Curtea Constituțională a declarat neconstituționale unele modificări efectuate de Parlament privind ședințele și adoptarea hotărârilor de către CSM

Curtea Constituțională (CC) a declarat joi, 18 iulie, neconstituționale două modificări efectuate de Parlament, în 2022, la legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

Curtea a dispus revenirea la prevederile anterioare modificărilor din 2022, stabilind că deciziile CSM trebuie să fie adoptate cu un cvorum de cel puțin două treimi din numărul membrilor, adică 8 din 12 membri. În prezent, CSM are 9 membri.

Totodată, CC a declarat inadmisibilă sesizarea referitor la interpretarea articolelor 122 alin. (1) și 136 alin. (2) din Constituție și sesizarea privind controlul constituționalității hotărârii CSM privind numirea Vioricăi Puica în funcția de judecătoare a CC.

Astfel, articolul 15 aliniatul (2), care prevede că „ședinţa Consiliului Superior al Magistraturii este deliberativă dacă la ea participă cel puţin două treimi din membrii care sunt în exercițiul funcției și nu se află în situațiile menționate la art. 18 alin. (1)”, și articolul 24 aliniatul (1), care prevede că „Consiliul Superior al Magistraturii adoptă hotărâri cu votul deschis al majorității membrilor prezenți, cu excepția cazului prevăzut la art. 19 alin. (4)”, au fost declarare neconstituționale.

„Se revigorează prevederile articolului 15 aliniat 2 și teza 1 a articolului 24 aliniat 1 din legea privire la Consiliul Superior al Magistraturii în redactarea anterioară legii 246 din 29 iulie 2022”, a declarat președinta CC Domnica Manole.

Parlamentul a modificat legea în luna iulie 2022, când, în primul caz, cuvintele „membrii lui” au fost substituite cu textul „membrii care sunt în exercițiul funcției și nu se află în situațiile menționate la art. 18 alin. (1)”.

Anterior, articolul 24 aliniatul (1) avea următorul cuprins: „Consiliul Superior al Magistraturii adoptă hotărîri cu votul deschis al majorităţii membrilor săi, cu excepţia cazului prevăzut la art. 19 alin. (4). La adoptarea hotărîrilor cu privire la cariera judecătorilor, răspunderea disciplinară a acestora, sancționarea și eliberarea din funcție a judecătorilor, membrii de drept ai Consiliului Superior al Magistraturii participă fără drept de vot”.

„Curtea a reținut că, în prezent, nouă membri din cadrul Consiliului au un mandat deplin, dintre care cinci sunt judecători și patru au fost numiți din rândul societății civile, iar trei mandate continuând să fie vacante. În acest caz, aplicarea articolului 15 alin. (2) din Lege are ca rezultat faptul că cvorumul în cadrul Consiliului este asigurat dacă la o ședință sunt prezenți șase membri. Totuși, o asemenea modalitate de stabilire a cvorumului prezintă mai multe deficiențe din perspectiva independenței justiției și a condiției evitării autoguvernării și corporatismului în cadrul Consiliului. 

În primul rând, cvorumul calculat din numărul membrilor în exercițiu permite unui număr redus de membri ai Consiliului să decidă chestiuni importante pentru sistemul judecătoresc. Curtea a reținut că regula cvorumului pentru ședințele Consiliului fixează nu doar numărul minim de membri care trebuie să fie prezenți la o ședință pentru ca aceasta să se desfășoare, ci asigură inclusiv faptul că un număr minim de membri vor ajunge să ia o decizie. Cu cât numărul membrilor prezenți la o ședință este mai mare, cu atât numărul de voturi pentru adoptarea unei decizii trebuie să fie mai mare. Curtea a notat că votul unui număr mai mare de membri contribuie la legitimitatea deciziilor adoptate și a procesului decizional în cadrul Consiliului. Pe de altă parte, un cvorum mic, în situații concrete, ar permite unei categorii de membri (judecători sau non-judecători) să adopte hotărâri.

În al doilea rând, Curtea a constatat că articolul 15 alin. (2) din Lege le permite autorităților abilitate cu numirea membrilor în funcțiile vacante ale Consiliului să facă abuz de competența lor. Curtea a menționat că evaluarea candidaților la funcția de membru reprezintă un exercițiu extraordinar și că acesta își epuizează efectele atunci când este evaluat ultimul candidat înscris în concurs. Ulterior, orice numire în funcție va trebui să parcurgă procedura stabilită în Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii. Pe de altă parte, regula cvorumului reglementată în prezent le permite autorităților să nu completeze funcțiile vacante, subminând procesele în cadrul Consiliului”, se arată în analiza Curții.

Ambele sesizări examinate joi, 18 iulie, de către Curtea Constituțională au fost depuse de către deputatul transfug Vasile Bolea.

„Numirea (Vioricăi Puica n.r.) a fost precedată de modificări legislative, în special la legea privind Consiliul Superior al Magistraturii, care au redus cvorumul necesar pentru luarea deciziilor în cadrul CSM. Acest fapt, în opinia mea, afectează legitimitatea procesului, încălcând principiul non-corporativismului în luarea deciziilor.

De asemenea, am cerut declararea ca neconstituțională a deciziei CSM privind numirea judecătorilor la Curtea Constituțională, invocând interpretarea unor articole din Constituție (art. 122 și 136).

Rămâne de văzut dacă un Consiliu Superior al Magistraturii, într-o componență redusă și fără judecători numiți din alte instanțe, poate examina chestiuni importante precum numirea unui judecător la CC”, a scris partidul Renaștere, care face parte din blocul „Victorie” al lui Ilan Șor, pe rețelele de socializare.

Curtea a reținut că, în principal, sesizările ridica problema cvorumului și a majorității cu care Consiliul Superior al Magistraturii poate adopta hotărâri în vederea realizării atribuțiilor sale constituționale, inclusiv pentru a desemna judecători la Curtea Constituțională.

Totodată, Vasile Bolea i-a solicitat Curții să declare neconstituțională hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii privind numirea Vioricăi Puica în calitate de judecător la Curtea Constituțională. 

Lega prevede că Consiliul Superior al Magistraturii este format din 12 membri: șase judecători aleși de Adunarea Generală a Judecătorilor, reprezentând toate nivelele instanțelor judecătorești, și șase persoane care se bucură de o înaltă reputație profesională și integritate personală, cu experiență în domeniul dreptului sau în alt domeniu relevant, care nu activează în cadrul organelor puterii legislative, executive sau judecătorești și nu sunt afiliate politic.