„Curtea Supremă de Justiție recomandă politicului, guvernării, grupurilor de interese, mass-mediei şi oricărei persoane să se abțină de la etichetări umilitoare, linșaj public şi justiție televizată”. Reacția CSJ, după criticile guvernării

„Curtea Supremă de Justiție recomandă politicului, guvernării, grupurilor de interese, mass-mediei şi oricărei persoane să se abțină de la etichetări umilitoare, linșaj public şi justiție televizată”, se arată într-un comunicat de presă al CSJ, publicat după ce mai mulți oficiali au criticat deciziile instanței de anulare a 21 de decizii de nepromovare a candidaților la funcția de membru al CSM și CSP, emise de Comisia Pre-Vetting.

CSJ susține că deciziile irevocabile de admitere a acțiunilor în 21 de cauze de contencios administrativ, inițiate de judecători, procurori şi reprezentanți din partea societății civile, candidați la funcțiile de membru al Consiliului Superior al Magistraturii și Consiliul Superior al Procurorilor, emise la 1 august, au fost luate ca urmare a unui „control judecătoresc efectiv asupra problemelor de fapt şi de drept”, de către completul de judecată special al CSJ.

Curtea Supremă susține în comunicatul de presă că a reținut „probleme serioase de legalitate în privința deciziilor Comisiei de Pre-Vetting, atât pe dimensiunea legalității substanțiale, cât şi celei procesuale”

„Curtea Supremă de Justiție a anulat deciziile Comisiei de Pre-Vetting şi a dispus reevaluarea candidaților, deoarece încălcările sunt similare, pornind de la:

• interpretarea eronată a normelor de drept material care reglementează evaluarea, în special a conceptelor juridice nedefinite, care formează baza legală a emiterii deciziilor Comisiei de evaluare;
• stabilirea greșită a faptelor şi aprecierea lor neobiectivă;
• tratament inegal pentru faptele similare;
• ingerință în drepturile judecătorilor, procurorilor, şi altor candidați contrare principiului proporționalității;
• exercitarea greșită a discreției procedurale;
• înfrângerea securității raporturilor juridice;
• încălcarea garanțiilor procedurii administrative de evaluare cum ar fi, dreptul la o examinare deplină a faptelor, dreptul la o decizie motivată şi imparțială, dreptul la audiere efectivă, dreptul de acces la dosarul administrativ, dreptul de a fi implicat efectiv în procedura de evaluare, dreptul la colaborarea efectivă în clarificarea stării de fapt şi dreptul la o decizie fără erori discreționare în partea aprecierii probelor;
• încălcarea protecției legitime în activitatea autorităților publice care s-au relaționat anterior cu candidații în instrumentarea diferitor raporturi juridice cu candidații supuși evaluării;
• neaplicarea principiilor şi normelor care formează dreptul la o bună administrare consacrate în Codul administrativ şi tangențial, şi implicit în unele prevederi ale Legii nr. 26/2022, așa cum este prevăzut în art. 41 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene;
• interpretarea normelor juridice cu efect retroactiv şi defavorabil candidaților, dar și alte încălcări”, se arată în comunicatul CSJ.

Curtea Supremă de Justiție mai notează că „s-a detașat de orice influență inclusiv politică şi a pus în balanța justiției faptele şi legile obiectiv, ținând cont de Supremația Legii, Separația Puterilor în Stat, demnitatea omului în general şi a celei de judecător şi procuror în special. Deciziile Curții Supreme de Justiție sunt irevocabile, obligatorii şi urmează fi executate conform legii. Ele pot fi criticate în diferite articole, monografii şi alte lucrări științifice.

Curtea Supremă de Justiție recomandă politicului, guvernării, grupurilor de interese, mass-mediei şi oricărei persoane să se abțină de la etichetări umilitoare, linșaj public şi justiție televizată.

Totodată, Curtea Supremă de Justiție subliniază că o justiție robustă se referă la un sistem judiciar sau la un cadrul legal şi instituțional care este puternic, rezistent şi capabil să funcționeze în mod eficient, corect şi echitabil în fața provocărilor şi presiunilor”.

Prim-ministrul Dorin Recean a criticat deciziile Curții Supreme de Justiție prin care au fost admise contestațiile depuse de 21 de candidați la funcțiile de membri în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii și al Consiliului Superior al Procurorilor, care nu au promovat evaluarea integrității potrivit deciziilor Comisiei Pre-Vetting. Candidații urmează să fie re-evaluați de Comisia Pre-Vetting.

„Vreau să le spun la minoritatea coruptă din tagma judecătorilor că nu ne-ați surprins. (…) M-am uitat că acolo e un copy-paste și, de fapt, s-a încercat un efort de sfidare. N-o să reușiți. Noi vom continua să insistăm să avem o legislație care să permită auto-curățarea sistemului. M-am uitat și peste texte. O parte din ele înțeleg că au fost scrise în afara Curții. Vreau să îi atenționez pe cei care participă la astfel de efort că asta înseamnă perpetuarea corupției și fiecare din cei care au participat la aceste acțiuni vor răspunde conform legislației”, a declarat Dorin Recean.

Cu o reacție a venit și Olesea Stamate, președinta Comisiei Juridice, Numiri și Imunități, care consideră că deciziile sunt o „încercare a grupărilor corupte din sistem de a bloca evaluarea extraordinară a judecătorilor și procurorilor”, iar acestea au fost intenționat emise anume acum.

„Deciziile au fost emise, după mine, intenționat intr-un moment anume: Imediat după votarea in parlament a legii vetting-ului. După ultima ședință plenara a Parlamentului, când Parlamentul intra în vacanță parlamentară și, probabil cel mai important – din momentul în care judecătorii rămași la CSJ au primit notificarea de la comisia vetting – din momentul căreia ei au 20 de zile la dispoziție sa decidă dacă merg la vetting sau demisionează. Or înainte de a-și depune cererile de demisie, au decis să dea un ultim mesaj, o ultimă încercare de a sabota reforma”, a punctat Stamate.

Comisia Pre-Vetting a informat într-un comunicat că „a luat act de emiterea deciziilor CSJ”. „Odată ce acestea vor fi recepționate oficial, Comisia va analiza minuțios argumentarea Curții și se va expune asupra acțiunilor sale ulterioare”, se arată în declarația de presă a Comisiei.