CtEDO a comunicat R. Moldova dosarul morții lui Valeriu Boboc. Ce înseamnă acest lucru și ce urmează?
Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CtEDO) cere autorităților din R. Moldova explicații privind circumstanțele morții lui Valeriu Boboc, tânărul ucis în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009, în timpul protestelor din Piața Marii Adunări Naționale. Instanța de la Strasbourg a comunicat Guvernului R. Moldova cauza Valeriu Boboc, în care avocații care reprezintă familia victimei în fața Curții invocă încălcarea dreptului la viață al lui Valeriu Boboc. Comunicarea de către CtEDO a dosarului presupune că în termen de șase-zece săptămâni Guvernul de la Chișinău trebuie să formuleze observații în scris referitor la faptele și pretinsele încălcări invocate în plângere.
„Curtea a comunicat cazul morții lui Valeriu Boboc Guvernului R. Moldova, astfel, Guvernul a fost invitat să prezinte o expunerea faptelor împreună cu observațiile înscrise despre accesibilitate. Respectiv, Guvernul trebuie acum să se expună asupra faptelor pe care le-am indicat în plângere și asupra încălcărilor Convenției, urmând a fi dat răspuns la întrebările despre violarea dreptului la viață a lui Valeriu Boboc, drept rezultat al aplicării excesive a forței de către agenții statului și dacă a fost efectuată o anchetă efectivă în acest caz de către autoritățile naționale. De asemenea, dacă au fost aplicate rele tratamente în acest caz. Guvernul trebuie să prezinte observațiile în formă scrisă. dacă părțile nu voraccepta, încheia o reglementare amiabilă. Dacă Curtea poate propune părților să încheie o reglementare amiabilă în situația în care Guvernul este de acord cu încălcările invocate. În acest caz, se vor iniția negocieri pentru stabilirea valorii prejudiciilor materiale și morale. La aces moment însă, este prematur să abordăm aspectul. Mai mult decât atât, reglementarea pe cale amabilă, conform regulamentului Curții, este confidențială, respectiv, nici Guvernul, nici părțile nu au dreptul să o comunice”, explică pentru ZdG avocatul Valeriu Pleșca, care menionează că cer este faptul că CtEDO a început examinarea plângerii.
Valeriu Pleșca, cu trimitere la prevederile Regulamentului CtEDO, afirmă că Guvernul are la dispoziție 6-10 săptămâni pentru a analiza plângerea care i-a fost comunicată, a formula observațiile și a-și expune poziția.
Dosarul morții lui Valeriu Boboc a ajuns la CtEDO în 2017, după ce familia a epuizat toate căile naționale de atac. Singura persoană recunoscută vinovată de moartea tânărului și condamnată în acest sens este fostul polițist Ion Perju.
La 15 decembrie 2015, la aproape șase ani de la moartea lui Valeriu Boboc, magistrații Curții Supreme de Justiție (CSJ) au menținut sentința Curții de Apel Chișinău prin care fostul polițist Ion Perju, cel care i-ar fi aplicat lovitura fatală tânărului în timpul protestelor, din noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009, a fost condamnat la zece ani de închisoare.
Deşi Ion Perju a insistat că nu el este cel care l-a lovit pe Valeriu Boboc, o expertiză tehnică a secvenţelor video efectuată în 2010 de Departamentul Investigaţii Computerizate şi Examinarea Probelor din SUA a demonstrat contrariul. Specialiştii au constatat că Ion Perju apare în imaginile surprinse de camerele de supraveghere de pe clădirea Guvernului în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009, aplicându-i lui Valeriu Boboc lovitura care, potrivit procurorilor, i-ar fi fost fatală.
Ion Perju a fugit din țară cu puțin timp înainte de pronunțarea deciziei la Curtea de Apel Chișinău.
Odată cu dosarul Boboc v. Moldova, CtEDO a comunicat Guvernului și alte 6 cauze.
Reclamanții au invocat în cauzele comunicate violarea art. 2, 3 și 5 din Convenție:
- cauza Levinte v. Moldova, plângerea nr. 12591/15 și cauza Crețu v. Moldova, plângerea nr. 24737/15 – violarea art. 3 sub aspectul investigării ineficiente a faptelor de maltratare care au avut loc în aprilie 2009);
- cauza Canuda v. Moldova, plângerea 4670/16 – violarea art. 3 și 5. 3 sub aspectul detenției în condiții proaste și prelungirea nejustificată a măsurii preventive de arest în privința reclamantului, chiar dacă acesta suferea de o dizabilitate gravă;
- cauza Povestca v. Moldova, plângerea nr. 33968/16 și cauza Matveev v. Moldova, plângerea nr. 36601/16 – violarea art. 3 sub aspectul maltratării în perioada detenției preventive a reclamanților;
- cauza Nițu v. Moldova– violarea art. 3, sub aspectul aplicării excesive a forței fizice și a mijloacelor speciale față de un deținut vulnerabil care suferea de anumite tulburări de sănătate mintală; absența unui tratament specializat (psihiatric) care ar fi prevenit situațiile în care reclamantul a fost maltratat de gardieni și codeținuți.
Citiți și
Ce spune avocatul familiei Boboc după ce dosarul a ajuns la CtEDO
Dosarul Boboc: CSJ a menținut sentința prin care Ion Perju a fost condamnat la 10 ani
Ion Perju, fostul polițist condamnat la 10 ani de pușcărie pentru uciderea lui Valeriu Boboc a plecat din sală înainte de pronunțarea deciziei
ALA BOBOC: ”El nu a recunoscut că a lovit în Valeriu, deşi chiar şi unii dintre foştii săi colegi au declarat în judecată că anume el era cel îmbrăcat în albastru”
Mama lui Valeriu Boboc: Durerea nu poate fi depăşită, trebuie să înveţi a trăi cu ea