Comisia pre-vetting: Decizii de nepromovare a evaluării în privința a încă trei candidați la CSM, din rândul judecătorilor de carieră
Comisia pre-vetting anunță vineri, 3 februarie, rezultatul evaluării în privința magistraților Stanislav Sorbalo, de la Judecătoria Bălți, Victor Sandu, de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, și Natalia Clevadî, de la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. Potrivit Comisiei, cei trei judecători, candidați la funcții în Consiliul Superior al Magistraturii, nu au promovat evaluarea. Judecătorul Sorbalo candidează, inclusiv, la funcția de membru în Colegiul disciplinar al judecătorilor.
Candidata Natalia Clevadî a solicitat să fie evaluată fără a participa la proba interviului public.
Membrii Comisiei au luat deciziile în baza informațiilor acumulate în procesul de evaluare, inclusiv din comunicarea scrisă cu candidații și de la audieri.
Rezultatul se conține în deciziile motivate ale Comisiei, transmise candidaților, care urmează să decidă dacă se opun sau nu publicării. Dacă cei trei candidați judecători nu vor notifica Comisia despre refuzul lor de a publica deciziile în termen de 48 de ore de la expediere, acestea vor fi plasate integral, într-o formă depersonalizată, pe paginile web ale CSM și Comisiei Pre-Vetting.
Deciziile Comisiei pot fi contestate la Curtea Supremă de Justiție, în termen de 5 zile de la recepționare, fără respectarea procedurii prealabile, potrivit art. 14 alin. (1) și (2) din Legea nr. 26/2022.
Din cei 23 de judecători de carieră, rămași în concursul de ocupare a funcției de membru în CSM, 5 candidați au promovat evaluarea, 14 nu au promovat și nu mai pot participa la concurs, iar 4 candidați își așteaptă deciziile.
Potrivit datelor de pe portalul instanței supreme, șapte dintre judecătorii rămași în concurs, care nu au promovat evaluarea, au contestat decizia Comisiei pre-vetting la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) – Iurie Bejenaru, Anatolie Țurcan, Vitalie Stratan, Angela Bostan, Vladislav Holban, Sergiu Osoianu și Ecaterina Buzu.
Completul de judecată special pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei urmează să emită luni, 6 februarie, prima decizie, în privința judecătorului Anatolie Țurcan, de la CSJ. În cauza magistratei Angela Bostan, de la Curtea de Apel Chișinău, a fost anunţată întrerupere fără termen până la examinarea de către Curtea Constituţională a sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate.
În cadrul audierii judecătorului Stanislav Sorbalo, aspectele abordate de membrii Comisiei s-au referit la procedura disciplinară intentată candidatului în 2008 de către CSM pentru „încălcarea obligației de imparțialitate și încălcarea gravă a eticii judiciare” și la circumstanțele în care un membru al familiei a achiziționat un imobil și un autoturism, din mijloacele financiare donate de candidat, la un preț inferior celui de piață.
Stanislav Sorbalo: Demisia care a costat R. Moldova 1,7 milioane de lei
Stanislav Sorbalo activează la Judecătoria Bălți, sediul Central. Acesta a revenit în sistemul judecătoresc în anul 2020, după ce timp de 11 ani a încercat să demonstreze că a fost demis ilegal.
Eliberarea din funcție a venit după ce procurorul general de atunci Valeriu Gurbulea a solicitat CSM autorizația de a iniția un dosar penal împotriva lui Sorbalo, pe motiv că ar fi pronunțat cu bună știință o încheiere contrară legii. Sorbalo a contestat decizia CSM în instanțele superioare, dar cererile sale au fost respinse. Ulterior, magistratul s-a adresat la CtEDO, iar în 2019, agentul guvernamental a inițiat o procedură de înțelegere amiabilă cu magistratul. În iulie 2020, CSJ a emis o decizie definitivă prin care a anulat decizia CSM din 2009, prin care Sorbalo a fost demis. Astfel, judecătorul a revenit în sistem. Publicitate
Odată cu decizia de restabilire în funcție, CSM a dispus și achitarea a 1,7 milioane de lei.
Într-un comentariu pentru ZdG, Sorbalo a menționat anterior că în toată perioada în care nu a activat în sistem a trăit din salariul soției sale, dar și din pensia de invaliditate a unuia dintre copiii săi. El spune că își dorește să ajungă în CSM pentru a ridica „prestigiul sistemului și să nu fie admise ilegalitățile care au fost comise de către fostul Consiliu în 2009”.
Magistratul a raportat pentru anul 2021 venituri din salariu de circa 224 de mii de lei, iar soția sa, angajată în cadrul Serviciului Fiscal de Stat, a fost remunerată cu circa 184 de mii de lei, conform celei mai recente declarații de avere și interese personale.
Familia Sorbalo locuiește din 2007 într-o casă de 243,9 metri pătrați, cu o valoare indicată de 825 de mii de lei. În 2020, familia judecătorului și-a completat garajul cu două autoturisme: Ford Kuga, fabricat în 2017, și Lada 21214, fabricată în 2010. În 2021, magistratul a achiziționat un sistem fotovoltaic, de 183 de mii de lei, și a luat un împrumut de 100 de mii de lei, cu rata dobânzii de 2%. Tot în anul 2021, soția magistratului, care activează în calitate de inspector principal în cadrul Serviciului Fiscal de Stat, a beneficiat de servicii stomatologice, în valoare de circa 110 mii de lei.
Victor Sandu: Dosar pierdut la CtEDO, zeci de mii de euro de la nuntă și apartament la preț preferențial
Victor Sandu activează din 2015 în calitate de magistrat la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana.
Victor Sandu este magistratul care, în prima instanță, a pronunțat decizia împotriva Rise Moldova și a jurnalistului de investigație Iurie Sanduța, în cazul anchetei privind finanțarea ilegală a Partidului Socialiștilor din Moldova din Federația Rusă, prin intermediul unui offshore din Bahamas. Ulterior, în acest caz, CtEDO a condamnat R. Moldova pentru încălcarea libertății de exprimare, statul fiind obligat să achite prejudicii în valoare de 3,800 de euro.
Într-un comentariu pentru ZdG, Sandu a spus anteior că el consideră că „Hotărârea CtEDO a dat o explicație mai amplă a aplicării art. 10 al Convenției și va oferi încredere și bază juridică tuturor jurnaliștilor în activitatea lor”.
Victor Sandu: „Prin hotărârea din 21 decembrie 2017, cererea de chemare în judecată înaintată de PSRM către Iurie Sanduța și Asociația Reporterilor de Investigație și securitate privind apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale, și încasarea prejudiciului moral, a fost admisă parțial. Prin decizia CA Chișinău din 3 decembrie 2020 a fost casată hotărârea din 21 decembrie 2017 în cauza civilă la acțiunea înaintată de PSRM. Totodată, CA Chișinău a respins solicitarea de a constata în mod expres încălcarea articolului 10 și de a acorda reclamanților daune, pe motiv că nu aveau o asemenea competență. Ulterior, CtEDO a constatat că CA Chișinău a refuzat în mod expres, prin hotărârea sa din 4 martie 2020, să recunoască încălcarea dreptului reclamanților, în temeiul articolului 10 din Convenție. În consecință, Curtea a constat că a existat o încălcare a articolului 10 din Convenție, iar reclamanții au dreptul la despăgubiri pentru prejudiciul moral și le-a acordat întreaga sumă pretinsă. Astfel, consider că Hotărârea CtEDO a dat o explicație mai amplă a aplicării art. 10 al Convenției și va oferi încredere și bază juridică tuturor jurnaliștilor în activitatea lor”.
Anterior, ZdG a scris că Victor Sandu a luat o decizie considerată de către juriști „fără precedent”, după ce a dispus acordarea unor despăgubiri pentru un accident rutier produs în regiunea transnistreană. Acesta a făcut parte și din completul de judecători care a examinat dosarul penal privind tentativa de asasinat împotriva lui Vladimir Plahotniuc. Deși atât Judecătoria Chișinău, cât și instanța de apel a condamnat inculpații, într-un final, în noiembrie curent, toți inculpații din acel dosar au fost achitați.
În 2018, în baza unei sesizări depuse de procurorul general de atunci Harunjen Eduard pe numele lui Sandu a fost intentată o procedură disciplinară. Sesizarea viza dosarul penal pe numele omului de afaceri Serghei Cosovan. Sandu ar fi intenționat să-l elibereze din arest pe acesta, motiv pentru care procurorul de caz a cerut recuzarea magistratului. Sandu a fost îndepărtat de la examinarea dosarului, iar procedura disciplinară a fost încetată.
Tot în 2018, în adresa CSM, Serghei Cosovan a depus o sesizare în care cerea atragerea la răspundere disciplinară a magistratului. Cosovan susținea că este persecutat de judecător și de procurorul de caz Lilian Carpaci. Sesizare a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.
În 2021, judecătorul a avut venituri din salariu de 261 de mii de lei, 20 de mii de lei le-a obținut din vânzarea unui scooter, iar alte 200 de mii de lei din vânzarea unui automobil BMW.
În 2021, magistratul şi soţia sa, au jucat nunta, iar la ceremonie cuplul a primit cadouri 47,200 euro, 9,250 dolari și 100 de mii de lei. Ei au primit și 3 mii de euro la cununia religioasă și civilă, iar la botezul copilului au primit 4 mii de euro.
Conform declarației de avere și interese personale pentru 2021, magistratul a semnat anticontrat de vânzare-cumpărare a unui apartament de 74 metri pătrați la prețul preferențial de 420 de euro pentru un metru pătrat într-un bloc locativ din sectorul Ciocana din Chișinău, special construit pentru angajații sistemului judiciar din R. Moldova.
În anul 2021, judecătorul și-a cumpărat, cu 240 de mii de lei un Mercedes E220, fabricat în 2010, și o motocicletă Kawasaki VN1700 Voyager, fabricată în 2015, pentru care ar fi plătit 6,5 mii de euro. Iar în 2022, soția judecătorului a devenit proprietara unui automobil Land Rover Evoque, fabricat în 2014 și procurat cu 15,5 mii de euro. Judecătorul declară că în 2020 a primit dreptul de folosință pentru un apartament de 54,7 metri pătrați, care din 2016 aparține părinților săi.
Natalia Clevadî: Dosar pierdut la CtEDO și acuzații că a urmat ordinile lui Plahotniuc
Natalia Clevadî activează în sistemul judecătoresc începând cu anul 2011. Și-a început cariera la Judecătoria Bălți, iar în ianuarie 2015 a fost transferată la Judecătoria sect. Rîșcani, mun. Chișinău, la demersul președintelui de atunci al instanței, Oleg Melniciuc. În prezent, activează la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.
Patru luni de la transfer, Clevadî a primit dreptul de a procura un apartament într-un bloc destinat angajaților instanței, la un preț preferențial. Atunci Melniciuc argumenta că magistrata „activează în funcția de judecător mai mult de 4 ani și nu este asigurată cu spațiul locativ în Chișinău”. După ce a procurat apartamentul la un preț preferențial, Clevadî a vândut bunul la preț de piață. În 2017, ZdG a constatat că aceasta este fiica fostei judecătoare de la CSJ, Valentina Clevadî. Mama judecătoarei a făcut parte din completul de judecători ai CSJ care a pus punct în dosarul magistratului Stanislav Sorbalo, menținând decizia CSM din 2010 prin care acesta a fost demis. 10 ani mai târziu însă, judecătorul și-a găsit dreptatea la CtEDO.
O hotărâre a completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătoarea Clevadî a fost obiect de examinare la CtEDO. Aceasta a făcut parte dintr-un complet din trei judecători care a examinat în primă instanță dosarul „grupul Petrenco”, în care în septembrie 2019 CtEDO a constatat violarea mai multor articole din Convenție și a condamnat R. Moldova să achite despăgubiri de 68.000 de euro reclamanților, membrii grupului. După condamnarea la CtEDO, numele Nataliei Clevadî a apărut într-un demers al „grupului Petrenco”, în care se cerea „lustrația” celor care se fac responsabili de fabricarea dosarului, acuzați fiind că au urmat ordinele lui Vladimir Plahotniuc.
În decembrie 2021, în adresa CSM a fost depusă o sesizare privind atragerea la răspundere disciplinară a magistratei. Sesizarea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.
În declarația de avere și interese pentru anul 2021, Natalia Clevadî a declarat apartamentul cumpărat în 2018 la preț preferențial și un alt apartament cu o suprafață de 44 de metri pătrați, cu drept de abitație. Clevadî deține cote de participare în valoare de 6 lei în cadrul SA Agro Petrol și SA Tirex Petrol, ajunsă, la finele anului 2019, în gestiunea „Estcon Construct” SRL din Ialoveni, contra circa 10 milioane de euro, și conectată la Artiom Pînzari, feciorul fostului ministru al Apărării, Alexandru Pînzari. În 2021, magistrata a avut venituri din salariu de circa 250 de mii de lei. Alte 43 de mii de lei le-a obținut din darea în locațiune a unui apartament.
