Cine sunt cei 10 candidați la funcția de membru în CSP, în privința cărora Comisia Pre-Vetting a emis până acum hotărâri. Cum au decurs audierile

Comisia Pre-Vetting a emis până în prezent hotărâri în privința a 10 candidați la funcția de membru al Consiliului Superior al Procurorilor (CSP). Doi candidați au promovat evaluarea integrității, patru nu au promovat, iar alți patru s-au retras din concurs sau nu au depus în termenii stabiliți actele obligatorii prevăzute de lege, astfel că nici ei nu au promovat evaluarea. 

Potrivit Comisiei Pre-Vetting, printre subiectele abordate în cadrul audierilor au fost sursa mijloacelor financiare folosite de candidați la achiziționarea de  bunuri și proprietăți, diferența dintre veniturile obținute și cheltuielile suportate, precum și situațiile în care nu au fost reflectate unele aspecte în declarațiile de avere și interese depuse la Autoritatea Națională de Integritate.

ZdG vă prezintă cine sunt cei 10 procurori în privința cărora au fost emise decizii de către Comisia Pre-Vetting și cum a decurs audierea lor.

Primul candidat la funcția de membru în CSP care a promovat evaluarea Comisiei Pre-Vetting

Dumitru Obadă activează în organele procuraturii din anul 2011. În prezent deține funcția de agent guvernamental al R. Moldova în fața CtEDO. Anterior, el a deținut funcția de procuror șef al Secției analiză criminologică, avizare și propuneri de legiferare din cadrul Direcției politici, reforme și protecția intereselor societății a Procuraturii Generale.

Dumitru Obadă a fost audiat de Comisia Pre-Vetting pe 21 aprilie, în contextul procesului de evaluare a integrității financiare și etice a candidaților la funcția de membru în organul de autoadministrare al procurorilor. Iar la începutul lunii mai  Comisia Pre-Vetting a anunțat rezultatul evaluării în privința lui Dumitru Obadă. Potrivit Comisiei, procurorul a promovat evaluarea, întrunind „criteriile de integritate etică și financiară”.

Candidatul la funcția de membru în CSP a fost întrebat în timpul audierilor despre un aspect financiar și etic – faptul că nu a declarat cheltuielile de chirie pentru activitatea soției sale în modul prevăzut de legislație. 

Conform Comisiei, în actul de avere pentru ultimii cinci ani, pe care Dumitru Obadă l-a prezentat pe 3 februarie 2023 în cadrul procesului de evaluare, el a declarat diverse cheltuieli legate de biroul notarial al soției sale. 

„Suma pe care a indicat-o ca cheltuieli de chirie pentru fiecare dintre cei cinci ani a fost diferită de sumele care au fost declarate la Serviciul Fiscal de Stat (în continuare SFS). În declarația pentru ultimii 5 ani, candidatul a declarat pentru anul 2017  cheltuieli de chirie în sumă de 29.300 de lei; la SFS pentru anul respectiv au fost declarați 137.382 de lei. Pentru anul 2018, el a declarat cheltuieli de chirie în sumă de 28.100 de lei; 130.932 de lei au fost declarați la SFS. Pentru anul 2019, candidatul a declarat cheltuieli de chirie de 160.000 de lei; 205.746 de lei au fost declarați la SFS. Pentru anul 2020, el a declarat cheltuieli de chirie de 228.000 de lei; 214.125 de lei au fost declarați la SFS. Pentru anul 2021, el a declarat cheltuieli de chirie de 327.000 de lei; la SFS, pentru anul respectiv, au fost declarați 323.099 de lei. Astfel, pentru anii 2017- 2019, în declarația sa pentru ultimii 5 ani, candidatul a subevaluat suma cheltuielilor de chirie suportate de biroul notarial al soției sale. Pentru anii 2020 și 2021, el a supraestimat suma cheltuielilor de chirie. Candidatul a menționat în declarația sa pentru ultimii 5 ani că fiecare sumă furnizată reprezintă o aproximație”, se arată în decizia Comisiei emisă pe 26 aprilie 2023.

La întrebările Comisiei, în cadrul rundelor de întrebări scrise și în timpul audierilor cu privire la diferența dintre sumele cheltuielilor de chirie din declarația pentru ultimii cinci ani a candidatului și din declarațiile sale la SFS, Dumitru Obadă a explicat că sumele pe care le-a furnizat în declarația sa pentru ultimii cinci ani erau estimări ale valorii chiriei plătite și că nu a primit informații cu privire la costurile reale de chirie de la contabil atunci când a depus declarația. Ca răspuns la întrebările scrise ale Comisiei, Dumitru Obadă a furnizat contractele de locațiune pentru perioada 2017 – 2021, precum și documentele privind calculul cheltuielilor de chirie pentru anul 2017.

Transferuri de peste 115 mii de euro de la soacră

Rodica Ciobanu, candidata propusă de Academia de Științe, deține în prezent funcția de directoare a Departamentului Drept Public și totodată este conferențiară  universitară la Universitatea de Stat din Moldova. Candidata este lectoră din 1999. Are aproape 25 de ani de experiență la Universitatea de Stat din Moldova și la Universitatea Academiei de Științe din Moldova, inclusiv a deținut funcția de decană  a Facultății Științe Socioumanistice a Universității Academiei de Științe și manageră  de proiect a Laboratorului de Cercetări Științifice a Universității de Stat din Moldova.

Rodica Ciobanu a fost cea de-a doua persoană care a promovat evaluarea integrității financiare și etice. În decizia emisă la 5 iunie Comisia a notat că nu a avut dubii serioase cu privire la integritatea etică a candidatei. 

Ciobanu a fost întrebată în cadrul audierilor despre sursa mijloacelor bănești pentru donațiile/transferurile de la soacra sa către soțul ei în perioada 2010-2011 și 2016-2021.

În anul 2010, soțul candidatei a primit 5 000 de euro în numerar de la mama sa, în scopul construirii unei case de vacanță. În anul 2011, soțul candidatei a depus 57 500 de euro în contul său bancar de depozit. Ca răspuns la întrebările scrise ale Comisiei cu privire la sursa sumei de 57 500 de euro, Rodica Ciobanu a explicat că 20 000 de euro au provenit din vânzarea unui apartament situat în municipiul Chișinău și 37 500 de euro au provenit de la soacra sa.

Apartamentul a fost vândut în anul 2011 pentru circa 331 de mii de lei, estimativ 20 279 euro. Soțul candidatei deținea o doime din acest apartament, o pătrime aparținând fratelui său și o pătrime – mamei sale. Candidatei i s-a solicitat să explice de ce soțul ei a primit toată suma din tranzacția de vânzare, dacă deținea doar o doime din apartament. În răspunsurile scrise și în timpul audierilor, candidata a indicat că soacra și fratele soțului au contribuit cu partea lor din prețul de vânzare al apartamentului la construcția unei case de vacanță, unde vor locui când se vor întoarce din străinătate.

Ca răspuns la întrebările scrise și la cele din timpul audierilor, cu referire la sursa mijloacelor bănești pentru donațiile de 42 500 de euro ale soacrei candidatei în perioada anilor 2010-2011 și de peste 73 de mii de euro în perioada anilor 2016-2021, candidata a furnizat un certificat de la Serviciul de Asigurări Sociale din statul european în care soacra ei lucrează. Conform acestui document, în perioada anilor 2002-2011, soacra candidatei a avut un venit brut total de aproximativ 47 de mii de euro. Conform aceluiași certificat, în perioada anilor 2012-2020, soacra candidatei a realizat un venit brut total de peste 112 mii de euro. 

„În perioada anilor 2010-2011 și 2016–2021, soacra candidatei a transferat 115 715 euro (42 500 de euro în numerar și 73 215 euro prin transferuri bancare fiului ei –  soțul candidatei). Din această sumă, 82 715 euro au fost destinate pentru investiții în casa de vacanță, unde locuiește familia candidatei și, de asemenea, unde va locui soacra la întoarcere din străinătate (unde își are reședința și lucrează din anul 2002)”, se menționează în decizia Comisiei.  

În timpul audierilor, Ciobanu a declarat că a început construcția casei de vacanță în anii 2008-2009 și că familia ei locuiește acolo de la sfârșitul anului 2014. Candidata a prezentat planul construcției cu două etaje și o fotografie care arată două intrări separate ale casei de vacanță. Aceasta a mai explicat că imobilul a fost construit pe parcursul mai multor ani și, adițional la donațiile soacrei sale, au fost investite veniturile sale și ale soțului. Candidata propusă de Academia de Științe a menționat că din cauza perioadei îndelungate a lucrărilor de construcție, este imposibil să estimeze investițiile totale în casa de vacanță. Venitul net din salariile candidatei și  soțului său în perioada 2007-2021 a însumat circa 5,3 milioane de lei. 

Gheorghe Borș activează în organele procuraturii din septembrie 1998, atunci când a fost numit în funcția de procuror în cadrul Procuraturii raionului Hîncești. În prezent este procuror în Secția politici, reforme și management al proiectelor din cadrul Procuraturii Generale (PG), funcție pe care o deține din decembrie 2017. Comisia Pre-Vetting a anunțat pe 7 iunie rezultatul evaluării în privința candidatului la funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor (CSP). Potrivit Comisiei, procurorul nu a promovat evaluarea, întrucât „nu întrunește criteriile de integritate financiară și etică”.

Cum explică procurorul deținerea surselor financiare pentru achiziționarea în 2012 a unor proprietăți în Hîncești

Gheorghe Borș, procuror în cadrul PG, a fost audiat în calitate de candidat la funcția de membru în CSP în cadrul primei runde de audieri, care s-a desfășurat la sfârșitul lunii aprilie. Interviul public a durat puțin peste o oră, iar întrebările membrilor Comisiei adresate candidatului s-au referit la aspecte ce țin de integritatea financiară a acestuia.

Comisia Pre-Vetting a constatat că în 2012 Gheorghe Borș a achiziționat un apartament de 67 de metri pătrați, un teren și un garaj în orașul Hîncești, în valoare totală de aproximativ 189 370 de lei. Drept surse financiare pentru procurarea acestor proprietăți, procurorul a declarat economiile din salariul lui și al soției sale, 23 700 de lei din vânzarea unui teren, precum și o sumă de bani pe care a primit-o de la socrii săi. Procurorul a confirmat în timpul audierilor că în 2012 a făcut aceste achiziții. 

În anul 2013, Gheorghe Borș, deja având apartamentul în proprietate, a contractat un împrumut de la o bancă în valoare de 160 de mii de lei, care i-a permis să returneze banii împrumutați de la socri și să efectueze unele reparații necesare în apartament. Potrivit Comisiei, între 2007-2012, procurorul și soția sa au avut doar venituri din salarii.

„În anul 2012 eu nu aveam un spațiu locativ. Nicio bancă din Hîncești, unde locuiam, nu dorea să-mi acorde credit, pentru că eu nu aveam niciun bun pe care să-l pun sub gaj. Atunci, tatăl soției avea anumite mijloace de bani primite ca remitențe de la fiica sa din Italia, sora soției și le-a transmis pentru păstrare în safeu la familia noastră, deoarece dânsul era mai în vârstă și nu avea condițiile respective, temându-se să nu fie furate. În anul 2012, noi, știind că este suma respectivă, am hotărât să procurăm apartamentul respectiv, iar ulterior, să facem dovada la bancă că avem un apartament, pentru că eu am fost la toate băncile și dânșii îmi spuneau că în afară că să ai bunul, trebuie banii utilizați pentru apartamentul respectiv. După ce am prezentat la bancă că deja am apartamentul în proprietate, dânșii mi-au acordat creditul respectiv de 160 de mii. A trecut un anumit timp și multe chestii nu prea mi le aduc aminte, dar cred că am avut nevoie de suma de 160 de mii de lei. Nu știu cursul euro cât era atunci când am schimbat ca să fie 160 de mii (…)”, a spus Gheorghe Borș.

Comisia a mai stabilit că printr-o hotărâre a Consiliului orășenesc Hîncești din 16 martie 2007, procurorul a primit în proprietate privată un teren de 0,06 hectare în orașul Hîncești pentru construirea unei case. În 2011, el a vândut acest teren și a achitat impozitul aferent creșterii de capital. Procurorul a explicat faptul că drept temei juridic pentru acordarea de către Consiliul orășenesc a acestui teren, a fost articolul 11 din Codul funciar, care prevedea la acel moment atribuirea gratuită a sectoarelor de teren pentru familiile nou formate. 

Cristina Gladcov activează în organele procuraturii din 22 iulie 2011, când a fost numită în funcția de procuroră în cadrul Procuraturii Cimișlia. Anterior, a lucrat la Procuratura municipiului Chișinău, iar din august 2018 este procuroră în Procuratura Anticorupție. La începutul lunii mai, Comisia Pre-Vetting anunța că a încheiat evaluarea în privința Cristinei Gladcov și că aceasta nu a promovat evaluarea integrității.

Procurora care a declarat un automobil de model Toyota Auris la prețul de 10 mii de lei

În 2017, pe numele Cristinei Gladcov au fost depuse șase plângeri, prin care solicitanții contestau legalitatea ordonanțelor de neîncepere a urmăririi penale și clasarea proceselor penale. În trei cazuri, instanța de judecată a admis plângerile și a anulat ordonanțele. Același lucru s-a întâmplat și în 2018, atunci când magistrații au admis cererea unui petiționar care solicita anularea ordonanțelor de refuz în urmărirea penală și clasarea procesului, restituind cauza pentru o verificare suplimentară. Încheierile nu au fost atacate în instanța ierarhic superioară.

În timpul audierilor care au durat aproximativ trei ore, procurora a fost întrebată, printre altele, despre declararea și raportarea veniturilor obținute de către soțul ei din darea în locațiune a bunurilor din 2018 până în 2020, despre dreptul de proprietate asupra acțiunilor în cadrul unei companii a soțului său. 

Comisia a constatat că din 2017, soțul Cristinei Gladcov a fost listat ca fondator al unui SRL, deținând 50% din acțiunile companiei. Firma activează în domeniul construcțiilor. Cristina Gladcov nu a declarat că soțul său deține acțiuni în această companie în declarațiile de avere pentru anii 2017-2021. În răspunsul procurorei la întrebările Comisiei, ea a afirmat că soțul său a lucrat  într-o companie care a fondat o firmă și că nu-și putea aminti dacă a participat la înființarea companiei. Potrivit procurorei, nici ea și nici soțul său nu au știut despre faptul că el deținea acțiuni în acea companie.

Comisia Pre-Vetting a mai cerut explicații de la procuroră în legătură cu achiziționarea în 2017 a unui automobil de model Toyota Auris, fabricat în 2007, la prețul de 10 mii de lei.

Remus Moroz este procuror în Procuratura municipiului Chișinău de pe 26 aprilie 2021. Anterior, el a deținut funcția de procuror șef în cadrul Procuraturii raionului Hîncești. Remus Moroz s-a retras din concursul pentru funcția de membru al CSP, iar Comisia Pre-Vetting a concluzionat că „retragerea din concurs echivalează cu nepromovarea evaluării”.

ANI a constatat că fostul șef al Procuraturii Hîncești deține avere nejustificată în valoare de 700 de mii de lei

„Remus Moroz, procuror în Procuratura municipiului Chișinău, Oficiul Buiucani, s-a aflat pe lista candidaților remisă de către Consiliul Superior al Procurorilor în adresa Comisiei la 7 aprilie 2022, în versiunea actualizată pe 13 ianuarie 2023, pentru evaluarea la funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor. Prin scrisoarea din 19 aprilie 2023 adresată Comisiei, Remus Moroz s-a retras din concurs în calitate de candidat la funcția de membru al Consiliului Superior al Procurorilor”, se arată în decizia Comisiei Pre-Vetting din 20 aprilie 2023.

În aceeași perioadă, mai exact, în luna mai 2023, Autoritatea Națională de Integritate a constatat o diferență substanțială în mărime totală de peste 164 de mii de lei între proprietatea dobândită şi veniturile obținute de către procurorul Remus Moroz și membrii familiei sale pe parcursul exercitării de către acesta a funcției de șef al Procuraturii raionului Hînceşti. Între timp, dosarul penal de îmbogățire ilicită în care a fost cercetat Remus Moroz a fost clasat.

Motivul pentru care procurorul Vasile Stoinov nu a promovat evaluarea Comisiei Pre-Vetting

Vasile Stoinov deține funcția de adjunct al procurorului șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale din august 2017. Până a fi desemnat în această funcție, el a activat în calitate de adjunct interimar al procurorului șef în cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate  și Cauze Speciale, Oficiul Sud.

Comisia Pre-Vetting a concluzionat că Vasile Stoinov nu a promovat evaluarea din motiv că nu a prezentat declarația de avere și interese personale pentru ultimii cinci ani.

„Art. 9. alin. (2) din Legea nr. 26/2022 nu prevede niciun temei pentru a justifica o prezentare tardivă. În viziunea Comisiei, ar fi necesară invocarea unui motiv extraordinar pentru a putea fi justificată prezentarea tardivă, și anume circumstanțe de așa natură, încât neluate în considerare, ar constitui o gravă nedreptate față de candidat. În mesajul primit din partea candidatului pe 1 februarie 2023, candidatul a precizat că se aflase în concediu medical, acesta părând a fi motivul pentru care nu a fost respectat termenul limită, informând totodată Comisia că urma să prezinte declarația în aceeași zi. Nu au fost oferite alte detalii sau justificări referitoare la motivul prezentării tardive. În viziunea Comisiei, acel motiv – fără oarecare alte detalii sau justificări – nu constituie circumstanțe extraordinare care să îndreptățească prezentarea tardivă a declarației solicitate. De asemenea, toți ceilalți 17 candidați la funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor, cărora le-a fost expediat formularul declarației de avere spre completare până la data de 30 ianuarie 2023, au reușit să se încadreze în termen. În aceste circumstanțe, neprezentarea de către candidat a declarației pentru 5 ani nu poate fi justificată”, se menționează în decizia Comisiei Pre-Vetting din 7 februarie 2023.

Procurorul care a încercat să între în posesia unui apartament –  locuință de serviciu, față de care și alte persoane aveau pretenții, după ce a beneficiat de un alt apartament la preț preferențial

Vitalie Codreanu a fost numit în funcția de procuror în 2011, în Secţia conducere a urmăririi penale în organele centrale ale Ministerului Afacerilor Interne și ale Serviciului Vamal a Procuraturii Generale. Acesta este procuror anticorupție din iulie 2016.

Codreanu nu a susținut evaluarea de integritate etică și financiară. Acesta a refuzat să fie publicată decizia Comisiei Pre-Vetting. 

Procurorul Vitalie Codreanu a solicitat ca o parte din audiere să aibă loc în ședință închisă. Unul dintre subiectele care acesta ar fi vrut să fie audiate doar în prezența membrilor Comisiei a fost exclus din cadrul audierii, iar cu privire la cel de-al doilea, privind dreptul de proprietate asupra unui apartament, procurorul și-a motivat solicitarea prin faptul că apartamentul este obiectul unui litigiu în curs de desfășurare. 

Comisia a atras atenția asupra faptului că solicitarea lui Vitalie Codreanu nu a fost prezentată în termen, iar motivele invocate de procurorul anticorupție „nu au convins Comisia că interesele de ordine publică, de respectare a vieții private sau de moralitate sunt subminate în cazul în care discuția referitoare la proprietatea acestui apartament va avea loc în cadrul unei audieri publice”.

Potrivit legii privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, în cazul în care Comisia de evaluare respinge solicitarea candidatului de a desfășura audierile sau o parte din ele în ședință închisă, acesta poate anunța imediat comisia despre retragerea sa din concurs, iar Vitalie Codreanu a comunicat că este de acord ca audierea să fie continuată în ședință publică.

Primul subiect audiat a ținut de cota-parte a apartamentului pe care familia Codreanu îl are în proprietate din 2016 și care a fost primit în urma solicitării adresate în 2009 către Primăria municipiului Chișinău de a asigura procurorul cu spațiul locativ de serviciu. Vitalie Codreanu a afirmat că a aflat despre apartamentul,  al cărui proprietară a decedat, în 1994, de la o persoană cunoscută, dar al cărei nume nu și-l amintește. Astfel, s-a adresat în instanță și în urma deciziei judecătorești din 2014, Primăria a fost obligată să-i asigure o locuință. Acesta a mai declarat că în timpul în care aștepta să între în posesia apartamentului, după procesul de judecată în care a avut câștig de cauză și urma să-i fie repartizat bunul imobil, s-a întâlnit cu administratoarea blocului în care se afla apartamentul, pentru a-i transmite o solicitare a Direcției locativ-comunale privind oferirea informației despre persoanele care locuiau în acel moment acolo. În răspunsul pe care l-a primit a fost indicat că apartamentul era nelocuit, deși mai târziu s-a aflat că altcineva dădea apartamentul în chirie. 

La întrebarea Comisiei dacă a discutat cu administratoarea blocului despre informațiile pe care le-a oferit, Codreanu a negat, deși aceasta este vorbitoare de rusă, iar documentul a fost întocmit în limba română. „Luând în considerație că interpelarea era în română, de la autoritate, probabil că dumneaei a considerat că (…) îl putea scrie și înțelegea ce scrie. Acest text nu a fost dictat de nimeni”, a spus Codreanu. Apartamentul a ajuns să fie privatizat pe numele soției și fiicei procurorului, deși legislația din acel moment nu permitea privatizarea locuințelor de serviciu. Procurorul anticorupție a mai afirmat că nu știe cum a fost posibil, dar a subliniat că nu poate fi considerat responsabil pentru decizia Comisiei de privatizare a fondului de locuințe.

Comisia l-a mai întrebat pe procurorul anticorupție dacă consideră că a fost etic să solicite de la autoritățile publice locale o locuință de serviciu, deși avea încheiat din 2008 un contract de cumpărare a unui apartament la preț preferențial pentru procurori. Vitalie Codreanu a susținut că apartamentul la preț preferențial a fost „preconizat” pentru sora sa. Mai târziu, în 2013, apartamentul a fost vândut surorii procurorului la un preț de circa 400 de mii de lei, dar fără să aibă loc plata, vânzarea și cumpărarea apartamentului fiind de fapt „simulată”, potrivit lui Codreanu. Acest bun imobil nu a fost inclus în declarația de avere și interese personale pentru anul 2012, procurorul menționând că atunci a înțeles că a fost necesar să includă doar bunurile imobile dobândite în acel an.

Codreanu a mai fost întrebat despre trei autovehicule achiziționate de tatăl acestuia în perioada 2013-2015, care au fost sau încă mai sunt în posesia procurorului anticorupție, dar și despre veniturile familiei, care ar fi fost în mare parte din apicultură, potrivit acestuia.

„Posibil din cauza emoțiilor, am fost un pic mai jenat și poate nu am dat răspunsurile cele mai potrivite. Plus camerele video, pe care noi, procurorii, nu prea le iubim, dar activitatea noastră face așa ca ele să fie prezente și zi de zi sunt tot mai prezente, iar noi trebuie să facem așa corespondența cu societatea și mass-media în mod obligatoriu”, a afirmat Vitalie Codreanu la sfârșitul audierii care a durat peste 2 ore.

Alți trei procurori care nu au promovat evaluarea

Candidatul Anatolie Gîrbu, adjunct al procurorului șef al Procuraturii raionului Ungheni, care a solicitat să fie evaluat exclusiv în baza materialelor acumulate de Comisie, optând să nu participe la audieri în ședință publică, nu a promovat evaluarea. Gîrbu a refuzat să fie publicată decizia. 

Cristina Robu, candidată la funcția de membră în CSP și adjunctă interimară a procurorului șef al Procuraturii Anticorupție, Oficiul Sud, nu a promovat evaluarea ca urmare a retragerii din concurs, conform deciziei Comisiei din 11 aprilie.

Și procurorul șef interimar al Procuraturii raionului Anenii Noi, Aurelian Buzdugan,  s-a retras din concurs, astfel că nu a promovat evaluarea, potrivit deciziei Comisiei  din 20 aprilie, în care se menționează că „prin mesajul de e-mail din 18 aprilie 2023 adresat Comisiei, Aurelian Buzdugan s-a retras din concurs”.

Comisia Pre-Vetting urmează să anunțe deciziile în privința altor opt candidați la funcția de membru al CSP. 

Articolul a fost elaborat în cadrul Proiectului „Responsabilizarea sectorului justiției din Moldova”, implementat de Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției, cu suportul Freedom House in Moldova. Opiniile exprimate reflectă poziția autorilor și nu reprezintă în mod neapărat punctul de vedere al finanțatorului.