Curtea Supremă de Justiție a emis o nouă decizie în privința Partidului Politic „Patria”, exclus din cursa electorală pentru alegerile parlamentare din 2014
Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a emis la 7 aprilie, o nouă decizie în privința Partidului Politic „Patria” care a fost exclus din cursa electorală pentru alegerile parlamentare din 2014. Potrivit deciziei, CSJ a admis recursul partidului depus în 2014, a anulat propria decizie, dar și cea a Comisia Electorale Centrală (CEC) și Curţii de Apel Chișinău.
Astfel, printr-o încheiere din 10 februarie 2021 a CSJ, a fost admisă cererea de revizuire depusă de Partidul Politic „Patria”, reprezentat de avocatul Igor Pohilași s-a casat decizia din 29 noiembrie 2014 a CSJ cu reținerea cauzei în procedura CSJ pentru examinarea recursului depus de Partidul Politic „Patria” împotriva hotărârii din 27noiembrie 2014 a Curţii de Apel Chişinău.
Ulterior, Potrivit deciziei CSJ, colegiul a ajungs la concluzia de a admite contestația depusă decătre Partidul Politic „Patria” și de a anula hotărâreanr. 3069 din 26 noiembrie 2014 a CEC .Pentru toate aceste considerente şi reieşind din contextul normelor de dreptcitate, completul specializat pentru examinarea acţiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al CSJ consideră greșită concluzia primei instanţe de admitere aacțiunii CEC și respingerea contestației Partidului Politic „Patria”ca neîntemeiată.
„Astfel, împrejurările descrise determină Colegiul să conchidă că soluţia instanţei este neîntemeiată, din care considerente aceasta nu poate fi menţinută.
Prin urmare, având în vedere faptul că hotărârea primei instanţe a fost emisă cu interpretarea eronată a legii şi aprecierea greşită a probelor completul specializat pentru examinarea acţiunilor în contencios administrativ al Colegiuluicivil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, a casa hotărârea din 27 noiembrie 2014 a Curţii de Apel Chișinău şi a emite o decizie nouă prin care va respinge acțiunea înaintată de către Comisia Electorală Centrală și va admite contestația Partidului Politic „Patria”, se arată în decizie.
Astfel, CSJ a decis:
- Se admite recursul depus dePartidul Politic „Patria”.
- Se casează integral hotărârea din 27 noiembrie 2014a Curţii de Apel Chișinăușise emite o decizienouă prin care: Se respinge cererea de chemare în judecată depusă de către Comisia Electorală Centrală privind anularea înregistrării concurentului electoral Partidul Politic „Patria” și confiscarea sumelor de bani,ca neîntemeiată.
- Se admite contestația depusă de către Partidul Politic „Patria” împotriva hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 3069 din 26 noiembrie 2014.
- Se anuleazăhotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3069 din 26 noiembrie2014.
Decizia este irevocabilă.
Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CtEDO) a emis în august 2020 hotărârea în dosarul Partidului Politic „PATRIA”, din lista căruia făcea parte și Renato Usatîi, prin care formațiunea a fost exclusă din cursa electorală pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 din motiv că a folosit mijloace bănești cu provenienţă din străinătate.
La data de 27 noiembrie 2014, cu trei zile înainte de alegeri, instanțele judecătorești naționale au admis acțiunea Comisiei Electorale Centrale privind excluderea Partidului Politic „PATRIA” pe motivul că, contrar prevederilor legislației electorale, acesta a utilizat fonduri nedeclarate, inclusiv bani din străinătate. CEC a depus acțiunea respectivă urmare a scrisorii primite de la șeful IGP care pretindea că partidul reclamant a utilizat în campanie electorală mai mult de 8 milioane de lei de origine străină care aparțineau lui Renato Usatîi, un politician bine cunoscut și om de afaceri și candidatul numărul unu de pe lista partidului. Usatîi activa în Federația Rusă, s-a întors în Moldova în 2012 și a încercat crearea a două partide politice, pe care Ministerul Justiției a refuzat să le înregistreze.
Un alt argument pentru excluderea partidului reclamante, de asemenea, acceptat de CEC și instanțe, a fost că partidul reclamantul aparent a cheltuit peste 5 milioane de lei de mijloace nedeclarate pentru cumpărarea a 11 mașini în mai 2014, combustibil, etc. Instanțele au trecut cu tăcere argumentul partidului reclamant precum că acuzațiile erau nefondate, că mașinile erau cumpărate până la introducerea de către Usatîi a celor 8 milioane de lei în Moldova și până la campania electorală, și că combustibilul și comunicările GSM au fost achitate din contul bancar a partidului reclamant. Și nici nu au examinat argumentul precum că CEC a informat partidul reclamant cu 15 minute înainte despre ședință pe caz din 26 noiembrie 2014, contrar reglementărilor CEC, ceea ce a făcut dificil pregătirea apărarii pe caz.
Invocând articolul 3 din Protocolul nr. 1, dreptul la alegeri libere, și Articolul 14, interdicția discriminării, reclamanții au pretins că anularea participării Patriei în alegerile din 2014 a fost arbitrară și a avut motive ascunse, și anume excluderea unui concurent cu un înalt suport din partea populației. Curtea a concluzionat că ingerința în drepturile electorale a reclamanților nu a respectat standardele impuse de Articolul 3 din Protocolul nr. 1. În particular, excluderea partidului reclamant din cursa electorală nu s-a bazat pe dovezi suficiente și relevante, procedurile în fața comisiei și instanțelor judecătorești nu au acordat partidului reclamant suficiente garanții împotriva arbitrariului, și că deciziile autorităților naționale nu au fost motivate și corespunzător au fost arbitrare.
Curtea a acordat partidului reclamant 7,500 Euro cu titlu de prejudiciu moral și 8,000 Euro cu titlu de costuri și cheltuieli.
În aprilie 2015, liderul „Partidului Nostru”, Renato Usatîi s-a adresat la CtEDO prin care a contestat eliminarea sa din cursa electorală pentru alegerile parlamentare din noiembrie 2014. Usatîi a solicitat să se constate încălcarea dreptului individual la alegeri libere privind dreptul de „a alege și de a fi ales”.
