Condamnat de instanța de apel la 10 ani de închisoare într-un dosar de corupere pasivă, judecătorul Valeriu Ghedreuțan se bucură în continuare de libertate. Curtea de Apel Bălți a descoperit „greșeala” abia după o lună
La aproape o lună după ce Curtea de Apel Bălți l-a condamnat la 10 ani de închisoare, într-un dosar de corupere pasivă, decizie susceptibilă de a fi pusă în executare din momentul adoptări, conform legii, judecătorul Valeriu Ghedreuțan este încă în libertate.
Se întâmplă după ce Curtea de Apel Bălți nu a dispus reținerea și plasarea acestuia în penitenciar. Mai exact, în dispozitivul deciziei din 30 aprilie, se indică că „termenul de executare a pedepsei penale de închisoare urmează a fi calculat din data reținerii, după epuizarea tuturor căilor ordinare de atac, cu includerea în acest termen a perioadei de reținere din 22 martie 2016, ora 15:23, până la 25 martie 2016”.
Abia luni, 27 mai, Colegiul penal al Curții de Apel Bălți a dispus „de corectat în dispozitivul deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 30 aprilie 2024” acea „propoziție greșită”.
Astfel, „propoziția corectă” este considerată „termenul de executare a pedepsei penale de închisoare urmează a fi calculat din data reținerii, cu includerea în acest termen a perioadei de reținere din 22 martie 2016, ora 15:23, până la 25 martie 2016”, fiind exclusă fraza „după epuizarea tuturor căilor ordinare de atac”.
Totodată, instanța a decis că încheierea și dispozitivul deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 30 aprilie 2024 privind condamnarea magistratului suspendat din funcție urmează a fi remis Inspectoratului de Poliție Drochia pentru „executarea imediată, cu reținerea lui Ghedreuțan Valeriu și transferarea în penitenciar pentru executarea pedepsei închisorii”.
Contactați de ZdG, reprezentanții Poliției au menționat că încă nu au primit decizia instanței de apel.
Avocatul Ion Vizdoga, care l-a reprezentat pe judecător, afirmă că Curtea de Apel nu ar fi avut dreptul să modifice hotărârea după pronunțare. Întrebat dacă clientul său este în libertate, acesta a răspuns că este „posibil” și a menționat că nu a discutat cu el recent.
„Cât de legal este să-ți modifici hotărârea în funcție de influența procurorului în instanța de judecată?”, s-a întrebat Vizdoga.
Anterior, ZdG a întrebat Procuratura Anticorupție (PA) dacă Ghedreuțan a fost reținut după pronunțarea condamnării.
„Vă informăm că, potrivit Codului de procedura penală, deciziile Curții de Apel sunt executorii și judecătorul condamnat urma să fie plasat în arest în ziua pronunțării dispozitivului, însă Colegiul penal al Curții de Apel Bălți nu a aplicat legea să fie reținut condamnatul imediat din sala de judecată. Urmează să adresați întrebarea către Curtea de Apel Bălți de ce legea nu a fost aplicată împotriva acestui condamnat, care este în continuare în libertate”, a comunicat serviciul de presă al PA la 8 mai.
Un judecător, condamnat de Curtea de Apel Bălți la 10 ani de închisoare, cu amendă de 200 de mii de lei
Magistrații Gheorghe Scutelnic, Oleg Moraru și Viorel Pușcaș au admis marți, 30 aprilie, apelul procurorilor anticorupție împotriva sentinței Judecătoriei Soroca, sediul Central din 26 ianuarie 2018, prin care judecătorul în cadrul Judecătoriei Drochia, Valeriu Ghedreuțan, a fost condamnat de prima instanță la 7 ani de închisoare, cu amendă de 160 de mii de lei şi privat de dreptul de a ocupa anumite funcţii publice timp de 10 ani, pentru comiterea infracțiunii de corupere pasivă.
Conform unui comunicat de presă emis de Procuratura Anticorupție, prin decizia colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 30 aprilie 2024, apelurile avocatului și inculpatului au fost respinse și admis apelul acuzatorului de stat și casată parțial sentința Judecătoriei Soroca, sediul Central din 26 ianuarie 2018, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care judecătorului condamnat i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de 10 ani de închisoare, cu amendă în mărime de 10 000 de unități convenționale – 200 de mii de lei și cu privarea de a ocupa funcții publice și de demnitate publică timp de 10 ani.
Totodată, a fost dispusă confiscarea din contul inculpatului cu trecerea forțată și gratuită în proprietatea statului, a sumei de 6 400 de euro sau echivalentul în lei la momentul executării, cu menținerea sechestrului aplicat pe mijloacele bănești de 2600 de dolari și de 1150 de euro, ridicate de la inculpat, pentru asigurarea confiscării speciale și pedepsei penale de amendă.
Potrivit deciziei, termenul de executare a pedepsei penale cu închisoare urma a fi calculată din data reținerii, după expirarea căilor ordinare de atac.
„Decizia este susceptibilă de a fi pusă în executare din momentul adoptării, dar poate fi atacată cu recurs la Curtea Supremă de Justiție în termen de 2 luni de la comunicarea deciziei integrale poate fi contestată cu apel la Curtea de Apel Chișinău în termen de 15 zile”, nota atunci PA.
Cauza penală a fost pornită în februarie 2016 de către Procuratura Anticorupție, în baza unei plângeri.
Potrivit materialelor, la începutul lunii aprilie 2010, judecătorul ar fi acordat petiționarei o consultație privată referitoare la căile şi modul de revendicare în instanță a dreptului de proprietate asupra bunului imobil ce constituia obiectul unui litigiu dintre ea şi concubinul său.
În cadrul acestei discuții judecătorul i-ar fi comunicat că o va ajuta să-şi recupereze casa şi va aranja modalitatea prin care dosarul civil să-i fie repartizat lui, urmând ca detaliile să le discute ulterior. Tot atunci, acesta ar fi pretins şi ar fi primit de la femeie 200 de euro „pentru consultație”.
La scurt timp, în cadrul următoarei întâlniri, magistratul i-ar fi comunicat petiționare că va examina cazul şi va adopta o hotărâre în favoarea ei, în schimbul sumei de 6200 de euro.
În aprilie 2014, femeia ar fi transferat, din Italia, pe numele magistratului, suma integrală solicitată, pe care ultimul ar fi ridicat-o şi ar fi primit-o de la o instituție bancară.
Astfel, prin sentință din 26 ianuarie 2018, judecătorii din cadrul Judecătoriei Soroca, sediul Central au recunoscut vinovat inculpatul de comiterea infracțiunii de corupere pasivă, stabilindu-i o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 7 ani, cu amendă de 160 de mii lei şi cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții publice pe un termen de 10 ani.
Procurorii au contestat cu apel sentința, în rezultat, prin decizia Curții de Apel Bălți din 16 aprilie 2019, a fost admis apelul procurorilor, casată parțial sentința Judecătoriei Soroca, sediul Central din 26 ianuarie 2018, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care pedeapsa stabilită de instanța de fond judecătorului a rămas fără schimbări, însă de către instanța de apel în temeiul art. 106 Cod penal a fost confiscată suma mitei pretinse.
Atât apărarea, cât și acuzatorii de stat nefiind de acord cu decizia instanței de apel, au contestat hotărârea emisă la 16 aprilie 2019 cu recurs în Curtea Supremă de Justiție.
Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 23 ianuarie 2020, au fost admise recursurile ordinare a apărării și acuzatorilor de stat, casată decizia Curții de Apel Bălți din 16 aprilie 2019 și cauza penală de învinuire a judecătorului a fost remisă instanței de apel pentru rejudecare de un alt complet de judecată.
