Circa o treime dintre cei care au fost amendați cu 37 500 de lei, pentru că și-ar fi vândut votul, au mers în instanțe pentru a cere anularea deciziilor. Curtea Constituțională a fost sesizată în 88 de cazuri

Optzeci și opt de persoane, care au fost amendate pentru că și-ar fi vândut votul, în cadrul alegerilor din toamna anului trecut, au contestat deciziile în instanțele de judecată, solicitând Curții Constituționale să verifice constituționalitatea prevederilor intrate în vigoare în august 2024.

Înalta instanță a declarat marți, 21 ianuarie, inadmisibile sesizările privind excepțiile de neconstituționalitate ale unor prevederi din articolul 47¹ din Codul contravențional ridicate de trei avocați, în mare parte din dosare pendinte la Judecătoria Bălți, sediul central, dar și de la Judecătoria Cimișlia, sediul central și Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.

Pe rolul instanțelor sunt 88 de constestații împotriva proceselor-verbale cu privire la contravenție și a deciziilor de sancționare, prin care s-a constatat vinovăția persoanelor la comiterea contravenției prevăzute de articolul 47¹ din Codul contravențional și a fost aplicată o amendă în mărime de 750 de unități convenționale, adică 37 500 de lei.

Potrivit datelor prezentate la Consiliul Suprem de Securitate (CSS) acum două zile, Centrul Național Anticorupție a emis decizii de aplicare a sancțiunilor contravenționale în valoare de 10,8 milioane lei, ceea ce înseamnă că instanța se va pronunța pe circa 1/3 din aceste amenzi, adică cel puțin 3 300 000 de lei.

Argumentele autorilor excepțiilor de neconstituționalitate

Autorii excepțiilor consideră că la adoptarea Legii nr. 230 din 31 iulie 2024 pentru modificarea unor acte normative, care a completat Codul contravențional cu articolul 47¹, ar fi fost încălcate procedurile de legiferare. Autorii invocă faptul că norma legală a fost aprobată în regim de urgență, „cu ignorarea transparenței în procesul decizional, fără avizele necesare și fără dezbateri efective”.

Autorii sesizărilor au afirmat că norma contravențională contestată nu corespunde exigențelor calității legii, fiind prea „generală și ambiguă”, iar această „imprecizie” în reglementare ar lăsa loc de arbitrariu în aplicare. Autorii și-au formulat criticile făcând referire la noțiunile „pretinderea„, „acceptarea” și „primirea” și la sintagma „exercitării sau al neexercitării unor drepturi electorale„, care nu ar stabili un mecanism de verificare a modului în care persoana și-a exercitat votul.

Totodată, autorii susțin că sancțiunea prevăzută de articolul 47¹ alin. (1) din Codul contravențional nu este proporțională cu gravitatea faptei și aduce atingere dreptului de proprietate al persoanei care a comis contravenția. Amenda pentru comiterea contravenției respective se stabilește în limitele de 500 și 750 de unități convenționale, ceea ce reprezintă 25 000 de lei – 37 500 de lei, sumă care depășește cuantumul salariului mediu pe economie de aproximativ 3 ori. În același timp, autorii consideră că diferența prea mică dintre limita minimă și limita maximă a sancțiunii nu le oferă agenților constatatori și instanțelor de judecată posibilitatea de a individualiza sancțiunea.

Aprecierea Curții: „Contravenția nu obligă autoritățile să verifice dacă alegătorul a votat pentru candidatul sau pentru partidul politic care l-a corupt”

Referitor la respectarea de către Parlament a procedurii de adoptare a normei contestate, Curtea reține că, potrivit Constituției, Parlamentul trebuie să respecte anumite condiții atunci când adoptă o lege organică, cum ar fi cvorumul decizional, votul majorității deputaților aleși, cel puțin două lecturi, trimiterea legii spre promulgare și publicarea legii în Monitorul Oficial. În această cauză, Curtea observă că autorii sesizărilor nu au argumentat care principiu constituțional care guvernează desfășurarea procedurilor parlamentare a fost încălcat. „Autorii excepțiilor nu pun în discuție o problemă de constituționalitate. Prin urmare, acest capăt al sesizărilor este inadmisibil”.

Autorii invocă faptul că nu este clar prin ce metode o persoană ar putea „pretinde” foloase necuvenite și că legea nu face o distincție între termenul „acceptare” și „primire” a bunurilor. În jurisprudența sa, Curtea a reținut că legea penală nu poate să exceleze în texte explicative. „Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică, în orice sistem de drept există un element inevitabil de interpretare judiciară, inclusiv într-o normă de drept penal. Astfel, rolul decizional conferit instanțelor de judecată urmărește tocmai înlăturarea dubiilor ce persistă cu ocazia interpretării normelor”.

Referitor la sintagma „exercitarea sau neexercitarea unor drepturi electorale”, care nu ar prevedea un mecanism de verificare a modului în care persoana și-a exercitat votul, Curtea menționează că articolul 47¹ alin. (1) descrie doar fapta, nu şi urmarea prejudiciabilă. Altfel spus, contravenția este una formală și nu obligă autoritățile să verifice dacă alegătorul a votat pentru candidatul sau pentru partidul politic care l-a corupt. Curtea consideră că existența unui astfel de mecanism ar contraveni caracterului secret al votului.

Referitor la critica de neconstituționalitate a limitelor amenzii, Curtea reține că există o diferență suficientă între limita minimă și limita maximă a sancțiunii, de 250 de unități convenționale, care îi permite agentului constatator și instanței de judecată să individualizeze amenda în funcție de circumstanțele precise ale faptei comise.

În cadrul ședinței CSS din 20 ianuarie, au fost prezentate progresele realizate în urma recomandărilor anterioare ale Consiliului:

• Centrul Național Anticorupție (CNA) a emis decizii de aplicare a sancțiunilor contravenționale în valoare de 10,8 milioane lei și a inițiat 30 de cauze penale, dintre care patru au fost înaintate instanței. De asemenea, CNA a identificat 57 de persoane implicate în distribuirea resurselor financiare ilegale, parte a unui grup criminal condus de Ilan Șor, condamnat definitiv pentru frauda bancară.
• Parlamentul a votat în prima lectură o serie de amendamente legislative menite să ofere instrumente mai eficiente și rapide pentru combaterea corupției politice. Acestea urmează a fi aprobate în a doua lectură în urma îmbunătățirilor aduse în procesul de consultări publice.