Cum poate fi depășit blocajul din justiție, după ce 20 de judecători de la CSJ au demisionat? Soluțiile propuse de trei experți în justiție, de o judecătoare, de președinta Comisiei Juridice, Numiri și Imunități și de Asociația Judecătorilor
Pe parcursul lunii februarie, 20 de judecători de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) au demisionat. Demisiile acestora, aprobate de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) sunt foarte aproape de a crea un blocaj în justiție: CSM și CSJ ar putea să nu mai poată funcționa începând cu a doua jumătate a lunii martie.
ZdG a discutat cu avocatul Vadim Vieru, cu președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova, Ilie Chirtoacă, cu avocatul Radu Jigău, cu judecătoarea Livia Mitrofan, dar și cu deputata Olesea Stamate, președinta Comisiei Juridice Numiri și Imunități despre situația justiției din R. Moldova și despre soluțiile care există pentru ca aceasta să nu ajungă în blocaj. Cu soluții a venit și Asociația Judecătorilor, într-un comunicat de presă.
Vadim Vieru: „Revenirea în sistem a judecătorilor demisionari nu este o soluție”
Vadim Vieru, avocat la Promo-lex a punctat pentru Ziarul de Gardă câteva soluții despre cum poate fi deblocată activitatea CSJ și respectiv, examinarea dosarelor de rezonanță.
Potrivit expertului, o parte din demisiile judecătorilor CSJ intră în vigoare miercuri, 1 martie, așa cum a fost indicat în cererile de demisie a judecătorilor și în hotărârea CSM, iar o altă parte a demisiilor intră în vigoare pe 1 aprilie 2023.
„În principiu, CSJ actualmente se află într-un blocaj. Demisiile nu pot fi anulate. Cu părere de rău sau de bine. Deblocarea CSJ ar însemna să fie promovați la CSJ judecători din instanțele superioare sau să fie atrași din afara sistemului. Cum o să procedeze CSM care încă nu este funcțional, nu se știe. Sper că CSM o să fie funcțional după Adunarea Generală a Judecătorilor care o să aibă loc în luna martie. Asta ar fi soluția.
Atât timp cât nu este un CSM funcțional nu există soluție, decât dacă ar fi făcute intervenții legislative suplimentare sau adoptarea unor măsuri extraordinare de deblocare a situației. Unele persoane sunt mai optimiste și spun că blocajul ar putes dura câteva luni. Eu consider că blocajul ar dura cel puțin șase luni și asta ar afecta destul de mult justițiabilii care au dosare pendinte la CSJ. Evitarea acestui blocaj într-un timp scurt de 1 lună – 1,5 luni este imposibil sau foarte riscant.
Soluția: măsuri legislative și măsuri extraordinare. Vorbim despre domeniul justiției, un domeniu foarte specific în care există garanții care, potrivit Constituției, magistrații trebuie să le aibă. Acestea (garanțiile, n.r) se referă și la numirea și la modul de numire (a judecătorilor n.r) pentru a asigura respectarea prevederilor constituționale. Respectiv, inclusiv acele măsuri și legislația extraordinară care ar putea fi adoptată trebuie să fie foarte atent verificată și avizată, inclusiv de Comisia de la Veneția. Nu exclud că (modificările legislative n.r) vor fi supuse controlului constituționalității. Ceea ce înseamnă timp – care nu poate fi soluționat într-o lună, o lună jumătate”.
„Având în vedere situația creată, MJ ar trebui să aibă o comunicare mai eficientă. MJ ar trebui să comunice modalitățile de depășire a situației pe care le vede. Evident că nu trebuie lăsată toată responsabilitatea pe Minister.
Această problemă vine din sistemul judecătoresc. Sper ca situația să se clarifice după Adunarea Judecătorilor care va fi pe 17 martie. Dacă această Adunare va avea loc. Am explicat destul de sec, deoarece situația este extrem de incertă. Revenirea în sistem a judecătorilor demisionari nu este o soluție. Poziția oficială a judecătorilor referitor la motivul demisiei este: o acțiune de protest. Dacă existau nemulțumiri din partea sistemului judecătoresc, în special din partea judecătorilor de la CSJ, aceste chestiuni trebuiau clarificate până la depunerea cererilor de demisie”.
Radu Jigău: „Judecătorii au o obidă pe atitudinea guvernării și a societății față de ei”
Avocatul Radu Jigău, de la Centrul de analiză și prevenire a corupției (CAPC), instituție care gestionează Proiectul de monitorizare a Comisiei Pre-vetting, și-a exprimat opinia pentru ZdG, despre cine și ce trebuie acum să facă pentru a evita blocajul și situația în care CSJ nu va mai putea examina dosare.
„Nu știu ce să vă răspund la această întrebare. Blocajul este și va dura atât timp cât nu sunt judecători, iar legile nu vor fi adoptate în regim de urgență. În regim de urgență ar trebui adoptate legi corecte, nu legi oportuniste. Ceea ce avem noi se datorează faptului că Legislativul nu a anticipat acest blocaj atunci când a început procesul de curățare a sistemului judecătoresc.
Procedura de pre-vetting adurat mult. Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiție așa și nu este adoptată și nu este clar care va fi soarta acestei legi, fiind o lege oportunistă până la urmă. De aceea, Parlamentul urmează să se gândească ce face mai departe. Cadrul legal lasă foarte puțin spațiu de manevră în situația dată. Cred că Legislativul trebuia să se gândească la consecințe când a inițiat această procedură de pre-vetting. Când a fost aprobată legea pre-vetting-ului, Legislativul a fost preîntâmpinat despre potențiale consecințe. CAPC a preîntâmpinat despre un potențial blocaj”.
Radu Jigău crede că demisia judecătorilor are la bază mai multe motive. „Judecătorii au o obidă pe atitudinea guvernării și a societății față de ei. În calitate de avocat, nu pot spune că judecătorii sunt perfecți. În R. Moldova, sistemul judecătoresc este imperfect. Este un sistem judecătoresc care a emis uneori hotărâri bazându-se nu pe cadrul legal, dar pe umanitate. S-a mers pe ideea că „așa ar fi mai corect”, „așa ar fi mai pentru cetățean”, lăsând loc de foarte multe interpretări, lăsând loc de foarte multe neconcordanțe între hotărâri. Noi avem hotărâri contradictorii pe aceeași situație și pe aceleași cauze anume datorită faptului că nu s-a mers pe cadrul legal. Nu s-a mers pe teorie, dar s-a mers pe „așa este practica la noi”, „așa ar fi corect”. Există această obidă a judecătorilor pentru că ei consideră că muncesc mult. În realitate, avem situația pe care o avem. Cetățenii consideră sistemul judecătoresc corupt”, crede Jigău.
„A apărut proiectul de lege cu privire la CSJ. În cazul în care ea se va adopta, toți cei care sunt la Curtea Supremă de Justiție vor pierde beneficiile pe care le-au dobândit. Judecătorii s-au gândit să plece din sistem și să rămână integri, să rămână curați. Plecați din sistem nimeni nu îi verifică, nimeni nu are obiecții și își obțin beneficiile. Ei nu au plecat in corpore pentru că există pre-vettingul. Pe judecători puțin îi interesează pre-vettingul. Analizând legea cu privire la Sistemul Justiției, ei anticipează potențialele consecințe pentru cei care nu vor trece vettingul. Ei (judecătorii, n.r) se tem de ce se va întâmpla la vetting, reeșind din pre-vetting. Ei văd cum se examinează dosarele candidaților în pre-vetting și înțeleg că nu vor trece vetting-ul. Demisia este o modalitate de a fugi de responsabilitate. Nu hotărârile deciziei pre-vetting, dar procedurile cum au fost examinate dosarele. Ce verifică și cum se verifică. În vetting vor exista foarte multe întrebări, față de foarte mulți candidați. Așa precum există astăzi foarte multe întrebări față de candidații pentru CSM”.
Radu Jigău crede că „în unele cazuri”, membrii comisiei pre-vetting au fost prea duri cu unii candidați. „Pentru exemplificări este prematur, deoarece raportul va fi făcut mai târziu, reieșind din toate hotărârile care vor fi emise în cadrul pre-vetting-ului. Nu pot să mă expun pentru a nu exista interpretări. Sunt situații pe care le putem considera dure. De exemplu, când vorbim despre transferurile din străinătate a părinților către unii candidați, evident că nu întotdeauna banii veneau oficial. Uneori banii erau transmiși în plic prin intermediul transportului de rută, prin intermediul cunoștințelor. De aceea, erau anumite momente pe care Comisia urma să le ia în considerare, reieșind din situația reală din R. Moldova. Procedurile i-au speriat pe judecători. Modul de examinare, ce s-a examinat, cât de amănunțit s-a examinat, care informații s-au examinat. Judecătorii au înțeles că se vor găsi neajunsuri în activitatea lor. I-au speriat consecințele care pot apărea ca rezultat al vetting-ului. Noi nu știm cum va fi vetting-ul. Actualmente, nu avem încă procedura pentru vetting. Vetting-ul poate fi mult mai dur”, a conchis avocatul.
Ilie Chirtoacă: „Plecarea benevolă a judecătorilor CSJ ușurează evaluarea extraordinară programată și crearea noii CSJ”
În același timp, președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova, Ilie Chirtoacă într-un articol pe blogul său despre efectele demisiilor și ce poate fi făcut pentru a nu încetini mersul reformei, menționează că „orice criză naște în primul rând oportunități”.
Potrivit expertului, „plecarea benevolă a judecătorilor CSJ ușurează evaluarea extraordinară programată și crearea noii CSJ. Acum aceste eforturi pot fi canalizate inclusiv pentru a identifica 20 de judecători onești și profesioniști, din sistem sau dinafara acestuia, dar și pentru a încuraja judecătorii onești din sistem să se mobilizeze pentru a asigura cvorum la Adunarea Generală a judecătorilor, programată pentru 17 martie 2023 și crearea noului CSM (mandatul actualului CSM a expirat demult)”.
Expertul propune șase măsuri pentru a „combate efectul demisiilor judecătorilor CSJ, dar și pentru resetarea întregului sistem de justiție” din R. Moldova.
1. Continuarea verificărilor minuțioase a averilor, profesionalismului, trecutului și prezentului prin utilizarea mecanismului similar celui instituit de Comisia pre-Vetting.
2. Grăbirea reformei CSJ – este puțin probabil că judecătorii actuali ai CSJ se vor răzgândi, iar din mijlocul lunii aprilie activitatea CSJ va fi practic blocată. Este necesară o soluție urgentă și radicală. Pe de o parte, procesul de recrutarea a noilor judecători trebuie accelerat. Pentru aceasta, trebuie votat rapid pachetul de legi de reformare a CSJ (care, potrivit agendei MJ, urmează a fi aprobat în martie 2023), pachet care încă este la MJ.
O soluție temporară, ar putea fi aduși la CSJ judecători temporari din instanțele inferioare, care să examineze cauzele ce nu suferă amânare până la numirea noilor judecători ai CSJ.
3. Comunicarea publică eficientă despre procesul de reformă – interviurile și audierile Comisiilor de Evaluare extraordinară merită să fie arătate în prime-time, cel puțin la televiziunea națională.
4. Promisiunea unei remunerări adecvate pentru cei care au promovat evaluarea – Salarii mari de cel puțin 4 mii de euro pentru cei care vor merge la Curtea Supremă de Justiție după promovarea vettingului.
5. O nouă conducere la INJ, majorarea numărului de audienți și regândirea metodelor de studiu în baza căreia vor fi instruiți viitorii judecători și procurori – demisiile în sistem cel mai probabil vor continua, în special în rândul judecătorilor curților de apel. Este evident că numărul persoanelor care studiază la INJ trebuie dublat, însă nu cu orice cost. Trebuie introdus un sistem prin care candidații care nu au pregătirea universitară necesară pentru a fi judecători și procurori buni să nu poate fi admiși la INJ
6. Reorganizarea până la capăt a hărții judiciare, digitalizarea justiției și crearea unor condiții adecvate de muncă pentru cei care activează în sistemul judecătoresc.
Magistrata Livia Mitrofan: „Consider că blocajul cel mare al CSJ va fi din aprilie”
Magistrata Livia Mitrofan din cadrul Judecătoriei Chișinău, oficiul Centru, este unul dintre cei cinci magistrați care au promovat Pre-vettingul și candidează acum pentru funcția de membru al CSM. „Începând cu 1 aprilie, rămân 5 judecători. Complete în trei ar putea fi, dar dacă se înaintează cerere de recuzare a unui judecător, nu va avea cine examina dosare. Cred că blocajul cel mare al CSJ va fi de la 1 aprilie”.
Potrivit magistratei, dat fiind faptul că judecătorii și-au depus demisia, „deblocarea poate avea loc doar atunci când vom avea un CSM funcțional care va organiza concurs pentru judecători de la CSJ. Cred că CSJ, ca instanță, va fi minim jumătate de an blocată”.
Referitor la posibilitatea detașării unor judecători de la instanțele de fond, magistrata consideră că „ar fi o depășire a cadrului instituțional existent la moment și nu ar fi cazul să recurgem la astfel de metode”, iar despre introducerea unor modificări legislative de urgență, judecătoarea a ținut să menționeze că „judecătorii CSJ trebuie să fie promovați de CSM care urmează a fi instituit. Problema cea mare este că CSM nu este funcțional pentru a detașa judecători”.
„În aceste zile sunt audierile pentru candidații non-judecători. Pe data de 17 martie va fi organizată Adunarea Generală a judecătorilor. Dacă în cadrul Adunării se aleg cei patru membri din instanțele de fond și se desemnează până la 1 aprilie, atunci începând luna aprilie am putea avea un CSM funcțional. Aceasta dacă va avea loc utilizarea mecanismelor cu bună credință de către toți participanții”, a spus judecătoarea.
Persoanele care au dosare de rezonanță, doresc aceste blocaje
„Judecătorii sunt interesați să fie această Adunare. Vreau să cred că toți își vor exercita obligațiile cu bună-credință și vom avea un CSM funcțional. Sunt multe zvonuri că nu va avea loc alegerea, că n-ar exista cvorum, că vor fi anumite blocaje pe procedură. Atât timp cât judecătorii și Parlamentul nu-și vor desemna membrii, Consiliul va fi nefuncțional și vor fi premise pentru alte măsuri. Mizez pe buna-credință și pe gândirea strategică a tuturor. Dacă nu va avea loc Adunarea Generală a judecătorilor va fi haos. Haosul va fi doar pentru politic și pentru persoanele care au dosare de rezonanță și doresc aceste blocaje. Dacă pe 1 aprilie CSM va fi funcțional și va anunța concursul pentru judecătorii CSJ, situația va fi deblocată în august-septembrie, după ce viitorii judecători vor trece procedura de vetting”, a conchis judecătoarea Livia Mitrofan.
Olesea Stamate: „Ne-am așteptat la o asemenea situație din momentul adoptării legii”
Olesea Stamate, președinta Comisiei juridice, numiri şi imunităţi, Olesea Stamate a declarat pentru Ziarul de Gardă că s-a „așteptat la un blocaj pe perioada evaluării judecătorilor, dar nu ne bucură faptul că, judecătorii au plecat in corpore în demisii, chiar înainte de intrarea în Parlament a legii privind reforma CSJ”.
Potrivit lui Stamate, durata blocajului din CSJ se estimează pentru o perioadă de 2-4 luni.
„Avem această situație în vizor și elaborăm anumite acțiuni pe care putem să le întreprindem astfel încât să deblocăm situația și să poată fi examinate cel puțin cele mai importante dosare și contestațiile împotriva Comisiei Pre-vetting”, a spus Olesea Stamate.
Olesea Stamate a menționat că la CSJ „nu vor fi examinate dosare până la angajarea noilor judecători sau atât timp cât vor fi examinate dosarele judecătorilor care rămân”, dar că „în contextul în care, în următoarele 3 luni, se adoptă legea CSJ și va avea loc evaluarea judecătorilor CSJ (…) dosarele vor fi examinate peste 3 luni”.
„Ne-am așteptat la o asemenea situație din momentul adoptării legii. Judecătorii au anticipat adoptarea legii cu vreo două luni și și-au dat demisia mai devreme. Acest lucru este alarmant și este regretabil, chiar și din perspectiva responsabilității unora din ei față de ce se întâmplă în țară și față de actul de justiție.
Am elaborat anumite scenarii de intervenții. Imediat ce va fi luată decizia finală o vom comunica. Nu putem grăbi adoptarea legii, fiindcă evaluarea CSJ depinde de formarea noului CSM.
În privința CSM, va fi organizată Adunarea Generală a Judecătorilor și vor fi aleși noii membri ai CSM din partea judecătorilor, iar ulterior, din partea Parlamentului, după ce Comisia Pre-vetting va transmite deciziile pentru candidații non-judecători”, a punctat Stamate.
Mizăm pe responsabilitatea și seriozitatea judecătorilor de a veni și participa la Adunarea Judecătorilor pentru a-și alege reprezentanții în CSM
Stamate a declarat că „mizăm pe responsabilitatea și seriozitatea judecătorilor de a veni și participa la Adunarea Judecătorilor pentru a-și alege reprezentanții în CSM, unde majoritatea membrilor și-au dat demisia, astfel încât, situația din CSM cu mandat expirat să nu să se perpetueze și să poată fi luate decizii referitor la cariera judecătorilor, să poată fi anunțate concursuri pentru suplinirea funcțiilor vacante la diferite niveluri de instanțe etc”.
Referitor la o eventuală retragere a cererilor de demisie de către judecătorii demisionari, Stamate a spus că ar fi „un act de responsabilitate din partea lor, ținând cont de situația CSJ și de deciziile care urmează a fi luate”. Potrivit ei, ar fi de „bun simț și de responsabilitate (ca judecătorii demisionari, n.r) să asigure cel puțin o continuitate a examinării dosarelor celor mai importante” și că „ar fi binevenită revenirea cel puțin a câtorva dintre judecători, pentru a putea fi asigurată o continuitate pentru perioada până începerea examinării judecătorilor CSJ și vor putea fi angajați primii judecători”.
Asociația Judecătorilor din R. Moldova: Reforma sistemului judecătoresc este așteptată și încurajată inclusiv de cei care înfăptuiesc justiția
Într-un comunicat de presă, Asociația Judecătorilor din R. Moldova a anunțat că executivul Asociației a avut o discuție în format online cu experții raportori ai Comisiei europene pentru democrație prin drept (Comisia de la Veneția), la data de 24 februarie 2023, „în vederea consultării opiniei noastre, pe marginea proiectului de Lege cu privire evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor, (vetting)”.
Asociația Judecătorilor din R. Moldova a menționat în cadrul discuțiilor despre „necesitatea îmbunătățirii anumitor procese din domeniul justiției cât și faptul că reforma sistemului judecătoresc este așteptată și încurajată inclusiv de cei care înfăptuiesc justiția”.
Reprezentanții Asociației Judecătorilor din R. Moldova și-au expus „îngrijorările față de prevederile mai multor reglementări din cuprinsul proiectului de lege. Instrumentele precum „dubiile serioase” și ,,suspiciunile privind comiterea actelor de corupție” comportă cu sine un risc iminent de subiectivism în procesul evaluării integrității judecătorilor și procurorilor”.
Potrivit Asociației Judecătorilor, Nota informativă a proiectului de lege „este întocmită în lipsa unui studiu de impact cât și în lipsa analizei compatibilității reglementărilor din prezentul proiect de Lege cu prevederile Constituționale”, iar „pentru a pune bazele unei veritabile reforme în justiție” se menționează despre „necesitatea identificării unui consens larg în societate”.
„În scrierea reformei urmează să fie antrenați, deopotrivă, toate părțile interesate, în sensul bun al cuvântului, inclusiv judecătorii. Mimarea unor consultări publice, la care asistă, ani la rând, reprezentanții din cadrul a aceleași două ONG-uri, sunt un tertip menit să subordoneze justiția din R. Moldova”, au conchis membrii Asociației Judecătorilor.
ZdG a scris anterior despre demisiile judecătorilor din cadrul Curţii Supreme de Justiţie. „Ulterior intervenirii demisiei judecătorilor, efectiv, la Curtea Supremă de Justiție vor activa 5 judecători în cadrul Colegiului Civil Comercial şi de Contencios Administrativ şi 3 judecători în cadrul Colegiului Penal, ţinând cont că un judecător este detaşat în CSM”, trage alarma CSJ, într-un comunicat de presă.
20 judecători de la CSJ au demisionat în luna februarie
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a acceptat marți, 14 februarie, cererile de demisie onorabilă din funcția de judecător depuse de 16 magistrați de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). E cea mai masivă demisie de la CSJ din istoria acestei instituții.
Ala Cobăneanu, Svetlana Filincova, Iurie Diaconu, Victor Boico şi Victor Burduh vor pleca din sistemul judecătoresc la 1 martie 2023; Elena Cobzac – din 13 martie 2023, iar Nadejda Toma, Liliana Catan, Maria Ghervas, Galina Stratulat, Iurie Bejenaru şi Ghenadie Plămădeală – din 31 martie 2023. Totodată, CSM a acceptat cererile de demisie depuse de Victor Micu, Luiza Gafton și Petru Moraru, toți trei judecători la CSJ, membri detaşaţi în CSM, care au solicitat să le fie aprobată demisia din data de 3 aprilie 2023. De asemenea, în cadrul aceleiaşi şedinţe, Plenul CSM a acceptat cererea de demisie onorabilă din funcție a judecătoarei Nina Vascan, din data de 17 martie 2023, în legătură cu atingerea plafonului de vârstă.
„În aceste circumstanţe, ulterior intervenirii demisiei judecătorilor menţionaţi supra, la data indicată (1 martie/13 martie/17 martie/31 martie/3 aprilie), efectiv, la CSJ vor activa 5 judecători în cadrul Colegiului Civil Comercial şi de Contencios Administrativ şi 3 judecători în cadrul Colegiului Penal, ţinând cont că un judecător este detaşat în CSM”, se menționa într-un comunicat al CSJ.
Ulterior, în ședința de joi, 23 februarie, CSM a aprobat demisia a încă patru judecători de la CSJ. Judecătorul Dorel Musteață, tot el, președintele interimar al CSM, magistratul Vladimir Timofti, președintele interimar al CSJ, dar și judecătorii Nicolae Craiu și Dumitru Mardari și-au depus cererile de demisie din funcția de judecători ai instanței supreme.
Conform informațiilor de pe site-ul CSJ, în instanța supremă activează 25 de judecători. Până astăzi, 3 martie, doar cinci dintre ei nu au demisionat: Anatolie Țurcanu, Mariana Pitic, Aliona Miron, Ion Guzun și Tamara Chișca-Doneva.
Parlamentul a votat în prima lectură un proiect de reglementare a procedurii de alegere a membrilor CSM și CSP
Un proiect de lege care reglementează unele aspecte ce țin de alegerea membrilor în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și al Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) a fost votat joi, 2 martie, în prima lectură, de 52 de deputați.
„Documentul a fost elaborat cu scopul de a exclude situația de perpetuare a interimatelor sau a vacanței funcției de membru al CSM, CSP și colegiilor specializate, care poate fi cauzată de neîntrunire a cvorumului necesar pentru ca adunarea generală să fie deliberativă”, a declarat autoarea proiectului, deputata Olesea Stamate.
Astfel, în cazul în care Adunarea Generală a judecătorilor sau a procurorilor nu va avea loc din lipsă de cvorum, adunarea repetată să fie desfășurată în termeni restrânși, iar cvorumul pentru Adunarea Generală repetată să fie redus la 1/3.
Totodată, documentul reglementează situația în care Adunarea Generală nu poate fi convocată din motivul expirării mandatului membrilor CSM și CSP, al lipsei de cvorum sau în cazul declarării stării de urgență.
În aceste condiții, Adunarea Generală a Judecătorilor se convoacă și se deschide de către președintele sau președintele interimar al Consiliului. În cazul vacanței funcției acestora, Adunarea Generală a Judecătorilor se convoacă și se deschide de către ministrul Justiției.
Documentul va fi propus spre examinare în a doua lectură în plenul Parlamentului.
Adunarea Generală a Judecătorilor urmează să aibă loc pe 17 martie 2023.
Articolul a fost elaborat în cadrul Proiectului „Responsabilizarea sectorului justiției din Moldova”, implementat cu suportul Freedom House Moldova. Opiniile exprimate reflectă poziția autorilor și nu reprezintă în mod neapărat punctul de vedere al finanțatorului.
