„Cred că (Plahotniuc – n.r.) nu a influențat”. Fost prim-vicepreședinte al Moldindconbank, audiat în dosarul „Frauda bancară”
Un nou martor, din fosta conducere a băncii private Moldindconbank, a fost audiat în dosarul „Frauda bancară”, examinat la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. În cadrul audierilor, martorul a povestit despre cum Banca de Economii (BEM) a solicitat și a primit de la Moldindconbank 10 milioane de dolari sub formă de plasament. Și acești bani au fost întorși, ulterior, din garanțiile de stat care au acoperit furtul miliardului.
Întrebat dacă fostul lider al PDM, Vladimir Plahotniuc, ar fi putut influența decizia de aprobare a plasamentului de către comitetul de conducere sau de către consiliul băncii, martorul a spus: „Nu cunosc și cred că nu a influențat”.
„Nu cunosc dacă în general a fost solicitată rambursarea anticipată a acestui plasament”
Luni, 20 mai, la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a continuat audierea lui Vitalie Groza, fostul vicepreședinte al comitetului de conducere a Moldindconbank, prim-vicepreședinte al băncii, în calitate de martor al acuzării în dosarul „Frauda bancară”. În dosar sunt inculpați Dorin Drăguțanu, ex-guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei; Ion Sturzu și Emma Tăbîrță, foști viceguvernatori ai instituției; Ion Ropot și Viorel Bîrcă, fostul administrator special al Băncii de Economii și fostul președinte interimar al acesteia; Dumitru Țugulschi, fostul președinte al Unibank; Natalia Rahuba, fosta președintă interimară a Băncii Sociale și Vladimir Plahotniuc, fostul lider al Partidului Democrat.
În cadrul audierilor, Vitalie Groza a povestit cum BEM a luat de la Moldindconbank un plasament interbancar în sumă de 10 milioane de dolari, bani pe care ulterior statul i-a restituit prin acordarea garanțiilor de stat.
Unul dintre avocațiii inculpaților a prezentat în instanță o citație prin care BEM i se solicita rambursarea anticipată a plasamentului de 10 de milioane de dolari, însă Groza a spus că nu cunoaște cine din cadrul băncii a transmis acest mesaj.
„Nu cunosc dacă în general a fost solicitată rambursarea anticipată a acestui plasament și nu cunosc, în cazul dat, dacă a fost această solicitare și cine a făcut-o”, a spus Vitalie Groza.
„Din punctul meu de vedere, totul a fost legal”
Un alt avocat a vrut să afle dacă fostul vicepreședinte al comitetului de conducere a Moldindconbank cunoaște dacă banii au fost solicitați de persoane din cadrul BEM în mod ilegal sau abuz de serviciu și înșelăciune.
„Nu cunosc răspunsul la această întrebare. Din punctul meu de vedere, totul a fost legal”, a răspuns Groza.
Acesta a mai spus că nu cunoaște dacă plasamentul interbancar și contractul privind acordarea celor 10 de milioane de dolari a fost încheiat în vederea sustragerii mijloacelor financiare care să fie acordate ulterior în baza unui credit de urgență.
„Cred că (Plahotniuc – n.r.) nu a influențat”
Lucian Rogac, avocatul fostului lider al Partidului Democrat din Moldova (PDM), Vladimir Plahotniuc, a avut o singură întrebare către martorul acuzării și anume dacă cunoaște dacă clientul lui, direct sau prin alte persoane, a putut influența decizia de aprobare a plasamentului de către comitetul de conducere sau de către consiliul băncii.
Drept răspuns, Vitalie Groza a spus: „Nu cunosc și cred că (Plahotniuc – n.r.) nu a influențat”.
După mai multe întrebări ale avocaților la care Groza a răspuns cu „nu dispun de informații că a fost ceva ilegal”, martorul le-a solicitat avocaților „nu mă obligați să spun unul și același lucru”.
„Nu încercați să-mi dați întrebări la care nu pot să răspuns”, a adăugat Vitalie Groza.
Ulterior, în cadrul aceleiași ședință a fost audiată directoarea Societății de Investiții „Proajioc”.
„Platon avea oficiu în bancă și era văzut acolo destul de des”
Anterior, Alexandru Sveriniuc, vicedirector al Moldindconbank, vicepreşedinte al Comitetului de Conducere al băncii în perioada devalizării sistemului bancar moldovenesc, a depus mărturii în dosarul „Frauda bancară”.
Sveriniuc a spus în cadrul audierilor că, controversatul om de afaceri Veaceslav Platon avea în perioada anilor 2009-2011 oficiu în sediul Moldindconbank, unde putea fi văzut destul de des, asta deși nu avea nicio funcție în cadrul băncii comerciale.
„Platon (Veaceslav, n.r.) avea oficiu în bancă. Nu-mi amintesc precis, dar cred că asta era în 2010-2011 sau 2009-2010. Cred că în acea perioadă. El nu avea nicio funcție în bancă, dar în acea perioadă era mai des în bancă. Din informațiile pe care le cunosc, era un grup de acționari împreună cu el”, a spus Alexandru Sveriniuc.
Un dosar cu doi învinuiți a ajuns să aibă opt
Cauza penală în privința foștilor președinți ai băncilor implicate în fraudă, Viorel Bîrcă și Ion Ropot, este prima din dosarul numit generic „Frauda bancară” care a ajuns pe masa magistraților la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. La mijlocul lunii aprilie 2021, pe această cauză a fost organizată prima ședință de judecată, bancherilor fiindu-le incriminate escrocheria și spălarea banilor în proporții deosebit de mari. Bîrcă și Ropot, potrivit procurorilor, au acționat în interesele „organizației criminale conduse de Vladimir Plahotniuc”, facilitând astfel furtul miliardului.
La scurt timp, în mai 2021, la cererea procurorilor, la dosar a fost alipită o altă cauză penală în care erau vizați, pe lângă Viorel Bîrcă și Ion Ropot, fostul președinte al Unibank, Dumitru Țugulschi și fosta președintă interimară a Băncii Sociale, Natalia Rahuba. Și în această cauză penală, cei vizați sunt învinuiți de escrocherie.
La solicitarea acuzatorilor de stat, aproape doi ani mai târziu, la 16 martie 2023, la această cauză a fost conexată și cea în care erau vizați Dorin Drăguțanu și Ion Sturzu, învinuiți în același dosar, „Frauda bancară”, pentru spălarea banilor în proporții deosebit de mari. Cauza penală în privința foștilor șefi ai Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a fost expediată în instanță separat, la 22 septembrie 2022, cei doi fiind acuzați de complicitate la escrocherie săvârșită în proporţii deosebit de mari și de spălarea banilor în proporţii deosebit de mari.
În vara anului 2023, și cauza penală în privința ex-viceguvernatoarei BNM, Emma Tăbîrță, învinuită de spălarea banilor în proporții deosebit de mari, a fost conexată la cauza în care sunt vizați foștii președinți ai băncilor implicate în fraudă. Inițiativa, și de această dată, a aparținut procurorilor.
La începutul anului 2024, la cauza penală în privința foștilor președinți ai băncilor implicate în fraudă a fost alipită și cauza în care este vizat Plahotniuc. De această dată însă, la inițiativa avocatului inculpatului, care a fost criticată de către procurori. Totodată, în ședința din 22 ianuarie a fost discutată atragerea în proces în calitate de părți civilmente responsabile a BNM, Moldova-Agroindbank, Victoriabank și Moldindconbank.
