Comisarul european pentru justiție întreprinde o vizită oficială în R. Moldova
Comisarul european pentru justiție, Didier Reynders, se va afla în R. Moldova, pe 1 și 2 martie, pentru a discuta „chestiuni legate de statul de drept, în contextul statutului de candidat al R. Moldova la aderarea la Uniunea Europeană”, potrivit Comisiei Europene.
Didier Reynders va avea întrevederi cu președinta R. Moldova, Maia Sandu, premierul Dorin Recean, dar și cu ministra Justiției Veronica Mihailov-Moraru.
„Comisarul Reynders se va întâlni cu președinta Maia Sandu pentru a discuta despre menținerea democrației, statul de drept și reformele în domeniul justiției în Moldova. Comisarul Reynders se va întâlni, de asemenea, cu prim-ministrul nou numit, Dorin Recean, pentru a discuta despre consolidarea statului de drept și continuarea reformelor în domeniul justiției în Moldova și se va întâlni cu ministrul justiției din Moldova, Veronica Mihailov-Moraru, pentru a discuta despre reformele în domeniul justiției, inclusiv despre punerea în aplicare a recomandărilor Comisiei de la Veneția, precum și despre eforturile Moldovei de a îmbunătăți cooperarea și formarea judiciară”, anunță Comisia Europeană într-un comunicat.
Comisarul Didier Reynders se va întâlni, de asemenea, cu șefa Comisiei juridice a Parlamentului pentru numiri și imunități din Moldova, Olesea Stamate, precum și cu reprezentanți ai organizațiilor societății civile (Institutul pentru Politici și Reforme Europene și Centrul de Resurse Juridice din Moldova).
Pe 23 iunie 2022, Consiliul European a acordat R. Moldova statutul de țară candidată pentru aderarea la UE. Obținerea acestui statut nu oferă calitatea de stat membru al UE, întrucât cea din urmă presupune parcurgerea unei proceduri complexe. Abia după ce îndeplinesc condițiile de aderare, țările candidate trebuie să aplice legislația europeană în toate domeniile.
Obținerea statutului de stat candidat reprezintă o etapă importantă în procesul de aderare la UE și se acordă de toate cele 27 de state membre ale UE care decid unanim.
Lista de măsuri pe care trebuie să le întreprindă R. Moldova după ce a obținut statutul de țară candidată
Comisia Europeană a trimis Consiliului European și o lista de măsuri pe care trebuie să le întreprindă țara noastră după ce a obținut acest statut:
1. Să finalizeze pașii esențiali ai reformei cuprinzătoare a sistemului de justiție lansată recent în toate instituțiile din lanțurile de justiție și de urmărire penală, pentru a le asigura independență, integritate, eficiență, responsabilitate și transparență, inclusiv prin utilizarea eficientă a verificării activelor și supraveghere democratică eficientă. În special, pentru a suplini toate posturile rămase vacante în CSM.
2. În toate aceste domenii, să remedieze deficiențele identificate de OSCE/ODIHR și Consiliul Europei/Comisia de la Veneția.
3. Să îndeplinească angajamentul de a lupta împotriva corupției la toate nivelurile, luând măsuri decisive pentru investigații proactive și eficiente și un istoric credibil de urmăriri penale și condamnări.
4. Să implementeze angajamentul de „dezoligarhizare”, prin eliminarea influenței intereselor în viața economică, politică și publică.
5. Să consolideze lupta împotriva crimei organizate, pe baza evaluărilor detaliate ale amenințărilor, cooperarea sporită cu partenerii regionali, UE și internaționali și o mai bună coordonare a organelor de drept; în special, să pună în aplicare un pachet legislativ privind recuperarea activelor și un cadru cuprinzător pentru lupta împotriva criminalității financiare și spălarea banilor. Să asigure că legislația împotriva spălării banilor este în conformitate cu standardele Grupului de acțiune financiară.
6. Să crească capacitatea de a realiza reforme și de a oferi servicii publice de calitate, inclusiv prin intensificarea implementării reformei administrației publice; de a evalua și actualiza strategia de reformă a administrației publice.
7. Să finalizeze reforma managementului financiar public, inclusiv îmbunătățirea achizițiilor publice la toate nivelurile guvernamentale.
8. Să sporească implicarea societății civile în procesele de luare a deciziilor la toate nivelurile.
9. Să consolideze protecția drepturilor omului, în special a grupurilor vulnerabile și să-și susțină angajamentele de a spori egalitatea de gen și de a lupta împotriva violenței împotriva femeilor.
