CSJ a admis cererea Domnicăi Manole de a ridica excepția de neconstituționalitate asupra articolelor din lege care dau posibilitate SIS-ului de a verifica judecătorii
Judecătoarea Domnica Manole, eliminată din sistem la 28 iulie curent prin decretul lui Igor Dodon, după ce Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a declarat-o incompatibilă cu funcția de magistrat în urma unor avize al Serviciului de Informații și Securtiate (SIS), contestă competența SIS-ul de a verifica judecătorii. La 21 august, CSJ a admis cererea înaintată de avocata Domnicăi Manole prin care solicită ridicarea excepției de neconstituționalitate a mai multor articole din Legea privind verificarea titularilor şi a candidaţilor la funcţii publice de către SIS.
„Este contestată competența Serviciului de Informații și Securtiate de a verifica judecătorii. La fel, considerăm neconstituționale și am solicitat ridicarea excepției de neconstituționalitate a faptului că judecătorul poate fi audiat în cadrul verificării, i se poate face o verificare suplimentară. Cel mai important este art. 15 prin care judecătorul, în baza factorilor de risc constatați de către SIS, poate fi declarat incompatibil și eliberat din funcție. Am dovedit că condițiile prevăzute de către Curtea Constituțională în hotărârea sa din 9 august 2016 sunt întrunite, am dovedit Curții Supreme de Justiție că obiectul sesizării, subiectul, aplicabilitatea, toate corespund cerințelor Curții Constituționale și, totodată, nu a fost emisă anterior o hotărâre a CC pe fond asupra Legrii nr. 271 privind verificarea titularilor, candidaților la funcții publice. Reprezentantul SIS nu a fost de acord cu ridicarea excepției de neconstituționalitate a art. 5 lit. a) și a invocat că nu am fi contestat hotărârea prin care CSM a dispus verificarea judecătorului Manole. Considerăm că această alegație nu a fost justificată pentru că dacă judecătorul, atunci când este dispusă verificarea lui, nu este de acord cu verificarea de către SIS, atunci el este eliberat din funcție. Prin urmare, încă o dovadă că judecătorul, într-adevăr, nu are nicio pârghie împotriva aplicării normelor din Legea nr. 271. CSM a fost împotriva admiterii cererilor, însă am amintit despre părerile unor altor membri, făcute publice, care spuneau că într-adevăr, aceste norme din Legea nr. 271 privind verificarea judecătorilor ar trebui să dispară”, a explicat avocata Viorica Grecu, precizând că anterior, înșiși membrii CSM au declarat că verificarea de către SIS ar trebui eliminată odată cu devenirea funcțională a Autorității Naționale de Integritate și a Centrului Național Anticorupție.
Domnica Manole susține că aceste norme contravin principiilor constituționale care prevăd independența judecătorului și a sistmeului judecătoresc, dar și principiul separării puterilor în stat.
Aceasta a declarat că avizele SIS, fiind emise de către un organ executiv, atentează la principiul de independență și cel al separării puterilor în stat și uzurpează din atribuțiile puterii judecătorești.
„Această lege privind verificarea judecătorilor de către SIS nu există în altă țară. Încă din 2014 a fost abrogată legea privind verificarea judecătorilor români de către Serviciul de Informații și Securitate. Serviciul român de informații a fost obligat, dacă deține informații privind comiterea unor infracțiuni de către unii judecători, precum trafic de influență sau alte acuzații penale, să remită materialele organelor competente pentru a le verifica. Noi tindem spre aceeași situație legislativă și în R. Moldova, ca să fie respectate principiile de independență a sistemului judecătoresc, ca sistem funcțional, dar și principiile individuale ale judecătorului la luarea deciziilor, iar principiul de separare a puterilor să fie respectat în realitate, așa cum este prevăzut de către Constituție”, a declarat Domnica Manole.
Dacă Curtea Constituțională va admite excepțiile de neconstituționalitate, susține Domnica Manole, „înseamnă că pentru viitor judecătorii nu vor mai fi verificați de către SIS”.
„Această bâtă asupra judecătorilor care permite eliminarea judecătorilor din sistem cu încălcarea garanțiilor de procedură prevăzute de către lege, de către art. 6 al Convenției, nu mai exista în legislația R. Moldova și nu va exista în activitatea Consiliului Superior al Magistraturii”, afirmă Domnica Manole care crede că anume aceste prevedri legale au fost folosite pentru excluserea sa într-un mod arbitrar din sistem. Aceasta spune că dacă CC va stabili că normele legislative sunt neconstituționale, atunci urmează a fi restabilită în funcția de judecător.
În ședința din 4 iulie, după ce a examinat avizul consultativ suplimentar al Serviciului de Informații și Securitate (SIS) cu privire la judecătoarea Curții de Apel Chișinău Domnica Manole, Consiliul Superior al Magistraturii a hotărât că aceasta nu este compatibilă cu statutul de judecător. La 21 iulie, președintele Igor Dodon a semnat decretul prin care a oficializat eliberarea din funcție a Domnicăi Manole, iar la 28 iulie, actul a intrat în vigoare, fiind publicat în Monitorul Oficial.
La 14 aprilie 2016, Domnica Manole, judecătoare la Curtea de Apel (CA) Chişinău, anula hotărârea Comisiei Electorale Centrale (CEC) din 30 martie 2016 care respingea organizarea unui referendum propus de Platforma „Demnitate şi Adevăr” şi obliga instituţia să iniţieze acel referendum republican.
A doua zi, reprezentanţii CEC au atacat decizia la CSJ, iar peste doar o săptămână, la 22 aprilie 2016, printr-o hotărâre semnată de judecătorii Tatiana Vieru, Valentina Clevadî, Tamara Chişca-Doneva, Iurie Bejenaru şi Oleg Sternioală, instanţa supremă anula decizia magistratei Manole ca fiind „ilegală”.
Ulterior, CEC s-a adresat Procuraturii Generale (PG) şi Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), cerând investigarea acţiunilor judecătoarei care, la Apel, nu le-a dat dreptate. În acest context, pe 23 mai 2016, Eduard Harunjen, pe atunci procuror general interimar, se adresează la CSM, cerând acordul pentru iniţierea urmăririi penale pe numele judecătoarei.
