CtEDO urmează să-i examineze cererea lui Igor Dodon, cercetat în dosarul „Kuliok”: „Nu pretind la careva satisfacții materiale”
Fostul președinte al R. Moldova Igor Dodon, cercetat pentru corupere pasivă, organizarea și acceptarea finanțării partidului politic din partea unei „organizații criminale”, a depus o cerere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) privind interdicția de a părăsi țara, iar Curtea de la Strasbourg a acceptat să o examineze.
Liderul socialiștilor susține că nu pretinde la „careva satisfacții materiale”.
„(…) Am acceptat să mă adresez la Curtea Europeana doar la insistențele avocaților mei, care mă avertizau că justiția în general, judecătorii și procurorii în cazul meu, se află sub presiune enormă și că eu nu am șanse să beneficiez de un proces echitabil (…). Eu nu pretind la careva satisfacții materiale. Pentru mine este importantă constatarea încălcărilor drepturilor omului și faptul că aceste constatări vin de la o jurisdicție internațională cu adevărat notorie în domeniul protecției drepturilor omului și a libertăților fundamentale (…)”, a spus Dodon pe Facebook.
Reprezentanții Direcției agent guvernamental al R. Moldova au confirmat pentru Ziarul de Gardă recepționarea cererii din partea CtEDO în cazul lui Dodon.
„(…) Reclamantul a fost președinte al R. Moldova între 2016 și 2020. În 2022, organele de urmărire penală l-au pus sub acuzare pentru corupere pasivă și nerespectarea procedurii de gestionare a resurselor financiare ale unui partid politic, fapte comise în timpul mandatului său de președinte. Cazul său, pe care îl denunță ca fiind politic, este în prezent în curs de soluționare în instanța de judecată.
În cadrul acestei proceduri penale, la 18 noiembrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a impus reclamantului o interdicție de părăsire a țării timp de șaizeci de zile, interdicție care a fost ulterior reînnoită în mai multe rânduri (…)”, se spune într-un rezumat al CEDO.
Dosarul „kuliok”
Igor Dodon este primul șef de stat judecat pentru o infracțiune comisă în perioada în care își exercita funcția.
Urmărirea penală în dosarul „kuliok” a fost reluată pe 18 mai 2022, la o zi după ce Curtea de Apel Chișinău a casat integral hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, privind menținerea ordonanței de neîncepere a urmăririi penale împotriva fostului președinte al R. Moldova emisă anterior.
Dosarul are la bază o secvență video de la întâlnirea dintre Igor Dodon, Vladimir Plahotniuc și Serghei Iaralov din iunie 2019, în care se observă cum liderul PDM îi dă lui Dodon o pungă neagră în care se presupune că ar fi fost bani. În acea înregistrare, Igor Dodon îi spune lui Plahotniuc să nu „umble cu culioacele” și să-i transmită punga lui Cornel (se presupune că e vorba despre Corneliu Furculiță, n.r.), pentru că acesta urma să achite anumite salarii. Plahotniuc i-a zis atunci lui Iaralov să-i „dea banii lui Costea” (se presupune că e vorba despre Constantin Botnari, n.r.) ca „să-i transmită lui Cornel”.
Conform informațiilor oferite de procurorii ce instrumentează acest dosar penal, Petru Iarmaliuc și Vitalie Codreanu, Igor Dodon ar fi primit aproximativ 800 de mii de dolari, bani care ar fost utilizați pentru acoperirea cheltuielilor de întreținere a PSRM.
Igor Dodon mai este vizat în alte două dosare penale, ambele comasate și examinate în prima instanță la Judecătoria Chișinău. El este învinuit de săvârșirea infracțiunii de „depășire a atribuțiilor de serviciu de către o persoană cu funcție de demnitate publică, în interesul unui grup criminal organizat”, într-un dosar numit generic „Energocom” și de folosirea și deținerea unui document oficial fals.
