Comisia Pre-Vetting a emis decizia în privința adjunctului de la PA Vasile Plevan, acuzat de fostul șef al APP că ar fi „acoperit ilegalități”. Evaluarea candidaților la funcția de membru în CSP, încheiată
Comisia Pre-Vetting anunță miercuri, 12 iulie, încheierea evaluării grupului de candidați la funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), cu emiterea deciziilor privind procurorii Vasile Plevan și Gheorghe Graur. Potrivit Comisiei, cei doi nu întrunesc criteriile de integritate financiară și etică, și prin urmare, nu promovează evaluarea.
Rezultatul verificărilor se conține în deciziile transmise astăzi procurorilor candidați și CSP-ului, instituția responsabilă de organizarea concursului.
Gheorghe Graur, procuror în cadrul Procuraturii Chișinău, și Vasile Plevan, adjunct interimar al procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție, urmează să notifice Comisia dacă acceptă sau se opun publicării deciziilor motivate, în 48 de ore. În lipsa notificării, deciziile vor fi plasate pe pagina web a Comisiei, într-o formă depersonalizată, în limbile română și engleză. Potrivit prevederilor Legii nr. 26/2022, orice decizie poate fi contestată la Curtea Supremă de Justiție, în 5 zile din data recepționării.
Optsprezece candidați s-au înscris în concursul pentru ocuparea funcțiilor de membru în principalul organ de autoadministrare al procurorilor – CSP. Aceștia au fost supuși evaluării extraordinare, iar în urma verificărilor, Comisia Pre-Vetting a emis opt decizii de promovare și zece decizii de nepromovare a evaluării integrității. Dintre cele zece decizii de nepromovare, patru s-au referit la situații de retragere din concurs sau de nedepunere în termen a Declarației pentru 5 ani, iar șase candidați nu au promovat, urmare a parcurgerii procesului complet de evaluare.
ZdG a relatat anterior că în scrisoarea directorului Agenției Proprietății Publice (APP) Alexandru Musteață, despre care a vorbit șefa Procuraturii Anticorupție (PA) Veronica Dragalin la ședința cu procurorii anticorupție care a fost înregistrată și publicată pe rețelele de socializare, adjunctul interimar al procurorei-șefe a PA, Vasile Plevan, a fost acuzat că ar fi dat o soluție prejudiciabilă pentru integritatea patrimoniului de stat, „constituind în sine un precedent ilegal şi inacceptabil”.
Apartament achiziționat cu bani din mai multe surse și un împrumut de 7 mii de euro de la soacră
Vasile Plevan a fost numit în funcția de procuror în cadrul Procuraturii Strășeni în luna martie 2014. Ulterior, în anul 2015, acesta a fost numit în funcția de procuror în cadrul Procuraturii raionului Ialoveni. Acesta este procuror anticorupție din octombrie 2019, iar din noiembrie 2022 ocupă funcția de adjunct interimar al procurorului șef al Procuraturii Anticorupție.
Audierea lui Vasile Plevan a început cu întrebări despre achiziționarea unui apartament în luna ianuarie 2016, cu mijloace financiare din șapte surse diferite. Bunul imobil, în valoare de circa 350 de mii de lei, ar fi fost cumpărat inclusiv cu ajutorul unei donații de 3 mii de dolari pe care familia a primit-o în 2014 de la mama soției, care a muncit peste hotare din 2009, conform procurorului. În 2010, procurorul intrase în posesia unui apartament de 23 de metri pătrați, o cameră de cămin, potrivit acuzatorului de stat, cumpărată de părinții acestuia, în care nu a locuit și pe care a vândut-o în 2015 pentru suma de circa 99 de mii de lei.
În plus, soția procurorului anticorupție, asistentă judiciară la Curtea Supremă de Justiție, a primit în 2020 un împrumut de 7 mii de euro de la mama acesteia, care a fost inclus de Vasile Plevan abia în declarația de avere și interese personale pentru anul 2021. Banii au fost luați împrumut în decembrie 2020, dar cheltuiți până în martie 2021 pentru achiziționarea și reparația unei mașini. Adjunctul interimar al procurorului șef al PA a afirmat că soacra lui a muncit din 2019 în Italia, iar Comisiei i-a prezentat contractul de angajare de la sfârșitul anului 2020.
Și în cazul procurorului Vasile Plevan, ultima parte a audierii a avut loc în ședință închisă.
„Ceea ce este cert acum – Comisia nu a negat existența notelor secrete neoficiale din partea CNA și a SIS în privința mea. Eu aș fi dorit să am acces la aceste note până a fi audiat public, ceea ce ar fi fost destul de corect”, a remarcat Plevan în finalul audierii.
Vasile Plevan, de asemenea, așteaptă decizia Comisiei Pre-Vetting.
Procurorul care nu a declarat dreptul de utilizare a unui automobil în declarațiile anuale din 2019 și 2021
Gheorghe Graur activează în Procuratura municipiului Chișinău din decembrie 2020. Anterior, el a fost procuror în Procuratura municipiului Bălți. Comisia Pre-Vetting a anunțat pe 24 mai că l-a audiat pe Gheorghe Graur, candidat la funcția de membru al CSP. Comisia nu a emis deocamdată o decizie de promovare sau de nepromovare a evaluării de către procuror.
În cadrul audierii, membrii Comisiei au adresat candidatului întrebări pentru a clarifica împrejurările în care un membru al familiei (soția lui Gheorghe Graur) a obținut în 2013, prin donație, un apartament de 153,8 metri pătrați de la o persoană juridică, locuință care a fost ulterior înstrăinată. Procurorul a declarat că, din spusele soției sale, contractul respectiv a fost de vânzare-cumpărare, nu de donație.
„Ea (soția lui Gheorghe Graur, n. r.) a menționat că e corect, dar ea menționează că, de fapt, aspectul contractului respectiv a fost de vânzare-cumpărare, dar nu de donație. Companiei respective i-au fost transmiși bani. De ce s-a ajuns la contractul de donație, ea menționează că nu mai cunoaște, pentru că probabil compania a vrut ceva să ascundă. Nu știu care a fost relația (…)”, a declarat procurorul în timpul audierilor.
Comisia Pre-Vetting a cerut explicații în legătură cu utilizarea de către candidat și soția acestuia a unor autoturisme deținute de persoane apropiate și cu privire la faptul că procurorul nu a declarat dreptul de folosință asupra acestor mijloace de transport. Potrivit Comisiei, pe parcursul anului 2022, pe numele acestuia au fost înregistrate trei încălcări ale Regulamentului circulației rutiere, în timp ce conducea automobile care nu-i aparțineau. Două dintre încălcări au avut loc în timp ce conducea un BMW și un Range Rover din 2008 care a fost înregistrat pe numele mamei procurorului.
Potrivit Comisiei, Gheorghe Graur nu a declarat dreptul de utilizare a automobilului Range Rover în declarațiile anuale din 2019 și 2021. Comisia a mai constatat că numele procurorului apare în patru contracte de asigurare a acelui automobil pentru perioada 2019-2023. Gheorghe Graur a spus că nu este proprietarul acestei mașini, că nu contribuie financiar la mentenanța și reparațiile acesteia și că utilizează automobilul doar ocazional.
Întrebat de ce nu a declarat dreptul de utilizare a automobilului de model Range Rover în declarațiile de avere anuale, procurorul a spus: „La subiectul acesta, eu chiar i-am sunat pe cei de la Autoritatea Națională de Integritate și le-am spus care este situația, că periodic mai folosesc și eu mașina. Mama mea tot era într-o perioadă subiect de declarare a veniturilor. Mi-au spus că dacă deja se declară acest automobil, iată țin minte o frază – „și nu-l folosiți mai mult de 30 de zile consecutiv”, ceva a formulat așa domnul care m-a ajutat. De asta și nu l-am declarat, că nu e o problemă să-l declar, că nu e din surse ilegale”, a punctat Graur.
