Cursa pentru CSM (I). „Veteran al sistemului judiciar”, cu 11 dosare pierdute la CtEDO, un judecător sancționat cu „eliberarea din funcție” și un critic al sistemului
28 de candidați din rândul judecătorilor s-au înscris în concursul pentru funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Unii au ajuns în atenția opiniei publice după ce au luat mai multe decizii dubioase în dosare de rezonanță sau au prejudiciat bugetul cu zeci de mii de euro, în urma cauzelor pierdute la CtEDO. Alții au acumulat averi de milioane sau au fost sancționați disciplinar.
Ziarul de Gardă a analizat activitatea, averea și integritatea fiecărui candidat și vă prezintă cele mai importante informații despre judecătorii înscriși în concurs, care, într-o primă etapă, urmează să treacă prin procedura de evaluare a integrității, în contextul Legii pre-vetting.
Stanislav Sorbalo: Demisia care a costat R. Moldova 1,7 milioane de lei
Stanislav Sorbalo activează la Judecătoria Bălți, sediul Central. Acesta a revenit în sistemul judecătoresc în anul 2020, după ce timp de 11 ani a încercat să demonstreze că a fost demis ilegal.
Eliberarea din funcție a venit după ce procurorul general de atunci Valeriu Gurbulea a solicitat CSM autorizația de a iniția un dosar penal împotriva lui Sorbalo, pe motiv că ar fi pronunțat cu bună știință o încheiere contrară legii. Sorbalo a contestat decizia CSM în instanțele superioare, dar cererile sale au fost respinse. Ulterior, magistratul s-a adresat la CtEDO, iar în 2019, agentul guvernamental a inițiat o procedură de înțelegere amiabilă cu magistratul. În iulie 2020, CSJ a emis o decizie definitivă prin care a anulat decizia CSM din 2009, prin care Sorbalo a fost demis. Astfel, judecătorul a revenit în sistem.
Odată cu decizia de restabilire în funcție, CSM a dispus și achitarea a 1,7 milioane de lei.
Într-un comentariu pentru ZdG, Sorbalo a menționat anterior că în toată perioada în care nu a activat în sistem a trăit din salariul soției sale, dar și din pensia de invaliditate a unuia dintre copiii săi. El spune că își dorește să ajungă în CSM pentru a ridica „prestigiul sistemului și să nu fie admise ilegalitățile care au fost comise de către fostul Consiliu în 2009”.
Magistratul a raportat pentru anul trecut venituri din salariu de circa 224 de mii de lei, iar soția sa, angajată în cadrul Serviciului Fiscal de Stat, a fost remunerată cu circa 184 de mii de lei, conform celei mai recente declarații de avere și interese personale.
Familia Sorbalo locuiește din 2007 într-o casă de 243,9 metri pătrați, cu o valoare indicată de 825 de mii de lei. În 2020, familia judecătorului și-a completat garajul cu două autoturisme: Ford Kuga, fabricat în 2017, și Lada 21214, fabricată în 2010. În 2021, magistratul a achiziționat un sistem fotovoltaic, de 183 de mii de lei, și a luat un împrumut de 100 de mii de lei, cu rata dobânzii de 2%. Tot anul trecut, soția magistratului, care activează în calitate de inspector principal în cadrul Serviciului Fiscal de Stat, a beneficiat de servicii stomatologice, în valoare de circa 110 mii de lei.
Dumitru Pușca: Dosare pierdute la CtEDO. Apartament și mașină, cumpărate în ultimii 2 ani, și datorii de peste un milion de lei
Dumitru Pușca este judecător la Curtea de Apel (CA) Bălți. Magistratul și-a început cariera în 2005 la Judecătoria Soroca. În iulie 2011 a fost transferat în funcţia de judecător la instanța de fond din Bălţi, iar doi ani mai târziu a fost promovat la Curtea de Apel Bălți. Potrivit informației Inspecției Judiciare, pe parcursul anilor, în privința judecătorului au fost înregistrate 16 petiții și 20 de sesizări, însă toate au fost respinse.
Potrivit informaţiilor plasate pe pagina „Juriştii pentru drepturile omului”, două hotărâri ale completului de judecată, în componenţa căruia a participat judecătorul Pușca, au fost obiect de examinare la CtEDO. Drept urmare, statul a fost obligat să achite despăgubiri în valoare de 13,3 mii de euro.
Cazul „Dogotari contra Moldovei”. Pe acest caz, CtEDO a constatat violarea articolelor din Convenție cu privire la respectarea drepturilor omului, dreptul la libertate și siguranță, dar și dreptul la respectarea vieţii private şi de familie, după ce un pensionar din raionul Glodeni s-a plâns că a fost internat forțat într-o instituție psihiatrică timp de șase zile în lipsa garanțiilor prevăzute de legislația națională în acest sens. Pe numele pensionarului fusese deschisă o cauză penală, după ce a lovit-o peste față pe Valentina Buliga, ex-ministra Muncii, Protecției Sociale și Familiei, pentru că a ironizat întrebarea acestuia. La solicitarea procurorilor, Judecătoria Glodeni a dispus examinarea medico psihiatrică a bărbatului, iar drept urmare acesta a fost plasat în Spitalul de Psihiatrie. Bărbatul a contestat încheierea, însă un complet de judecători a CA Bălți, din care a făcut parte Pușca, a respins recursul ca fiind nefondat.
Într-un comentariu pentru ZdG, magistratul a spus că regretă încălcarea comisă. „Atunci abia începusem lucrul la instanța de apel, dar e colegială hotărârea. Așa s-a întâmplat”, a spus el.
Cazul „Pașa contra Moldovei”. Aici CtEDO a constatat încălcarea articolelor 5 § 3, 6 și 13 din Convenție, după ce reclamantul s-a plâns de ilegalitatea detenției sale, de lipsa accesului la materialele dosarului împotriva sa, precum și de lipsa unui recurs efectiv. Curtea a notat că, în pofida constatării că detenția reclamantului fusese contrară prevederilor dreptului intern, instanțele naționale nu au acordat despăgubiri reclamantului. Curtea a reamintit că o decizie sau o măsură favorabilă unui reclamant nu este, în principiu, suficientă pentru a priva individul de statutul său de victimă.
Cu referire la acest dosar, Pușca susține că este o eroare, pentru că încălcarea dreptului lui Pașa a fost constatat până la venirea cauzei penale la ei.
Potrivit declarației de avere și interese personale pentru 2021, magistratul declară un apartament cu suprafața de 64,1 metri pătrați, procurat în 2011 și evaluat la 172 de mii de lei, un alt apartament, din 2016, cu suprafața de 30,3 metri pătrați, evaluat la 847 mii de lei, și altul din 1999. În 2021, judecătorul a cumpărat un alt apartament, cu suprafața de 69,1 metri pătrați, pentru care ar fi plătit 700 de mii de lei sau echivalentul a 35 de mii de euro.
În 2020, magistratul și-a cumpărat cu 200 de mii de lei un automobil Volvo XC60, fabricat în 2013. Totodată, Pușca deține cote de participare în cadrul „Agroinvest-prim” și SA „DAAC-Hermes”, firmă controlată de fostul consilier municipal comunist și, ulterior, socialist Vasile Chirtoca. Anul trecut, magistratul a avut venituri salariale de circa 323 mii de lei, iar în 2020 de circa 304 mii de lei. Pușca declară datorii de peste un milion de lei, după ce a contractat patru credite, dintre care două în 2021.
În februarie 2016, Comisia Națională de Integritate, predecesoarea Autorității Naționale de Integritate (ANI), a dispus iniţierea controlului privind eventuala încălcare a regimului juridic al declarării veniturilor și proprietății, de către Pușca. Trei luni mai târziu, magistratul a fost scos de sub control.
Iurie Bejenaru: „Veteran al sistemului judiciar”, cu 11 dosare pierdute la CtEDO
Iurie Bejenaru este judecător la CSJ din 2008, anterior fiind președinte, vicepreședinte și magistrat al Judecătoria Buiucani.
La sfârșitul anului trecut, jurnal.md a scris că judecătorul ar fi obținut un teren pentru construcții în Durlești, în baza unor acte false. El respinge acuzațiile și spune că, a aflat din presă, că decizia Consiliului or. Durlești a fost falsificată. În 2016, magistratul a vândut terenul.
Iurie Bejenaru despre terenul obținut în Durlești: „Într-adevăr, în 2006 sau 2007 am cerut să mi se acorde dreptul de îmbunătățire a terenului. Am depus toate documentele oficiale care erau necesare la acel moment și am primit hotărârea titlului deținătorul de teren. Terenul a fost înregistrat oficial la organele cadastrale, însă mai târziu am aflat că factorii de decizie a Primăriei Durlești au falsificat această decizie. Am aflat din presă că este falsificat. De asemenea, am aflat că este și dosar penal în privința persoanelor de la Primărie, dar, din câte cunosc, până la moment nu este nici o sentință de condamnare și acea decizie este în vigoare. Terenul a fost înstrăinat de mine peste 9 ani, după ce am primit succesiune testamentară la ½ din casă și nu mai aveam nevoie de acest teren. Faptul că mass-media mă învinuiește că am folosit careva documente false la primirea acestui teren nu corespunde adevărului”.
Judecătorul a făcut parte din completul de judecată care a examinat dosarul Întreprinderii de Stat Registru versus „Intercomsoft” LTD, în care întreprinderea a fost obligată să achite companiei despăgubiri în valoare de 7,8 milioane de dolari. Ulterior, s-a stabilit că această decizie a fost adoptată cu grave ilegalități. În 2013, pe numele lui Bejenaru a fost intentată o procedură disciplinară, însă ulterior aceasta a fost clasată. Conform informațiilor de pe site-ul CSM, numele judecătorului a figurat în cel puțin 20 de plângeri examinate de către Colegiul Disciplinar, toate însă au fost respinse ca fiind neîntemeiate.
Bejenaru a făcut parte și din completul de judecători care prin decizia sa au pus punct în dosarul „Gemeni”. Magistrații au decis încetarea procedurii de revizuire la cererea de revizuire a Agentului Guvernamental al R. Moldova și au respins cererile de revizuire ale reclamanților. Astfel, statul a fost obligat să achite reclamanților despăgubiri de 2,12 milioane de euro din bugetul de stat, în ciuda faptul că aceștia solicitau să le fie returnată clădirea
În 2020, Bejenaru s-a ales cu titlul onorific „Veteran al sistemului judiciar”, oferit de CSM. Numele lui Iurie Bejenaru apare şi în lista persoanelor responsabile de condamnarea R. Moldova la CtEDO. Drept urmare a condamnărilor, Guvernul a fost obligat să achite circa 364 de mii de euro.
Cazul Şarban contra Moldovei (2005). CtEDO a constatat că, completul de judecători, din care făcea parte Bejenaru, nu a invocat motive suficiente pentru arestarea și prelungirea mandatului de arest a reclamantului. În acest dosar, statul a fost obligat să achite 4 mii de euro cu titlu de prejudiciu moral și 3 mii de euro cu titlu de costuri și cheltuieli.
Istratii şi alții contra Moldovei (2007). Și în acest caz, Bejenaru a făcut parte din completul de judecători care a decis prelungirea mandatului de arest al reclamantului, fără a prezenta suficiente motive, conform constatărilor CtEDO. Pe acest caz, statul a fost obligat să achite 15 mii de euro cu titlul de prejudicii morale și 4 mii de euro cu titlul de cheltuieli.
Ursu contra Moldovei (2007). Completul de judecători din care a făcut parte magistratul a autorizat arestarea reclamantului, fără a invoca motive suficiente şi relevante, conform CtEDO. În total, statul a fost obligat să achite 5 mii de euro.
Flux nr. 7 contra Moldovei (2009). CtEDO a constatat violarea art. 10 al Convenţiei – libertatea de exprimare, Bejenaru fiind judecătorul care a admis cererea de chemare în judecată depusă de Victor Stepaniuc împotriva publicației Flux. Guvernul a fost obligat să achite 1,225 euro cu titlul de prejudiciu material, 3 mii de euro prejudiciu moral și 1,800 de euro drept cheltuieli.
Ghimp și alții contra Moldovei (2012). Acest dosar se referă la evenimentele din aprilie 2009. Magistratul făcea parte din completul CSJ care a respins recursul procurorului și a menținut decizia CA Chișinău prin care ofițerii de poliție au fost achitați de acte de violență, ce au cauzat, în consecință, moartea reclamantului. Statul a fost obligat să plătească familiei Ghimp suma de 115 mii de euro.
Levinţa contra Moldovei nr. 2 (2012). În acest dosar R. Moldova a fost condamnată pentru detenția ilegală a reclamantului pentru o perioadă mai mare de două luni de zile și pentru neinformarea apărării despre examinarea demersului de prelungire a arestării preventive, Bejenaru făcând parte din completul de judecători CSJ care de trei ori a respins recursul avocatului reclamantului și a menținut încheierile CA Chișinău de prelungire a măsurii preventive sub formă de arest preventiv. Curtea Europeană a considerat că modul în care instanțele naționale au evaluat circumstanțele cauzei ar crea unui observator independent impresia că nu a avut loc o încercare veritabilă de a elucida circumstanțele cauzei și a descoperi adevărul. Statul a fost obligat să achite 10 mii de euro.
N. P. contra R. Moldova (2015). CtEDO a constatat încălcarea dreptului la familie. În acest caz, Bejenaru a făcut parte din completul de judecată a CSJ care a menținut decizia primei instanțe și a celei de fond, prin care reclamantul a fost decăzut din drepturile părintești față de fiica sa, motivele invocate de autorități fiind starea sănătății copilului, condițiile locative antisanitare, șomajul părintelui, ebrietatea reclamantei și violența. Guvernul a fost obligat să achite 7,500 de euro cu titlu de prejudiciu moral și 1,030 euro drept cheltuieli.
Cucu și alții contra R. Moldova (2018). În acest caz, Curtea a constatat că sumele acordate reclamanților la nivel național fuseseră insuficiente în raport cu sumele acordate de către acesta prin prisma jurisprudenței sale. În perioade diferite, reclamanții Alexandru Cucu, Eugeniu Tanasiev și Vadim Vladarcic au inițiat proceduri civile naționale solicitând între 80 de mii și 115 de mii de lei prejudicii morale împotriva actelor ilegale ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii sau ale instanțelor judecătorești, primii doi reclamanți fiind reținuți pe 8 și 9 aprilie 2009, în urma protestelor care au avut loc la Chișinău. Ulterior, un complet de judecători din care a făcut parte și Bejenaru a concluzionat că reclamanții au fost deținuți ilegal și le-a acordat compendații între 6 mii și 15 mii de lei. CtEDO însă a decis acordarea sumei de 16,500 de euro cu titlu de prejudiciu moral, precum și costuri și cheltuieli.
Levinte contra R. Moldova (2019). Invocând articolul 3 din Convenție, reclamantul s-a plâns de rele tratamente la care ar fi fost supus în timpul detenției sale, de acordarea unor despăgubiri insuficiente, precum și de condițiile inadecvate în care ar fi fost deținut. După încercările eșuate de reglementare amiabilă a cauzei, Guvernul a formulat o declarație unilaterală, prin care a solicitat Curții să radieze cererea în conformitate cu articolul 37 din Convenție. Guvernul a recunoscut că reclamantului i-au fost încălcate drepturile garantate de către articolul 3 din Convenție, fiind dispus să-i achite reclamantului suma de 8 mii de euro pentru orice tip de prejudiciu, inclusiv costuri și cheltuieli.
Ciobanu c. Moldovei (2019). Curtea a constatat încălcarea dreptului la un proces echitabil, ca urmare a eșecului instanței de apel de a reaudia martorii înainte să dispună casarea sentinței de achitare, pronunțată de către instanța de fond. CSJ, în componența completului fiind și Bejenaru, a respins recursul reclamantului și a menținut sentința CA Chișinău. Guvernul a fost obligat să achite 2,810 euro.
Arzamazova v. Republica Moldova (2020). Reclamanta a invocat în faţa Curţii încălcarea drepturilor sale garantate de Articolul 1 din Protocolul nr.1 al Convenţiei, și anume lipsirea sa de dreptul de proprietate asupra casei de Cultură din s.Pojăreni, r-nul Ialoveni, şi a terenului aferent, cumpărate cu 49 de mii de lei, în 2004. Printr-o decizie a CA Chișinău contractul de vânzare-cumpărare a fost declarat nul, reclamanta fiind obligată să restituie casa de cultură Consiliului. Decizia a fost menținută printr-o încheiere dictată de un complet de judecători CSJ, din care făcea parte și Bejenaru. CtEDO a obligat Guvernul să achite 160 de mii de euro pentru prejudiciul material, 5000 de euro pentru prejudiciul moral și 2000 de euro pentru costuri și cheltuieli.
Iurie Bejenaru despre dosarele pierdute la CtEDO: „Reieșind din primele cinci cauze care au fost încă în prima instanță, atunci luam hotărâri de unul singur și reieșind din practica judiciară care era la moment neuniformă și legislația imperfectă, au fost stabilite încălcări ale drepturilor de către Curtea Europeană. De aceea, reieșind din tactica care era la acel moment, nu știu dacă pot să spun dacă era vina direct a mea, fiindcă inițiam decizii reieșind din practica care era la acel moment. Acum, după câteva cazuri pierdute la CtEDO, într-adevăr, legislația s-a modificat și măsura preventivă se prelungește de instanța de judecată până la emiterea sentinței, era o perioadă când se prelungea arestul până la venirea dosarului în judecată. Cred că aici legislația era imperfectă. Cauza Ghimp și alții, acolo, într-adevăr, e o cauză foarte specifică. A fost un timp foarte îndelungat examinată în instanțele de judecată, de câteva ori dosarul a fost întors la rejudecare. Acolo domnul Ghimp a decedat fiind în custodia statului și fiind înaintată învinuirea în privința a trei polițiști. Reieșind din calitatea anchetei penale care a fost dusă, instanțele emiteau sentințe de achitare în privința acestor polițiști. Eu cred că în așa cauze de rezonanță și în care sunt implicați polițiști, eu cred că totul se începe de la intentarea dosarului și cercetarea probelor de către organele de urmărire penală”.
Potrivit declarației de avere și interese pentru anul 2021, magistratul deține ½ cota parte dintr-o casă de locuit de 101.5 metri pătrați, obținută prin contract de moștenire, a cărei valoare indicată este de circa 426 de mii de lei sau echivalentul a circa 21 de mii de euro. Prin același contract de moștenire din 2016, Bejenaru a primit alte cote-părți din alte două bunuri imobile. Tot din 2016, familia judecătorului conduce un Mercedes ML 350 CDI, fabricat în 2011, pentru care indică o valoare de 520 de mii de lei. Bejenaru mai are în proprietate ½ dintr-un teren intravilan de șase ari, cu o valoare declarată de circa 467 de mii de lei. Familia magistratului păstrează în conturile bancare aproximativ 489 de mii de lei. Magistratul este acționar la Fondului de Investiții pentru Privatizare „EXITON-BON” și „Nord Invest”. În 2021, magistratul a raportat venituri din salariu de circa 263 de mii de lei, iar soția sa, angajată a Autorității Aeronautice Civile, circa 532 de mii de lei.
Mihail Cojocaru: Judecător sancționat cu „eliberarea din funcție”
Mihail Cojocaru activează, începând cu anul 2015, în calitate de magistrat la Judecătoria Bălți, sediul Central. În 2021, acesta a vrut să se pensioneze și a depus o cerere în acest sens, dar ulterior s-a răzgândit, CSM acceptând retragerea cererii la 14 zile după ce o acceptase. În 2017, magistratul Cojocaru a fost subiectul unei proceduri disciplinare, care a fost încetată pe motiv că nu a fost comisă o abatere disciplinară. În martie 2022, acesta a fost sancționat disciplinar sub formă de „avertisment”, pe motiv că, fără o justificare rezonabilă, nu și-a îndeplinit corespunzător obligațiile de serviciu. Iar pe 22 aprilie 2022, Colegiul Disciplinar (CD) din cadrul CSM a examinat cauza disciplinară intentată în temeiul sesizării depuse de ex-preşedintele judecătoriei Bălţi Gherasim Dumitru, judecătorul fiind sancționat disciplinar cu „eliberarea din funcție”. Magistratul însă a contestat hotărârea la CSM.
Mihail Cojocaru despre sancțiunea cu „eliberarea din funcție” : „Am anunțat Comisia pre-vetting despre situația creată. Pretind că, în această perioadă, CSM ilegal a examinat procedura disciplinară. Conform hotărârii Curții Constituționale, CSM nu are dreptul să examineze aspectele disciplinare, dar ei au considerat că așa o să mă excludă din cursă. Juridic, eu sunt judecător, iar judecătorii sunt numiți și demiși prin decret prezidențial. Atât timp cât nu este un decret de demisie, eu sunt judecător. Dar logic și moral, eu nu văd rostul să particip la acest concurs. Nu văd rostul, pentru că dacă voi trece Comisia pre-vetting, eu nu voi putea să particip la Adunarea Generală a Judecătorilor. CSM practic m-a exclus din cursă, ilegal m-a exclus. (…) Personal, sunt dezamăgit de sistem. Este un sistem putred din interior, cu aceeași președinți și vicepreședinți care sunt interimari de ani de zile, care au fost buni pe vremurile lui Plahotniuc, ale lui Dodon și acum tot buni sunt. Vreau să-mi pun mari speranțe în pre-vetting și vreau să am naivitatea să cred că, probabil, vor fi aleși cei mai buni. Chiar dacă mi se va da dreptate la noul CSM care va examina contestația mea, sincer, nu știu dacă vreau să rămân în acest sistem”.
Mihail Cojocaru a apărut în atenția publică în iunie 2021, atunci când a vorbit despre faptul că este discriminat în legătură cu gradul său de dizabilitate. Magistratul are o dizabilitate accentuată, preponderent locomotorie. Deși a prezentat certificat de dizabilitate la angajare, acesta nu a beneficiat de condițiile speciale care i se cuveneau. Astfel, după cinci ani în care a muncit câte 40 de ore pe săptămână în schimbul a 30 de ore, în 2019, magistratul s-a adresat la CSM. Ulterior, deși CSM i-a recunoscut dreptul și a decis reducerea timpului și volumului de muncă, conducerea Judecătoriei Bălți nu i-a admis solicitarea cu privire la recalcularea pensiei. În context, magistratul a sesizat Curtea Constituțională, care a stabilit că persoanele angajate care primesc pensii de dizabilitate sunt în drept să solicite recalcularea pensiei, în condițiile în care anterior de recalculări beneficiau doar angajații care atingeau limita de vârstă.
Potrivit declarației de avere și interese personale pentru anul 2021, familia Cojocaru deține, din 2020, o casă de locuit de 95,2 metri pătrați, pentru care indică o valoare de circa 24 de mii de lei și una de 62,4 metri pătrați, procurată în 2018 și care are o valoare indicată de 94 de mii de lei. Judecătorul conduce un autoturism de model Nissan Qashqai, fabricat în 2011 și dobândit în 2019, cu o valoare indicată de 80 de mii de lei. În 2021, acesta a procurat cu 14 mii de lei un mijloc de transport VIPER, fabricat în 2020. În 2020, magistratul Cojocaru, împreună cu soția sa, care activează în calitate de consultant la Procuratura din Bălți, au primit donații de 11 mii de euro de la mama judecătorului, care lucrează de mai mulți ani în Italia. Familia are și datorii care ajung la 190 de mii de lei, după ce a contractat un credit în 2018 și altul în 2020. Anul trecut, judecătorul a avut venituri din salariu de 160 de mii de lei, iar soția sa, care activează în cadrul Procuraturii Generale, a ridicat un salariu de circa 110 mii de lei.
Gheorghe Balan. Critic al sistemului, demis, apoi repus în funcție. A cochetat cu politica și a pierdut un dosar la CtEDO
Gheorghe Balan este judecător din 1996 şi a activat în toată cariera sa doar la Judecătoria Chişinău, sediul Central. La începutul anului 2019, prin decretul președintelui R. Moldova de atunci Igor Dodon, magistratul a fost eliberat din funcție în legătură cu comiterea unei abateri disciplinare, constatate printr-o hotărâre a plenului CD. Colegiul a stabilit că Gheorghe Balan ar fi aplicat „vădit incorect prevederile art. 79 Cod penal”, deoarece ar fi dat în două dosare pedepse sub formă de amendă, pe când infracțiunile pentru care au fost condamnați inculpații ar fi fost „deosebit de grave”, iar legea prevede în asemenea cazuri doar „pedeapsa închisorii”. În noiembrie 2019 însă, decretul președintelui a fost abrogat, iar Balan a revenit în sistem.
În ultimii ani, Balan a cochetat cu politica, deși nu și-a declarat niciodată o afiliere politică bine definită. A participat în repetate rânduri la protestele organizate de Platforma Demnitate și Adevăr, condusă de Andrei Năstase, iar la alegerile parlamentare din februarie 2019 a candidat pe listele Blocului ACUM, format din Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) și Partidul Platforma Demnitate și Adevăr (PPDA) pentru un mandat de deputat în circumscripția 34 – Anenii Noi, dar nu a ajuns în Legislativ. În 2019, timp de șase luni, Balan a exercitat funcția de șef interimar al Inspectoratului General al Poliției (IGP) al Ministerului Afacerilor Interne (MAI), fiind numit în funcție de Andrei Năstase, ministrul de Interne din acea perioadă. Balan și Năstase au recunoscut atunci că se află în relații de cumetrism.
Potrivit informațiilor plasate pe pagina „Juriștii pentru drepturile omului”, o hotărâre a completului de judecată, în componența căruia a participat judecătorul Gheorghe Balan, a fost obiect de examinare la CtEDO, fiind vorba despre cauza Savca c. Moldovei. Acesta a făcut parte dintr-un complet din trei judecători (Gheorghe Balan, Svetlana Garștea-Bria și Radu Țurcanu) care examina celebrul dosar „Heroina”, iar completul respectiv a prelungit arestul peste termenul legal de 12 luni. Decizia CtEDO în dosarul Savca contra Moldovei a avut la bază violarea art. 3 CEDO – condiții inumane de detenție; violarea art. 5 § 1 CEDO – detenție ilegală, notând că, potrivit prevederilor Constituţiei, detenţia persoanei nu poate depăşi 12 luni.
„Era un articol care prevedea că instanța de judecată prelungește mandatul de arestare din trei în trei luni, o dată la 90 de zile, până la pronunțarea sentinței. Dosarul a fost unul scandalos, nimeni nu dorea să-l examineze. Noi ne-am încadrat într-un termen de un an de zile, am examinat dosarul timp de un an, dar celălalt termen a fost la urmărirea penală. Dosarul ăsta la CtEDO a avut mai multe opinii separate. Acei judecători au considerat că noi am procedat corect, conform legii. Nu avem nimic să ne reproșăm în privința acestei hotărâri. Am lucrat atunci și din contul concediului ca să terminăm dosarul”, afirma anterior pentru ZdG Gheorghe Balan despre hotărârea CtEDO în care figurează numele său.
Gheorghe Balan deține, conform informațiilor din declarația de avere și interese pentru anul 2021, un apartament de 65 de metri pătrați, dobândit încă în 2001, aproximativ 1 hectar de terenuri agricole și un automobil Skoda, fabricat și procurat în 2020 cu 19,7 mii de euro. Soția acestuia raportează datorii de 6 mii de euro către o persoană fizică. Anul trecut, magistratul a avut venituri din salariu de 259 de mii de lei.
Cei 28 de candidați la funcția de membru al CSM vor fi evaluați, într-o primă etapă de „Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor”. Dintre candidații care vor trece acest test, Adunarea Generală a Judecătorilor, prin vot, va selecta ulterior șase dintre aceștia.
Va urma…
