Curtea de Apel Comrat s-a pronunțat în dosarul de corupere a cinci judecătoare
Curtea de Apel Comrat a decis casarea parțială a sentinţei judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, din 17 martie 2021, în cauza penală de corupție în care cinci magistrate au fost achitate.
Astfel, completul de judecată format din Dmitrii Fujenco, Andrei Mironov și Ștefan Starciuc a fost admis, la 28 iunie 2023, apelul declarat de avocatului magistratei de la Curtea de Apel Chișinău suspendate Liubovi Brînza. Instanța de Apel de la Comrat a hotărât achitarea acesteia, învinuită în baza art. 325 alin. (3) lit. a1) Cod penal (episod numit convențional Scarlat), „pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii”.
Anterior, prima instanță a hotărât că se încetează procesul penal de învinuirea lui Liubovi Brînza în baza art. art. 45 alin. (1), 325 alin. (3) lit. a1 ) Cod penal (episod numit convențional Scarlat), din motiv că „există alte circumstanţe care exclud sau condiţionează pornirea urmăririi penale şi tragerea la răspundere penală”.
Totodată, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de către procurora în Procuratura Anticorupție Irina Gheorghiștean, de către avocatul asistentului judiciar Vitalii Furtuna și Vitalii Furtuna, cât și apelurile declarate de părțile vătămate Gheorghe Parpalac și Lia Parpalac.
În rest, sentința judecătoriei Chișinău sediul Buiucani din 17 martie 2021 a fost menținută menține. Decizia Curții de Apel Comrat este definitivă și executorie din momentul pronunțării, însă cu drept de
recurs în termen de 30 zile la Curtea Supremă de Justiție din momentul pronunțării deciziei motivate.
ZdG scria în mai 2021 că Galina Moscalciuc, Ludmila Ouș și Victoria Hadârcă, judecătoare inculpate în dosarul de corupție intentat în octombrie 2018 au fost achitate definitiv de un complet de judecători de la Judecătoria Chișinău, întrucât procurorul care gestionează cazul nu a atacat decizia la Curtea de Apel Chișinău pe motiv că „acuzarea de stat a considerat că sentința a fost una întemeiată în privința acestora”.
Atunci, solicitată de Ziarul de Gardă, Elena Cazacov, procurora care gestiona cazul, ne-a comunicat faptul că sentința a fost atacată doar în privința judecătoarelor Svetlana Tizu și Liubovi Brânză.
„Sentința a fost atacată în parte după cum s-a anunțat inițial. A fost atacată în privința doamnei Svetlana Tizu, în privința doamnei Liubovi Brînză și în privința lui Furtună Vitalie. Acuzarea de stat a considerat că sentința a fost una întemeiată în privința acelora”, a declarat procurora pentru ZdG.
Cât privește magistratele Galina Moscalciuc și Victoria Hadârcă în privința cărora procurora nu a atacat sentința la Curtea de Apel Chișinău, membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au admis la 18 mai 2021, cererile magistratelor privind reîncadrarea lor în funcție. Astfel, potrivit CSM, judecătoarea Galina Moscalciuc au revenit atunci în funcție la Curtea de Apel Chișinău, iar magistrata Victoria Hadârcă la Judecătoria Chișinău, sediul Centru.
Pe 21 aprilie, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani a publicat sentința motivată cu privire la achitarea magistratelor Galina Moscalciuc, Svetlana Tizu, Liubovi Brânză, Ludmila Ouș și Victoria Hadârcă, cele cinci judecătoare inculpate în dosarul de corupție intentat în octombrie 2018.
În decizia motivată a Judecătoriei Chișinău, care se întinde pe 416 pagini, se menționează că cele cinci judecătoare inculpate în dosar sunt nevinovate, judecătorii declarând că în rezultatul analizei probelor administrate, din punct de vedere al coroborării lor, au ajuns la concluzia despre necesitatea achitării celor cinci magistrate din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.
Achitările din dosarul mitei pentru cinci judecătoare, prevestite de solicitările procurorului de caz
Achitarea celor cinci magistrate a fost una previzibilă. În decembrie 2020, ZdG a scris că procurorul care a gestionat dosarul a cerut instanței de judecată, în cadrul dezbaterilor judiciare, să le achite pe cele cinci magistrate pentru acuzația de corupere pasivă. Acuzatorul de stat a cerut totuși condamnarea lor pentru pronunțarea cu bună știință a unei hotărâri contrare legii, iar pentru Liubovi Brînză a cerut condamnarea la trei ani de închisoare cu executare în penitenciar de tip închis pentru femei, o amendă în valoare de 42,5 mii de lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pentru o perioadă de 10 ani.
În martie 2019, în acest dosar a fost condamnat la o pedeapsă non-privativă de libertate medicul Vadim Scarlat. Acesta a recunoscut că a oferit mită în valoare de 2 mii de euro și a relatat instanței cum au circulat banii. Conform informațiilor din decizia motivată emisă anterior pe numele lui Vadim Scarlat, medicul și asistentul judiciar, Vitalii Furtună se cunoșteau de circa doi ani, doctorul fiind cel care i-a prestat servicii soției acestuia în timpul sarcinii și la nașterea copiilor. Cunoscând că Furtună are cunoștințe juridice, Scarlat i s-a adresat pentru a-i fi acordată consultanță în cadrul unui dosar penal în care acesta era vizat, cu privire la decesul unui nou-născut.
Potrivit actului de învinuire, expertiza medico-legală demonstra o legătură cauzală între decesul copilului şi acţiunile neglijente ale medicului. În apărarea sa, medicul a solicitat o expertiză în comisie, care însă a oferit alte concluzii, diferite de primele. Ca să pună punct divergențelor, părinţii nou-născutului decedat au solicitat, prin intermediul procurorului, o expertiză independentă la București, dar cererea lor nu a fost acceptată de instanță. Pentru a nu fi admisă expertiza, medicul a recurs la mituirea judecătoarei care, în final, a respins atât demersurile procurorului, cât şi ale părinților copilului decedat.
