându-se, totodată, de unde a luat acesta bani pentru „noua maşină, casa cu trei niveluri şi alte bunuri”.
Artur Reşetnicov a fost şef al Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS) în perioada 2007—2009. Născut pe data de 11 noiembrie 1975 în oraşul Ocniţa din raionul cu acelaşi nume, a absolvit cursurile Facultăţii de Drept ale Universităţii de Stat din Moldova. Mai apoi a fost încadrat în învăţământul universitar ca lector la Facultatea de Drept a Universităţii de Stat din Moldova (1997—2001), activând în paralel şi ca avocat (din 1998). Începând din anul 2001 este cooptat în Aparatul Preşedintelului Republicii Moldova, îndeplinind funcţiile de şef al Direcţiei generale, consilier pe probleme juridice, şef al Direcţiei drept şi relaţii publice.
Ziarul de Gardă a scris în 2016 despre averea deputatului Reşetnicov: două case în Chişinău, apartament, spaţii comerciale, maşină de un milion şi o soţie cu afaceri de succes.
În 2010, Reşetnicov ajungea la spital, iar soţia sa declara presei că deputatul ar fi fost violat (!) de către trei bărbaţi, care l-au şi maltratat. Reşetnicov, pe patul de spital, menţiona că cei trei ar fi dorit să afle de la el informaţii compromiţătoare despre Vladimir Voronin. Ulterior, s-a aflat că, în acea zi, Reşetnicov s-a întâlnit cu Oleg Nîrca, soţul Nataliei Nîrca, preşedinta Partidului Conservator. Într-o conferinţă de presă, acesta declara că este finul comunistului şi că l-a împrumutat pe acesta cu bani. „Fiind şef al SIS, în loc să aibă grijă de securitatea statului în ajunul alegerilor, când situaţia era tensionată în R. Moldova, tot aparatul SIS era îndreptat împotriva noastră, pentru că el ne-a spus clar că lumea îi plăteşte suplimentar ca să scape de probleme cu dânsul, şi nu cere banii înapoi”, a spus lidera PC, care credea că torturarea lui Artur Reşetnicov pare mai mult o înscenare. Până la urmă, dosarul nu a avut o finalitate clară, iar Reşetnicov a refuzat să mai discute despre caz.
Potrivit declarației de avere și interese pentru 2017, Reșetnicov a ridicat un salariu de circa 170 de mii de lei de la Parlament, iar soția sa a încasat peste 100 de mii de lei din prestarea serviciilor notariale. Familia lui Reșetnicov mai deține de un apartament și două spații comerciale. Deputatul democrat conduce un automobil de model Land Rover Discoveru Sport, valoarea căruia s-ar ridica la un milion de lei. Reșetnicov a intrat în posesia automobilului încă în 2015.
Mai multe organizații ale societății civile îşi exprimă profunda îngrijorare în legătură cu modul total netransparent de numire a ultimilor trei judecători la Curtea Constituțională, de către Consiliul Superior al Magistraturii, Guvern și Parlament. Demisiile consecutive și subite, înainte de termen, dar și numirea în grabă, pe ascuns și pe criterii politice denotă ignorarea importanței acestei instituții și subminează și mai mult încrederea publică în independența Înaltei Curți, susține organizațiile societății civile.
Organizațiile semnatare menționează că nici CSM, nici Guvernul nu au explicat de ce au deviat de la practica bine stabilită din 2013 de selectare a judecătorilor constituționali prin concurs public. Chiar dacă cineva ar putea pretinde că graba este determinată de ultima ședință a Parlamentului, planificată pentru 14 decembrie 2018, pentru a oferi posibilitatea judecătorilor numiți să depună jurământul în fața Parlamentului, acest argument nu este valabil. La 12 decembrie 2018, a intrat în vigoarea modificarea art. 12 al Legii nr. 317 cu privire la Curtea Constituțională, care prevede că, în cazul imposibilității judecătorului constituțional de a depune jurământul Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova şi Consiliului Superior al Magistraturii, acesta îl va depune în fața plenului Curții Constituționale (a se vedea, pentru detalii, Legea nr. 272 din 29 noiembrie 2018 pentru modificarea unor acte legislative, Monitorul Oficial nr. 462-466 din 12 decembrie 2018).
