Cum au convins Comisia Pre-Vetting opt candidați la funcția de membru în CSP că întrunesc criteriile de integritate etică și financiară
Comisia Pre-Vetting a anunțat miercuri, 12 iulie, încheierea evaluării grupului de candidați la funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor (CSP). Astfel, șapte procurori care au trecut evaluarea vor lupta la Adunarea Generală a Procurorilor pentru cele cinci locuri rezervate reprezentanților procuraturii. Trei candidați vor lupta pentru funcția de membru din rândul procurorilor Procuraturii Generale (PG), iar ceilalți patru candidați – pentru patru locuri din partea procuraturilor teritoriale și a celor specializate.
Conform noii legislații, CSP va fi compus din 10 membri, iar președintele CSM, ministrul Justiției și Avocatul Poporului nu vor mai face parte din componența Consiliului. Patru membri ai CSP sunt aleși prin concurs din rândul societății civile, după cum urmează: unul – de către preşedintele Republicii, unul – de către Parlament, unul – de către Guvern şi unul – de către Academia de Ştiinţe a Moldovei. O singură candidată din partea societății civile s-a înscris în concurs și a promovat evaluarea integrității financiare și etice.
Optsprezece candidați s-au înscris în concursul pentru ocuparea funcțiilor de membri în principalul organ de autoadministrare al procurorilor – CSP. Aceștia au fost supuși evaluării extraordinare, iar în urma verificărilor, Comisia Pre-Vetting a emis opt decizii de promovare și zece decizii de nepromovare a evaluării integrității. Dintre cele zece decizii de nepromovare, patru s-au referit la situații de retragere din concurs sau de nedepunere în termen a Declarației pentru cinci ani, iar șase candidați nu au promovat urmare a parcurgerii procesului complet de evaluare.
Ziarul de Gardă a analizat deciziile Comisiei Pre-Vetting, emise în privința celor opt candidați la funcția de membru în CSP care au trecut evaluarea și vă prezintă cele mai relevante informații.
Dumitru Obadă activează în organele procuraturii din anul 2011. În prezent, el deține funcția de agent guvernamental al R. Moldova în fața CtEDO. Dumitru Obadă a fost audiat de Comisia Pre-Vetting pe 21 aprilie 2023, iar la începutul lunii mai, Comisia Pre-Vetting a anunțat că procurorul a promovat evaluarea, întrunind „criteriile de integritate etică și financiară”.
Cum explică procurorul faptul că nu a declarat cheltuielile de chirie pentru activitatea soției sale
În timpul audierilor, candidatul la funcția de membru în CSP a fost întrebat despre un aspect financiar și etic – faptul că nu a declarat cheltuielile de chirie pentru activitatea soției sale în modul prevăzut de legislație.
Conform Comisiei, în actul de avere pentru ultimii cinci ani, pe care Dumitru Obadă l-a prezentat pe 3 februarie 2023 în cadrul procesului de evaluare, el a declarat diverse cheltuieli legate de biroul notarial al soției sale.
„Suma pe care a indicat-o ca cheltuieli de chirie pentru fiecare dintre cei cinci ani a fost diferită de sumele care au fost declarate la Serviciul Fiscal de Stat (în continuare SFS). În declarația pentru ultimii 5 ani, candidatul a declarat pentru anul 2017 cheltuieli de chirie în sumă de 29.300 de lei; la SFS pentru anul respectiv au fost declarați 137.382 de lei (…). Pentru anul 2021, el a declarat cheltuieli de chirie de 327.000 de lei; la SFS, pentru anul respectiv, au fost declarați 323.099 de lei. Astfel, pentru anii 2017-2019, în declarația sa pentru ultimii 5 ani, candidatul a subevaluat suma cheltuielilor de chirie suportate de biroul notarial al soției sale. Pentru anii 2020 și 2021, el a supraestimat suma cheltuielilor de chirie. Candidatul a menționat în declarația sa pentru ultimii 5 ani că fiecare sumă furnizată reprezintă o aproximație”, se spune în decizia Comisiei, emisă pe 26 aprilie 2023.
La întrebările Comisiei Pre-Vetting în cadrul rundelor de întrebări scrise și în timpul audierilor cu privire la diferența dintre sumele cheltuielilor de chirie din declarația pentru ultimii cinci ani a candidatului și din declarațiile sale la Serviciul Fiscal de Stat (SFS), Dumitru Obadă a explicat că sumele pe care le-a furnizat în declarația sa pentru ultimii cinci ani erau estimări ale valorii chiriei plătite și că nu a primit informații cu privire la costurile reale de chirie de la contabil atunci când a depus declarația.
„Comisia nu a constatat dubii serioase (art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022) cu privire la respectarea de către candidat a criteriului de integritate etică prevăzut la art. 8 alin. (2) lit. c) și criteriului de integritate financiară, conform art. 8 alin. (4) lit. a) și alin. (5) lit. b) din Legea nr. 26/2022, cu privire la sumele declarate în declarația sa pentru ultimii 5 ani drept cheltuieli de chirie pentru biroul notarial al soției sale, deoarece estimările eronate ale candidatului – prezentate cu precizarea corespunzătoare din cauza constrângerilor de timp – par a fi fost neintenționate, au fost explicate cu promptitudine, nu au fost făcute în niciun scop impropriu și, prin urmare, preocupările Comisiei au fost pe deplin înlăturate de candidat (…)”, susțin reprezentanții Comisiei.
Iuri Lealin activează în organele procuraturii din 2009. În prezent, este procuror în Secția reprezentare în procedurile non-penale și implementare CtEDO din cadrul Direcției judiciare a Procuraturii Generale (PG). El a activat în calitate de procuror la Procuratura municipiului Chișinău, oficiul Ciocana, din 2012 până în 2016. Candidatul la funcția de membru în CSP a fost audiat de Comisia Pre-Vetting la sfârșitul lunii aprilie. Pe 30 iunie 2023, Comisia Pre-Vetting a anunțat că a finalizat evaluarea în privința lui Iuri Lealin, menționând că acesta „corespunde criteriilor de integritate și promovează evaluarea”.
Procurorul cu donații în valoare de 780 de mii de lei
În timpul audierii, candidatul a fost întrebat despre următoarele aspecte financiare și etice – achiziționarea unui apartament în 2014 și vânzarea acestuia în 2017, procurarea unei case în 2017, sursele mijloacelor financiare pentru această achiziție și prețul subevaluat al unui automobil.
Potrivit Comisiei Pre-Vetting, pe 20 iunie 2014, procurorul a achiziționat un apartament de 31,1 metri pătrați în municipiul Chișinău. Prețul contractual a fost de 165 488 de lei (circa 8 883 de euro), care era identic cu valoarea cadastrală a apartamentului. Iuri Lealin a informat Comisia că atunci când a achiziționat acest apartament, vânzătorul a dorit să se indice în contract valoarea cadastrală, nu prețul real achitat – așa cum, potrivit candidatului, se obișnuia pe atunci.
„Deși candidatul nu a putut prezenta o copie a contractului de vânzare-cumpărare din anul 2014, acesta a putut prezenta o copie a unui document, semnată de vânzătorul apartamentului, în care era indicat că vânzătorul a primit de la candidat suma totală de 27.000 de euro. La 8 iunie 2017, candidatul și soția sa au vândut apartamentul cu același preț contractual/valoare cadastrală de 165.488 de lei, indicat în contractul de vânzare-cumpărare din 2014. Aceasta a fost suma pe care candidatul a indicat-o și în declarația sa anuală pentru 2017 ca venit din vânzarea apartamentului (…). Atât în răspunsurile sale la întrebările scrise, cât și la cele adresate în cadrul audierii, candidatul a susținut că nu a existat obligația de plată a unui asemenea impozit, deoarece nu a existat nicio diferență între prețul real de achiziție din anul 2014 și prețul real de vânzare din anul 2017 (…)”, se spune în decizia Comisiei Pre-Vetting, emisă pe 9 iunie 2023.
Totodată, conform Comisiei, pe 10 iulie 2017, Iuri Lealin și soția sa au cumpărat un teren de 0,0109 ha și o casă de 83,8 metri pătrați în comuna Stăuceni, municipiul Chișinău. Casa era expusă la vânzare cu prețul de 55 de mii de euro. După negocieri, prețul convenit a fost de 980 de mii de lei (circa 47.047 euro). Deși prețul părea să fie în concordanță cu valoarea de piață pentru imobile comparabile în acea zonă în anul 2017, acesta a fost mai mic decât valoarea cadastrală de 37 448 de lei pentru teren și de 1 521 070 de lei pentru casă. Fiind întrebat de Comisie despre acest aspect, candidatul a explicat că a întrebat notarul despre discrepanța dintre valoarea de piață și valoarea cadastrală și că notarul ar fi menționat că acea discrepanță era una obișnuită pentru imobilele din suburbiile Chișinăului. De asemenea, procurorul a precizat că în declarația sa pentru anul 2018 și în cele ulterioare, a inclus prețul real achitat și nu valoarea cadastrală.
Întrebat în cadrul audierii de ce a inclus în contractul de vânzare valoarea cadastrală a apartamentului vândut în iunie 2017, dar a inclus în contractul de cumpărare prețul real al casei cumpărate în iulie 2017, el a explicat că în trecut, autoritățile statului au evaluat imobilele din țară la valori foarte mici, fără a fi reevaluate timp de ani de zile.
Cât privește donațiile primite cu ocazia nunții în anul 2013 – 360 de mii de lei și a cumetriei în anul 2016 – 420 de mii de lei, procurorul a declarat că acestea au fost făcute, în mare parte, de mama sa – aproximativ 200 de mii de lei și de socrii săi – aproximativ 400 de mii de lei.
Membrii Comisiei au mai constatat că pe 1 noiembrie 2018, candidatul a achiziționat un automobil Lexus RX400H. Prețul contractual al mașinii a fost de 50 de mii de lei (circa 2 520 de euro). Acest automobil a fost importat din Elveția în martie 2018, iar valoarea stabilită de Serviciul Vamal a fost de 200 de mii de lei, fără a include taxele de import.
„Candidatul a informat Comisia că un prieten de-ai lui a importat automobilul în martie 2018. Deoarece candidatul nu avea suficiente mijloace la acel moment, a cumpărat mașina mai târziu, în același an, în luna noiembrie. Candidatul a furnizat o copie a contractului de vânzare-cumpărare (…). Candidatul a oferit informații detaliate în cadrul răspunsurilor la întrebările scrise și la cele adresate în timpul audierii. Acesta a transmis o copie a contractului de vânzare-cumpărare, a informat Comisia detaliat despre unde a găsit acest automobil pe site-urile specializate pentru automobilele care pot fi importate din Elveția, a explicat că prețul a fost mai mic decât cel estimat de Serviciul Vamal din cauza defecțiunilor pe care le-a avut automobilul și a furnizat fotografii ale automobilului înainte și după reparații, dovedind reparațiile care au fost efectuate”, se mai spune în decizia Comisiei.
Elena Roșior activează în organele procuraturii din august 1999. Pe 28 iunie 2022, ea a fost numită în funcția de adjunctă a procurorului șef al Procuraturii raionului Anenii Noi pentru un mandat de cinci ani, funcție pe care o deține și în prezent. Comisia Pre-Vetting a anunțat la mijlocul lunii mai despre audierea Elenei Roșior, candidată la funcția de membru al CSP. Pe 30 iunie 2023, Comisia a informat că procurora „corespunde criteriilor de integritate și promovează evaluarea”.
Cum explică procurora achiziționarea a două automobile în valoare totală de 7000 de lei
În timpul audierilor, candidata la funcția de membru în CSP a fost întrebată de către membrii Comisiei Pre-Vetting despre sursele mijloacelor financiare pentru depozitele bancare declarate în perioada 2009-2016 și despre declararea valorii a două autoturisme.
Conform Comisiei, în perioada 2009-2016, procurora a declarat 10 conturi de depozit și cinci conturi de economii în declarațiile sale de avere și interese personale. Toate conturile declarate de procuroră conțineau cumulativ 10 mii de dolari, 300 de mii de lei și 12 mii de euro, însumând aproximativ 34 500 de euro. Întrebată despre sursa mijloacelor bănești pentru aceste depozite, în comunicarea scrisă cu Comisia și în cadrul audierilor, procurora a indicat drept sursă banii câștigați de soțul ei în Grecia.
„În comunicarea scrisă cu Comisia, candidata a explicat că soțul ei a lucrat în Grecia în perioadele 1997-1999 și 2001-2003. Ea a explicat suplimentar că acesta a lucrat fără acte legale în Grecia în perioada cuprinsă între toamna anului 1997 și 1 septembrie 1999. Soțul candidatei a revenit în Grecia în luna iunie 2001, pentru a obține acte care să-i permită să lucreze legal în statul respectiv. Soțul a primit actele în luna septembrie 2001. Candidata a furnizat, de asemenea, două certificate de la o persoană din Grecia, pe nume D. G., din 24 noiembrie 2022, care atestă că soțul candidatei a lucrat la compania de construcții deținută de D. G. în perioada 25 octombrie 1997 – 30 august 1999 și a avut un salariu de 276.000 de drahme grecești per lună (estimativ 830 de euro x 22 luni = 18.260 de euro) și că soțul candidatei a mai lucrat în această companie în perioada 28 iunie 2001 – 26 decembrie 2003 și a avut un salariu de 1.100 de euro per lună (30 luni x 1.100 de euro = 33.000 de euro). Conform celor două certificate, soțul candidatei a obținut venituri totale de 51.260 de euro în cele două perioade ale șederii sale în Grecia”, se spune în decizia Comisiei Pre-Vetting.
În același timp, potrivit Comisiei Pre-Vetting, în declarația anuală a procurorei pentru 2014, ea a indicat un automobil Dacia Logan fabricat în 2008, deținut de soțul ei, care a fost achiziționat în anul 2014 pentru 2 000 de lei (circa 100 de euro).
„Soțul candidatei a declarat că directorul companiei „S.C.” S.R.L., unde soțul a lucrat până în 2020, i-a oferit automobilul ca să-l utilizeze în scopuri de serviciu în perioada 2009 -2013, pe baza unui acord verbal, cu intenția de a-l vinde soțului candidatei la un preț preferențial de 2 000 de lei, având în vedere starea sa tehnică. Soțul candidatei a folosit automobilul în perioada 2009-2013 și apoi l-a cumpărat la un preț preferențial de 2 000 de lei, având în vedere starea „deplorabilă a mașinii” la momentul încheierii contractului de vânzare, conform descrierii soțului candidatei. Candidata a prezentat contractul de vânzare-cumpărare din anul 2014, care indica prețul de 2 000 de lei pentru automobil. Candidata nu a furnizat documente care să confirme starea tehnică a automobilului. Candidata a prezentat, de asemenea, o declarație a fostului proprietar al automobilului, confirmând declarația soțului candidatei (…)”, se arată în document.
De asemenea, în declarația sa anuală pentru 2016, procurora a declarat un alt automobil Dacia Logan fabricat în 2007, deținut de soțul ei și achiziționat în 2015. Ea a explicat că valoarea automobilului a fost de 5 000 de lei (circa 220 de euro).
„Candidata a furnizat Comisiei o altă declarație a soțului său, conform căreia „prețul mașinii corespundea condiției sale tehnice”. Candidata a prezentat, de asemenea, Comisiei o estimare a reparațiilor necesare la Dacia Logan 2, indicând starea sa tehnică precară. Conform acestui act, reparațiile ar fi costat 16.680 de lei (…). În timpul audierilor, candidata a explicat că starea tehnică a automobilului Dacia Logan 2 era proastă, fapt știut de soțul ei de la bun început, dar prețul era așa de atractiv, încât au decis să-l cumpere, în principal, pentru piese de schimb, pentru a fuziona cele două automobile (Dacia Logan 1 și Dacia Logan 2), obținând astfel un automobil mai calitativ (…). Comisia a pus la îndoială valoarea reală a celor două automobile cumpărate de soțul candidatei și respectarea de către candidată atât a regimului juridic al declarării averii și a intereselor personale, cât și a regimului fiscal. În comunicare scrisă și în cadrul audierilor, candidata a explicat în detaliu modul în care au fost achiziționate ambele automobile (…)”, potrivit deciziei Comisiei Pre-Vetting.
Olesea Vîrlan deține funcția de adjunctă interimară a procurorului șef al Procuraturii raionului Ialoveni din 22 septembrie 2022. Anterior, ea a activat în cadrul Procuraturii raionului Rezina. Comisia Pre-Vetting a anunțat pe 25 mai că Olesea Vîrlan, candidată la funcția de membră în CSP, a fost audiată. Pe 30 iunie 2023, reprezentanții Comisiei au informat că procurora „corespunde criteriilor de integritate și promovează evaluarea”.
Procurora care nu a indicat în declarațiile anuale calitatea sa de fidejusor pentru un împrumut de 300 de mii de lei
În cadrul audierii în ședință publică, procurora a fost întrebată despre nedeclararea venitului soțului și a transferurilor către acesta în declarațiile anuale pentru anii 2012-2015, despre nedeclararea a șapte terenuri agricole în declarația anuală pentru 2018, declararea eronată a drepturilor asupra automobilului Toyota Aygo și nedeclararea valorii acestuia timp de trei ani, precum și despre faptul că nu a indicat în declarațiile anuale calitatea sa de fidejusor pentru un împrumut de 300 de mii de lei.
Ca răspuns la întrebările Comisiei cu privire la discrepanțele dintre venituri și cheltuieli în anumiți ani, procurora a declarat că unele cheltuieli au fost acoperite de veniturile minime ale fostului soț, cu care era încă căsătorită în acea perioadă și care lucra periodic ca zilier în domeniul construcțiilor. Ea a fost căsătorită cu acesta din anul 2011 până în anul 2017.
Conform Comisiei Pre-Vetting, între anii 2014 și 2016, procurora Olesea Vîrlan a moștenit 12 loturi de teren agricol, amplasate în raionul Rezina. Ea a indicat terenurile în mod corespunzător în declarațiile sale anuale pentru 2014-2017, însă în declarația anuală pentru 2018, procurora a indicat doar cinci din cele 12 loturi de teren. În declarația anuală pentru 2019, Olesea Vîrlan a indicat un venit de 70 de mii de lei în urma „vânzării terenurilor”. Toate cele 12 loturi de teren au fost vândute pe 25 aprilie 2019 pentru suma de 71 060 de lei.
„În comunicarea scrisă cu Comisia și în cadrul audierii, candidata a declarat că omisiunea de a declara loturile de teren în declarația sa anuală pentru 2018 a fost probabil o greșeală mecanică, nu una intenționată și că și-a dat seama de acest lucru doar după întrebările Comisiei în acest sens”, se mai spune în decizie.
Pe 12 august 2017, Olesea Vîrlan a fost împuternicită prin procură notarială să dețină, să folosească și să transfere dreptul de proprietate asupra unui automobil Toyota Aygo.
„În declarațiile sale anuale pentru 2017-2020, candidata a declarat drepturi de posesie și folosință asupra automobilului Toyota Aygo și a indicat valoarea automobilului ca fiind de 0 lei. La 19 iulie 2018, candidata a încheiat un contract de vânzare-cumpărare, potrivit căruia proprietarul automobilului, reprezentat de candidată, a vândut candidatei automobilul Toyota Aygo la prețul de 8.000 de lei. Începând cu declarația sa anuală pentru 2021, candidata a indicat dreptul de proprietate asupra automobilului și valoarea acestuia de 60.000 de lei. În comunicarea scrisă cu Comisia, candidata a explicat că prețul real achitat pentru automobil a fost de 60.000 de lei. Ca răspuns la întrebările scrise și în cadrul audierii, candidata a precizat că nu declarase dreptul de proprietate asupra automobilului în declarațiile sale anuale pentru anii 2018-2020 depuse la Autoritatea Naíonală de Integritate („ANI”), „deoarece declarațiile erau preluate din anii precedenți și nu am atras atenția la rubrica „modul de dobândire” că urma să fie schimbată”, precizează reprezentanții Comisiei.
Cât privește faptul că nu a indicat în declarațiile anuale calitatea sa de fidejusor pentru un împrumut de 300 de mii de lei, procurora a explicat că nu și-a dat seama că trebuia să declare calitatea sa de fidejusor și că a înțeles că a făcut această omisiune abia după ce a fost întrebată de Comisie despre acest aspect.
„Comisia apreciază faptul că pe parcursul evaluării candidata a oferit informații detaliate și a fost cooperantă. Cu toate acestea, Comisia nu poate ignora faptul că candidata a participat la încheierea unui contract de vânzare-cumpărare pentru un automobil, știind că prețul indicat nu era cel corect și că era considerabil mai mic decât prețul convenit, de fapt, între părți. Candidata nu a indicat prețul eronat pentru a obține oarecare beneficii, ci la insistențele vânzătorului, dar, prin participarea la un astfel de aranjament, este posibil ca ea să fi ajutat vânzătorul automobilului să evite plata impozitului pentru o eventuală creștere de capital în urma vânzării acestuia (…)”, se spune în document.
Trei proceduri disciplinare și nedepunerea a două declarații anuale de avere și interese personale
Mariana Cherpec a fost numită în 2010 în funcția de procuroră la Procuratura sectorului Centru, municipiul Chișinău. Din iulie 2019 până în februarie 2023 a activat în funcția de procuroră responsabilă de comunicarea cu mass-media în cadrul Procuraturii Generale. În prezent, este procuroră în cadrul Procuraturii municipiului Chișinău, oficiul principal.
La 21 iunie 2022, Comisia i-a trimis candidatei un chestionar privind integritatea etică, care urma să fie completat în mod voluntar și returnat Comisiei până la 5 iulie 2022. Candidata nu a trimis chestionarul completat către Comisie.
Unul dintre subiectele abordate de Comisie în timpul audierilor și în chestionarul în formă scrisă a fost cel cu privire la trei proceduri disciplinare intentate împotriva candidatei între anii 2014-2016, care au dus la sancțiuni sub forma unui avertisment și a două mustrări.
„Existența a trei hotărâri de sancționare disciplinară a candidatei, constituie, în principiu, temei pentru dubii serioase cu privire la respectarea cerințelor prevăzute de art. 8 din Legea nr. 26/2022, în special a criteriului de integritate etică, în conformitate cu art. 8 alin. (2) din legea menționată. (…) Candidata a confirmat că tergiversările au avut loc într-un număr de cauze și că termenele prevăzute de lege nu au fost uneori respectate. Candidata a oferit explicații ample privind motivele tergiversărilor și procedurilor disciplinare rezultante. (…) Comisia a luat în considerare toate faptele și argumentele prezentate. Informațiile detaliate transmise despre volumul mare de dosare, distribuția inegală a muncii care a dus la un volum de muncă și mai mare pentru candidată și mediul de lucru dificil, oferă explicații rezonabile pentru aceste omisiuni. Lipsa unui instrument IT eficient, pentru a urmări progresul în gestionarea cauzelor, a complicat și mai mult activitatea ei. Și faptul că din 2016 nu a mai fost vizată în alte proceduri disciplinare, candidata demonstrând performanțe ridicate la altă Procuratură, sub o altă conducere, duce Comisia la concluzia că candidata a atenuat suficient preocupările pe care Comisia le-a avut”, se specifică în decizie.
În timpul audierilor, procurora a mai fost întrebată de membrii Comisiei despre nedepunerea declarațiilor anuale pentru anii 2010 și 2011.
„Comisia a reținut că explicația inițială a candidatei, potrivit căreia obligația de a depune declarații anuale îi era aplicabilă, în calitate de procuroră care nu exercită o funcție de conducere, abia din anul 2012, este o interpretare a legii. (…) În comunicarea scrisă ulterioară și în timpul audierilor publice, candidata a recunoscut că această obligație îi revenea și pentru anii 2010 și 2011”, se menționează în decizia Comisiei Pre-Vetting.
Cherpec a fost audiată de Comisia Pre-Vetting la 25 aprilie, iar conform deciziei din 8 iunie, Comisia a decis că aceasta întrunește criteriile de integritate etică și financiară și astfel, promovează evaluarea.
Prețul real comparativ cu prețul contractual pentru bunul imobil achiziționat în anul 2017, achiziționarea a două automobile și dreptul de folosință asupra unui alt automobil
Aliona Nesterov şi-a început cariera în 2011, la Procuratura sectorului Ciocana al municipiului Chișinău. Din 2015 până în 2017, procurora s-a aflat în concediu pentru îngrijirea copilului. Din 2016 până în 2020, candidata a deținut funcția de procuroră în cadrul Procuraturii mun. Chișinău. În septembrie 2022, Aliona Nesterov a fost numită adjunctă interimară a procurorului șef al Procuraturii Anticorupție (PA), iar din ianuarie 2023 este adjunctă a procurorului general interimar.
La 16 noiembrie 2017, Aliona Nesterov a achiziționat un apartament de 49,8 metri pătrați în mun. Chișinău. Prețul menționat în contract a fost de 279 853 de lei (estimativ 13 441 de euro), care a fost același ca și valoarea cadastrală. Candidata a informat Comisia că prețul real a fost de aproximativ 31 de mii de euro (circa 627 130 de lei). Apartamentul a fost achiziționat pentru mama candidatei, cu mijloacele bănești ale acesteia, dar a fost înregistrat pe numele procurorei, deoarece mama ei nu se afla în țară. Potrivit Alionei Nesterov, utilizarea valorii cadastrale în contractul de vânzare-cumpărare a fost o condiție prealabilă a vânzătorului. Începând cu anul 2017, candidata a declarat prețul contractual în toate declarațiile sale anuale.
„Pe baza informațiilor furnizate de candidată, Comisia nu are nicio îndoială cu privire la sursa mijloacelor bănești ale mamei candidatei pentru achiziționarea apartamentului. Comisia constată că în conformitate cu prevederile relevante din Legea nr. 133/2016, în vigoare începând cu 29 octombrie 2021, candidata ar fi trebuit să declare valoarea reală, și nu valoarea contractuală a apartamentului. Cu toate acestea, prin modificarea acestei legi, intrată în vigoare la 6 mai 2022, valoarea reală ar trebui declarată numai în raport cu bunurile imobiliare achiziționate din 2018, adică după data la care candidata a achiziționat apartamentul, în noiembrie 2017. Prin urmare, Comisia nu are niciun dubiu cu privire la declarațiile candidatei privind apartamentul în declarațiile sale anuale de la momentul achiziționării apartamentului în 2017. Deși Comisia consideră că nu este etic de a accepta includerea unui preț în contractul de vânzare-cumpărare a apartamentului, atunci când candidata cunoștea că acest preț nu este cel corect, o apreciere pe care însăși candidata o recunoaște în cadrul audierilor, Comisia conchide că, conform specificului circumstanțelor din speță, aceasta nu reprezintă o neconformitate cu criteriul de integritate etică”, notează Comisia în motivarea deciziei.
Un alt subiect chestionat de Comisie a fost achiziționarea a două automobile, dreptul de folosință asupra unui alt automobil și problemele privind valoarea și sursa mijloacelor bănești pentru unul din automobile.
În anul 2019, soțul Alionei Nesterov a achiziționat automobilul Toyota Auris (anul de fabricație 2011) pentru un preț declarat de 50 de mii de lei (2 541 euro). Acest preț este mai mic decât prețul de vânzare pentru astfel de automobile, indicat în prezent, în 2023, pe o pagină web de vânzări. Potrivit candidatei, prețul contractual a fost mai mic, deoarece automobilul necesita reparații considerabile, inclusiv înlocuirea bateriilor, fiind un automobil hibrid. În declarațiile sale pentru anii 2019-2021, candidata a declarat prețul contractual al automobilului. În declarația sa anuală pentru 2022, ca urmare a modificării Legii nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale, Nesterov a declarat valoarea automobilului pe baza prețului de achiziție, adăugând costurile de reparații.
„Comisia constată faptul că obligația de a declara valoarea reală și nu valoarea contractuală era deja în vigoare din 2021, însă Comisia consideră că aceasta este o încălcare tehnică a obligațiilor sale, care nu reprezintă o neconformitate cu criteriul de integritate etică. Conform informațiilor furnizate de candidată, Comisia consideră că candidata a atenuat preocupările Comisiei în ceea ce privește achiziționarea automobilului și modul în care candidata a indicat dreptul de proprietate și valoarea automobilului în declarațiile sale anuale”, indică Comisia.
Procurora s-a aflat în concediu pentru îngrijirea copilului din ianuarie 2015 până în noiembrie 2017 și a depus declarațiile pentru anii 2015-2017 la începutul anului 2018.
„În această declarație și în declarațiile sale pentru anii 2018 și 2019, candidata nu a declarat dreptul de folosință al soțului său asupra automobilului Mitsubishi Lancer care aparține socrului ei. Candidata a admis această omisiune și a fost de acord că îi revenea obligația să declare dreptul de folosință asupra acestui automobil în aceste trei declarații anuale. Candidata a declarat dreptul de folosință asupra automobilului Toyota Prius, cumpărat de socrul ei în 2019, în toate declarațiile sale anuale din anul 2019, dar a declarat că valoarea automobilului era 0 lei. (…) Comisia consideră că acestea sunt omisiuni cu caracter mai mult tehnic, că nu demonstrează nicio intenție de a ascunde un beneficiu financiar și nu reprezintă un dubiu serios. Deși Comisia are îndoieli cu privire la veridicitatea prețului de achiziție a automobilului Toyota Prius, această tranzacție a fost încheiată de socrul ei, candidata nefiind implicată, atât ea cât și soțul ei nu au contribuit financiar la achiziționarea automobilului și astfel, nu ar fi considerați de facto proprietarii acestuia”, concluzionează membrii Comisiei Pre-Vetting.
Adjuncta procurorului general interimar a participat la audieri în ședința publică a Comisiei la 27 aprilie. Potrivit deciziei din 12 iunie, Comisia a decis că aceasta întrunește criteriile de integritate etică și financiară și astfel, promovează evaluarea.
Diferența dintre venituri și cheltuieli în anul 2021 și nedeclararea a două conturi bancare în declarația anuală pentru 2020
Eduard Panea a fost numit în octombrie 2007 în funcția de procuror în cadrul Procuraturii raionului Cantemir. Între anii 2013 și 2016, acesta a activat în funcția de adjunct al procurorului raionului Cantemir. Între anii 2016 și 2021, Panea a activat în funcția de procuror în cadrul Procuraturii Anticorupție. Din mai 2021 ocupă funcția de procuror șef al Procuraturii raionului Leova.
Din informațiile acumulate de Comisie în timpul evaluării, în anul 2021, cheltuielile familiei lui Eduard Panea au fost cu circa 209 mii de lei mai mari decât veniturile acesteia. În timpul audierii în ședință, candidatul a fost întrebat despre această discordanță.
„Candidatul s-a implicat într-un dialog semnificativ cu Comisia în ceea ce privește veniturile și cheltuielile familiei sale în anul 2021, singurul an în privința căruia Comisia avea dubii. Calculele inițiale ale veniturilor și cheltuielilor s-au bazat pe sumele declarate de candidat în declarația sa anuală de avere și interese personale pentru anul 2021. Însă nu au fost incluse două conturi bancare care nu fuseseră declarate de către candidat, unele indemnizații care nu fuseseră declarate sau care fuseseră declarate în 2020. De asemenea, soldurile conturilor bancare pe care candidatul le declarase erau soldurile conturilor la situația din luna martie a anului 2022, atunci când candidatul a depus declarația anuală pentru anul 2021. Aceste sume trebuiau corectate pentru a reflecta soldurile la situația din 31 decembrie 2021. Toate ajustările au fost efectuate pe baza documentelor justificative, cu excepția numerarului nedeclarat pe care candidatul îl avea disponibil la începutul anului 2021. (…) Luând în considerare informațiile privind veniturile și cheltuielile ajustate de care dispune Comisia, cheltuielile familiei candidatului nu par să fi depășit veniturile acesteia în anul 2021”, se menționează în decizie.
Panea a mai dat explicații despre nedeclararea a două conturi bancare în declarația anuală pentru 2020, soldurile cărora au depășit 15 salarii medii lunare pe economie. Cele două conturi bancare care nu au fost declarate de Eduard Panea în declarația sa anuală pentru 2020, aveau un sold cumulativ de aproape 190 de mii de lei, ceea ce a depășit valoarea a 15 salarii medii pe economie. Conform legii, candidatul trebuia să declare acele conturi.
„În cazul dat, soldul cumulat al conturilor a fost de 189 897 de lei. Unul dintre conturi era un cont salarial, iar celălalt – pentru indemnizații. Având în vedere sumele și sursele documentate cu privire la plățile efectuate către aceste conturi, activitatea de pe conturi nu a trezit nicio suspiciune. Având în vedere tipul conturilor, absența unor tranzacții suspecte sau inexplicabile și faptul că banii din aceste conturi au fost declarați ca venituri în declarația anuală a candidatului pentru 2020, Comisia consideră că nu a existat nicio intenție sau motiv de a ascunde sau de a nu declara aceste conturi bancare, iar omisiunea candidatului de a face acest lucru se datorează, din câte se pare, faptului că nu a înțeles cerințele legii”, au conchis membrii Comisiei.
Al treilea subiect despre care a fost întrebat șeful Procuraturii raionului Leova a fost cel despre procedurile disciplinare împotriva sa cu privire la presupusele încălcări etice care au constat în tergiversări. În anul 2017, atunci când candidatul activa în cadrul Procuraturii raionului Cantemir, Colegiul de disciplină a adoptat hotărârea prin care lui Eduard Panea i s-a aplicat sancțiunea disciplinară „mustrare”. În urma contestării hotărârii, CSP a adoptat hotărârea prin care a schimbat sancțiunea disciplinară din „mustrare” în „avertisment”.
„Tergiversările în aceste cauze nu au fost toate de lungă durată, iar circumstanțele existente au constituit un context atenuant semnificativ. Faptul că candidatul a fost tras la răspundere pentru aceste tergiversări, în timp ce aceleași acuzații privind cel puțin două dintre aceleași cazuri împotriva procurorului-șef au fost respinse, deoarece nu a fost comisă nicio încălcare disciplinară, a fost dificil de acceptat. Pe lângă evaluarea faptelor cauzelor, Comisia a ținut cont și de faptul că sancțiunea de avertisment a fost aplicată în urmă cu șase ani, în anul 2017, iar de atunci, potrivit candidatului – nici superiorii săi, nici oricine altcineva nu a mai ridicat probleme legate de examinarea tardivă a cauzelor care îi erau atribuite. Nici Comisia nu cunoaște despre existența unor noi proceduri disciplinare împotriva candidatului”, se arată în motivarea Comisiei Pre-Vetting.
În cadrul evaluării lui Eduard Panea au fost abordate și mai multe aspecte în legătură cu automobilul Honda CRV, inclusiv cine era adevăratul proprietar al automobilului, dacă taxele vamale la import ar fi trebuit să fie plătite la vamă atunci când automobilul a reintrat în țară la 5 octombrie 2019 și dacă valoarea automobilului a fost subevaluată în declarațiile anuale ale candidatului pentru perioada 2018-2021.
„Deoarece automobilul a fost destinat rudei apropiate încă de la început, a fost deținut și folosit continuu de către ruda respectivă și nu a fost revendicat de candidat sau de soția sa după decesul rudei apropiate, orice dubii cu privire la dreptul de proprietate efectiv asupra automobilului au fost înlăturate. Deoarece ruda apropiată, în calitate de proprietar al automobilului, avea dreptul la o scutire de plata drepturilor de import, în cadrul unei proceduri speciale și era proprietarul de jure și de facto al automobilului, orice temeri legate de eludarea plății drepturilor de import au fost, de asemenea, înlăturate. Deoarece automobilul a fost cumpărat pentru ruda apropiată și s-a aflat sub controlul rudei respective, din momentul în care automobilul a intrat pentru prima dată în țară, tergiversarea finalizării înregistrării vamale poate fi atribuită, în primul rând, acelei rude, deși soția candidatului era încă, din punct de vedere tehnic, proprietara legală a automobilului. Deși procurorii ar trebui să respecte și să acționeze în conformitate cu legea, orice încălcare în acest caz a fost minoră din punct de vedere tehnic și nu poate fi atribuită direct sau în totalitate candidatului. În opinia Comisiei, acest lucru nu a fost suficient de semnificativ pentru a genera dubii serioase cu privire la integritatea etică a candidatului”, notează membrii Comisiei.
Șeful Procuraturii raionului Leova a fost audiat la 26 mai, iar Comisia i-a trimis după audieri o întrebare în scris, care a inclus cinci subîntrebări și o solicitare de documente suplimentare, „pentru a elucida unele aspecte care au apărut în cadrul evaluării”. Potrivit deciziei din 21 iunie, Comisia a decis că Eduard Panea întrunește criteriile de integritate etică și financiară și astfel, promovează evaluarea.
Mijloacele bănești pentru donațiile și transferurile de peste 115 mii de euro de la soacra candidatei
Rodica Ciobanu, candidata propusă de Academia de Științe, deține în prezent funcția de directoare a Departamentului Drept Public și, totodată, este conferențiară universitară la Universitatea de Stat din Moldova. Candidata este lectoră din 1999. Are aproape 25 de ani de experiență la Universitatea de Stat din Moldova și la Universitatea Academiei de Științe din Moldova, inclusiv a deținut funcția de decană a Facultății Științe Socioumanistice a Universității Academiei de Științe și manageră de proiect a Laboratorului de Cercetări Științifice a Universității de Stat din Moldova.
Potrivit deciziei, Comisia nu a avut dubii serioase cu privire la integritatea etică a candidatei. Rodica Ciobanu a fost întrebată în cadrul audierilor despre sursa mijloacelor bănești pentru donații și transferuri de la soacră către soțul ei (2010-2011, 2016-2021).
„În perioada anilor 2010-2011 și 2016-2021, soacra candidatei a transferat 115 715 euro (42 500 de euro în numerar și 73 215 euro prin transferuri bancare) fiului ei – soțul candidatei. Din această sumă, 82 715 euro au fost destinate pentru investiții în casa de vacanță, unde locuiește familia candidatei și, de asemenea, unde va locui soacra la întoarcere din străinătate (unde își are reședința și lucrează din anul 2002). (…) Candidata a furnizat un certificat eliberat de Serviciul de Asigurări Sociale al statutului europeanîn care a lucrat soacra candidatei, indicând că în perioada anilor 2002-2011, ea a declarat un venit brut total de 47 420 de euro și în perioada anilor 2012-2020, un venit brut total de 112 636 de euro. Astfel, venitul oficial înregistrat al soacrei candidatei în perioada 2002-2011 a depășit cu 4 920 de euro suma mijloacelor bănești transferate de ea în perioada anilor 2010-2011. Comisia a reținut că veniturile obținute și declarate de soacra ei în perioada anilor 2012-2020 (112 636 de euro) au fost semnificativ mai mari decât suma mijloacelor financiare transferate de soacra candidatei în anii 2016-2021 (73 215 euro). Candidata a furnizat, de asemenea, dovada că soacra ei a început să primească pensia în Republica Moldova în anul 2006 și pensia europeană, în anul 2020. În cadrul comunicării scrise și în timpul audierilor, candidata a declarat că soacra ei și-a acoperit costurile de trai în străinătate cu venituri adiționale primite ca remunerație pentru munca suplimentară, pe lângă asistența oferită de angajatorii săi în forma de cazare și prin acoperirea altor costuri de trai. Deși în perioada anilor 2002-2011 soacra candidatei a rămas cu surse financiare destul de nesemnificative din veniturile sale, Comisia a luat în considerare că suma transferată era încă mai mică decât venitul oficial declarat și că era credibil că angajatorii ei îi asigurau adăpost și unele costuri de viață zilnice, în contextul caracterului muncii sale. Astfel, candidata a putut demonstra că soacra sa a avut venituri suficiente pentru a face donații/transferuri în valoare de 115 715 euro în anii 2010-2021 și, de asemenea, pentru a-și acoperi costurile de trai într-unul dintre statele europene.
În concluzie, Comisia a reținut că explicațiile candidatei, atât în scris, cât și în cadrul audierilor, au dovedit capacitatea soacrei sale de a efectua transferuri de 115.715 euro în perioada anilor 2010-2021. Datorită explicațiilor consecvente și suficiente și a dovezilor prezentate, îndoielile Comisiei cu privire la sursa de mijloace bănești a soacrei candidatei au fost atenuate de candidată”, concluzionează membrii Comisiei.
În decizia emisă la 5 iunie, Comisia a notat că nu a avut dubii serioase cu privire la integritatea etică a Rodicăi Ciobanu, care a fost audiată la 25 mai.
Articolul a fost elaborat în cadrul Proiectului „Responsabilizarea sectorului justiției din Moldova”, implementat de Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției, cu suportul Freedom House in Moldova. Opiniile exprimate reflectă poziția autorilor și nu reprezintă în mod neapărat punctul de vedere al finanțatorului.
