CSP „își exprimă preocuparea”, PA declară că nu a auzit „argumente plauzibile”, iar PCCOCS refuză să comenteze. Reacții după anunțul privind „eventuala” fuziune a celor două procuraturi specializate
După ce Ministerul Justiției a anunțat că „ține cont de opțiunea fuzionării celor două procuraturi specializate”, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a afirmat că monitorizează „îndeaproape” inițiativele privind reorganizarea procuraturilor specializate și își „exprimă preocuparea” față de impactul pe care aceste reforme l-ar putea avea asupra funcționării eficiente și independente a instituțiilor.
De cealaltă parte, Procuratura Anticorupție (PA) a menționat că „nu au fost prezentate argumente plauzibile sau convingătoare care să justifice necesitatea unei astfel de fuzionări”.
Într-o declarație publicată miercuri, 29 ianuarie, CSP susține că, în calitate de garant al independenței procurorilor, consideră „esențial” ca orice reformă a sistemului Procuraturii să fie fundamentată pe principii de legalitate, stabilitate și eficiență instituțională, respectând standardele internaționale în materie de independență a justiției.
„Subliniem importanța unui proces decizional transparent, bazat pe consultări ample cu actorii relevanți din domeniul justiției, astfel încât eventualele modificări să nu afecteze echilibrul necesar între autonomia Procuraturii și principiul separației puterilor în stat.
Consiliul Superior al Procurorilor își exprimă disponibilitatea de a participa la dialogul interinstituțional privind inițiativele lansate, oferind expertiza sa în vederea identificării celor mai potrivite soluții pentru asigurarea independenței și eficienței sistemului Procuraturii, cu respectarea principiilor statului de drept”, a menționat CSP.
Procuratura Anticorupție a transmis că consideră că propunerea de fuzionare a PA și a Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) nu ar răspunde „cerințelor și provocărilor actuale în lupta împotriva corupției și a criminalității organizate”.
„Argumentele detaliate referitor la impedimentele, provocările și soluțiile propuse pentru a adresa fenomenul corupției electorale se regăsesc în scrisoarea atașată, ceea ce oferă o explicație a poziției instituțională pe acest subiect”, se arată într-un răspuns, la solicitarea portalului Anticoruptie.md.
ZdG a solicitat o reacție din partea PCCOCS, dar reprezentanții instituției au refuzat să comenteze anunțul Ministerului Justiției.
Ministra Justiției , Veronica Mihailov-Moraru, a anunțat miercuri, 29 ianuarie, într-un briefing de presă, fuziunea „eventuală” a Procuraturii Anticorupție și a Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale. Totodată, aceasta a menționat că în cadrul Procuraturii Generale a fost creată Secția pentru combaterea corupției și spălarea banilor, care va prelua în examinare dosarele de corupție politică și crimă organizată care sunt mai complexe.
Propunerile Ministerului Justiției pentru consolidarea arhitecturii instituționale a organelor responsabile de combaterea corupției
1. Pe termen scurt, una dintre primele soluții de consolidare a activității organelor responsabile de combaterea corupției, care a fost discutată preliminar cu reprezentanții Procuraturii Generale, ține de concentrarea eforturilor de investigare la nivelul Secției specializate din cadrul Procuraturii Generale, care să preia în examinare dosarele complexe de corupție politică și criminalitate organizată. Acest fapt ar permite prioritizarea și monitorizarea progreselor.
2. Totodată, ca o alta soluție, această Secție pentru combaterea corupției și spălarea banilor (recent creată, urmare a reorganizării sistemului procuraturii), să fie mărită cu personal adițional din cadrul procuraturilor specializate, cu misiunea de a se focusa doar pe cazurile de corupție majoră și crimă organizată. „Această soluție ar coagula eforturile mai calitativ și operativ. Acest fapt va implica anumite modificări legale, cât și intervenții în structura internă a procuraturii, cu aprobarea CSP”, notează Ministerul.
3. Totodată, ca o altă opțiune, autoritățile susțin că au examinat câteva modele instituționale ale țărilor mici, care recent au devenit membre ale Uniunii Europene. Aceste modele ar putea fi aplicate și în țara noastră. Respectiv sunt instituții cu specializare mixtă – anticorupție și crimă organizată.
- Un model în acest sens, îl prezintă Croația, care are o singură Procuratură specializată – numită USKOK (Oficiul pentru Reprimarea Corupției și Crimei Organizate), constituit în 2001.
- Un alt model similar este cel al Albaniei (SPAK – Structura Specializată pentru combaterea Corupției și a Criminalității Organizate). Parcursul instituției este similar cu cel actual din R. Moldova, prin parcurgerea unui exercițiu de evaluare externă a procurorilor (vetting). Competența acestei procuraturi este definită prin lege prin corespondență cu competența Judecătoriei Anticorupție și pentru Combaterea Criminalității Organizate.
- Elemente similare de organizare și concentrare a eforturilor de urmărire și acționare integrată sunt și la DNA sau Procuratura Anti-Mafia din Italia.
4. În acest context, „ținem cont de opțiunea fuzionării celor două procuraturi specializate, printr-o tranziție care se va face fără întreruperi, cu transferul tuturor procurorilor, continuarea activității și menținerea dosarelor aflate în curs de investigare”, a declarat Minsterul.
Analiza propunerilor și modelelor va fi transmisă către Parlament, „instituția care va decide opțiunea de urmat”.
