Cine sunt, ce dosare de rezonanță au gestionat și ce avere au judecătorii demisionari de la Curtea de Apel Chișinău

În plin proces de reformă a sectorului justiției, 20 judecători de la Curtea de Apel (CA) Chișinău au depus cereri de demisie din funcție, aceasta fiind cea mai masivă demisie de la o instanță de apel din istorie. Demisia judecătorilor a fost aceptată de Consiliul Superior al Magistraților (CSM) în ședința din 7 mai curent.

La 12 aprilie Comisia vetting a anunțat despre începerea evaluării curților de apel cu cei 40 de judecători ai CA Chișinău. Magistrații au fost notificați că acest proces a început și au la dispoziție 20 de zile pentru a demisiona dacă nu vor să le fie verificate averile și interesele. Astfel, jumătate din judecătorii CA Chișinău au ales să fie evaluați de Comisia Vetting, iar ceilalți au depus cerere de demisie.

Silvia Gîrbu a fost numită în funcția de judecătoare la Curtea de Apel Chișinău în 2017. Inițial, candidatura ei a fost respinsă de președintele de atunci, Igor Dodon. Ulterior, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a propus repetat candidatura ei, astfel că președintele a fost obligat de lege să semneze decretul de promovare. Silvia Gârbu este magistrată în funcție din 2003, când a fost numită pe un termen de cinci ani la Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău. Ulterior a fost numită în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. Gîrbu a făcut parte din completul de judecată care în aprilie 2023 l-a condamnat pe deputatul fugar, Ilan Șor, la 15 ani de închisoare cu executare în penitenciar de tip închis. Potrivit informaţiilor plasate pe pagina „Juriştii pentru drepturile omului” două hotărîri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătoarea Silvia Gîrbu, au fost obiect de examinare la CtEDO.

Conform declarației de avere și interese personalei, în 2023 judecătoarea a ridicat un salariu total de 366 de mii de lei sau 30 de mii de lei lunar și pensie de la CNAS în sumă de 118 mii de lei. Ea declară și pensia primită din România în sumă de 6.960 de roni (echivalentul a circa 27 de mii de lei – n.r.). În 2023, magistrata a vândut un garaj cu 7 mii de euro. 

Judecătoarea declară două apartamente procurate în 2005 și, respectiv, 2009. Apartamentul procurat în 2005 are o suprafață de 68 de metri pătrați și o valoare indicată de 366 de mii de lei, iar bunul procurat în 2009 are o suprafață de 55 metri pătrați și este trecut în declarațiile de avere și interese personale cu valoarea de 29 de mii de euro. Silvia Gîrbu declară și două automobile – o Toyota Rav4, fabricată în 2014 și procurată în 2021 cu 11 mii de euro, și un autoturism de model Volkswagen Passat, fabricat în 2011 și procurat în 2016 cu 10 mii de lei. 

Judecătoarea declară datorii în sumă de 50 de mii de euro, după ce în 2020 concubinul acesteia a împrumutat în baza unei recipise banii de la fratele ei, care se află cu traiul în Federația Rusă, pentru îmbunătățirea condițiilor de trai. Banii ar urma să fie returnați până în 2025. 

În 2023, judecătoarea a intrat în atenția Autorității Naționale de Integritate (ANI). Deși inspectorul de integritate a constatat că aceasta nu a indicat în declarația de avere și interese personale pentru 2022 o căsuță de vacanță și un automobilul de model VAZ fabricat în 1975, ANI a concluzionat că lipsește încălcarea regimului juridic al declarării averii și intereselor personale, al conflictelor de interese, incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor.

Anatolie Pahopol este judecător din 1995, Judecătoria sectorului Râşcani din Capitală fiind prima instanţă la care a fost angajat. În 2000 a fost numit judecător până la atingerea plafonului de vârstă, iar în 2005 a fost numit prin transfer magistrat la CA Chişinău, instanţă în cadrul căreia a activat până în prezent. Din iulie până în august 2019 el a deținut funcția de președinte interimar al CA Chișinău.

În aprilie 2020, Anatolie Pahopol a fost printre cei cinci judecători ai CA Chișinău care au anunțat că pleacă din sistem. Ulterior, magistratul s-a răzgândit și a retras cererea. Iar o lună mai târziu, adică în mai 2020 el a fost detașat la CSM, unde până în septembrie 2020 a deținut funcția de președinte interimar al Consiliului. 

Potrivit informaţiilor plasate pe pagina „Juriştii pentru drepturile omului” trei hotărîri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Pahopol au fost obiect de examinare la CtEDO.

Anatolie Pahopol a avut în 2023 un salariu total de 363 de mii de lei sau 30 de mii de lei lunar, iar soţia sa, avocată, peste 247 de mii de lei. Alţi 305 de mii de lei au constituit pensia magistratului. 

Soţii Pahopol au în proprietate două apartamente în străinătate, pe care le dau în chirie. Unul în Odesa, Ucraina, care în 2023 le-a adus venituri în sumă de 4.800 de dolari și altul în Israel, din chiria căruia au obținut în 2023 suma de 9.600 de dolari. 

Familia judecătorului deține și o casă de locuit cu o suprafață de 77 metri pătrați situată pe teritoriul întovărășirii pomicole Nistru, de la intrarea în satul Mălăiești, raionul Criuleni. Casa este trecută în declarațiile de avere și interese personale ale magistratului cu valoarea de piață de 200 de mii de lei. Familia Pahopol mai deține trei apartamente, unul dintre care a fost procurat în 2022. Imobilul are o suprafață de 76 metri pătrați și o valoare indicată de 404 mii de lei. 

Magistratul declară și trei automobile. O Toyota Rav4 fabricată în 2009 și procurată în 2014 cu 240 de mii de lei, o Toyota CHR fabricată în 2017 și procurată în 2020 cu 282 de mii de lei și un Opel frontera fabricat în 2002 pe care magistratul l-a primit anul trecut în posesie. Magistratul raportează și datorii de 70 mii de dolari după ce în 2015 a luat un împrumut, care trebuie să-i întoarcă până în 2025. 

Ghenadie Lîsîi deține juncția de judecător din 1996, când a fost numit, pe un termen de cinci ani, în funcția de magistrat la Judecătoria sectorului Botanica din Capitală. În 2001 el a fost numit în funcţia de judecător până la atingerea plafonului de vârstă, iar din 2005 exercită funcția de judecător al CA Chișinău. Lîsîi a fost printre cei cinci judecători ai CA Chișinău care în aprilie 2020 au anunțat că pleacă din sistem, iar ulterior s-a răzgândit. 

Potrivit informaţiilor plasate pe pagina „Juriştii pentru drepturile omului” patru hotărâri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Ghenadie Lîsîi au fost obiect de examinare la CtEDO.

Ghenadie Lîsîi a făcut parte din completul de judecată care în decembrie 2015 l-a salvat definitiv de închisoare pe Valeriu Guma, fost deputat PDM, condamnat anterior de justiţia din România la patru ani de închisoare cu executare. 

În declarația de avere și interese personale pentru 2023, judecătorul a indicat venituri în mărime de 359 de mii de lei din salariu, adică 30 de mii de lei lunar, pensie în sumă de 305 mii de lei și 9 mii de lei drept indemnizație pentru concediu de boală. Magistratul declară un apartament procurat în 1991 cu 319 mii de lei și un automobil Toyota Camry fabricat în 2018 și procurat în 2019, a cărui valoare indicată este de 400 de mii de lei. Judecătorul păstrează în două conturi bancare 123 de mii de lei. 

Eugeniu Clim lucrează în sistemul judecătoresc din 2000, iar din 2012 este judecător la CA Chișinău. 

Potrivit informaţiilor plasate pe pagina „Juriştii pentru drepturile omului” trei hotărîri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Eugeniu Clim au fost obiect de examinare la CtEDO.

Anterior, Eugeniu Clim, alături de alți trei judecători, a ajuns în vizorul procurorilor Anticorupție după ce, în 2009, ar fi pronunţat decizii şi încheieri contrare legii. La finele anului 2014, oamenii legii au emis o ordonanţă privind încetarea şi clasarea urmăririi penale, după ce CSM a refuzat să-și dea acordul pentru începerea urmăririi penale în privința acestora.

Conform declarației de avere și interese personale pentru anul 2023, Eugeniu Clim a ridicat de la CA Chișinău un salariu total de 374 mii de lei sau 31 de mii de lei lunar, iar de la CNAS o pensie de 305 mii de lei.  

Magistratul declară o casă de locuit cu o suprafață de 137 de metri pătrați, procurată în 2016 și a cărei valoare indicată este de 806 mii de lei. În 2017 Clim și-a procurat un Mercedes Gle fabricat în același an, pentru care a scos din buzunar 50 de mii de euro. Într-un cont bancar, judecătorul păstrează 518 mii de lei. 

Ina Dutca a fost numită în funcția de judecătoare la CA Chișinău în 2019. Ea și-a început cariera de magistrată în 2006, la Judecătoria sectorului Ciocana din Capitală, apoi a fost transferată în funcția de judecătoare la instanța nou-creată Judecătoria Chișinău. 

Conform declarației de avere și interese personale, în 2023 magistrata Ina Dutca a ridicat de la CA Chișinău un salariu total de 346 de mii de lei sau 29 de mii de lei lunar și o indemnizație pentru concediu medical în sumă de 13 mii de lei. Judecătoarea declară că deține ⅓ cota parte dintr-un apartament de 71 de metri pătrați, obținut în 1995, și un alt apartament procurat în 2018 cu 24 de mii de euro. Ea declară și un apartament în posesia căruia a intrat în 2016 și ⅓ cota parte dintr-un apartament procurat în 2022, a cărui valoare indicată este de 700 de mii de lei. În 2021 familia judecătoarei a intrat în posesia unei case de locuit cu o suprafață de 187 metri pătrați, care ar valora 667 mii de lei. 

Ina Dutca declară și două automobile – o Toyota Corolla fabricată în 2005 și procurată în 2012 cu 75 de mii de lei și un Volvo XC fabricat în 2012 și procurat în 2021 cu 21 de mii de euro. 

Veronica Negru se află în sistemul judecătoresc din 2002,când a fost numită  în funcția de judecător la Judecătoria Rîșcani, municipiul Chișinău. În 2015 ea a fost numită în funcția de judecător la CA Chișinău.

Aceasta este cumnata lui Alexandru Negru, judecător la sediul Buiucani al Judecătoriei Chișinău, numit în funcție în 2014.

Conform declarației de avere și interese personale, în 2023 judecătoarea a ridicat un salariu total de 360 de mii de lei sau 30 de mii de lei lunar, iar soțul ei , profesor de profesie, a avut un salariu total de 390 de mii de lei. Magistrata declară și 92 de mii de lei din darea în arendă a unei încăperi.

Familia Negru declară un apartament cu o suprafață de 109 metri pătrați procurat în 2007, a cărui valoare indicată este de 411 mii de lei și un spațiu comercial cu o suprafață de 126 de metri pătrați, amplasat în sectorul Ciocana al Capitalei, achiziționat în 2011 și a cărui valoare indicată este de 1,6 milioane de lei. 

La capitalul bunuri mobile, Negru declară un automobil Lexus fabricat în 2015 și procurat în 2022 cu 350 de mii de lei, și o Toyota Rav4 fabricată în 2013 și procurată în 2018 cu 13 mii de euro. Judecătoarea raportează și datorii în sumă de 450 de mii de lei după ce a contractat două împrumuturi în 2018 și 2022. 

Ecaterina Palanciuc a venit în justiție în 2005, fiind numită în funcție la Judecătoria Centru. În 2011, Palanciuc a fost promovată în funcția de vicepreședintă a Judecătoriei Centru, iar în 2015 a deținut, pentru scurt timp, fotoliul de președintă interimară a acestei instanțe, imediat fiind promovată la CA Chișinău.

Potrivit informaţiilor plasate pe pagina „Juriştii pentru drepturile omului” două hotărîri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătoarea Palanciuc Ecaterina au fost obiect de examinare la CtEDO.

În declarația cu privire la venituri și proprietate pentru 2023 Palanciuc declară că a ridicat un salariu total de 380 de mii de lei sau 31 de mii de lei lunar. 

Familia judecătoarei a obținut anul trecut venituri în sumă de 270 de mii de lei din vânzarea a două automobile, un Renault Grand Scenic, fabricat în 2018, și un Ford Kuga, fabricat în 2020. 

Judecătoarea declară două terenuri, unul extravilan și altul agricol, trei apartamente și trei garaje. Un imobil de 73 metri pătrați a fost moștenit de soții Serghei și Ecaterina Palanciuc în 2010, altul cu o suprafață de 72 metri pătrați și cu o valaore de 700 de mii de lei a fost obținut prin certificat de moștenitor testamentar, contract de vânzare-cumpărare și o hotărâre a instanței de judecată. 

Familia Palanciuc deține în proprietate două automobile – un Ford Transit fabricat în 1998 și un Peugeot fabricat în 2018 și procurat în 2024 cu 320 de mii de lei.

Ecaterina Palanciuc a făcut parte din completul de judecători care în iunie 2018 a menținut decizia de invalidare a rezultatelor alegerilor locale pentru municipiul Chișinău, luată de prima instanță. Ulterior, printr-o decizie emisă de CA Chișinău în octombrie 2019 alegerile locale din 2018 au fost declarate legale.

Ecaterina Palanciuc, Veronica Negru și Ina Dutca au anulat în decembrie 2023 decizia Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) prin care Partidul „Șansă”, afiliat oligarhului fugar Ilan Șor, a fost scos din alegerile locale. 

În iulie 2023, același complet de judecată a fost implicat în anularea actului ANI prin care s-a constat o diferență de 8 milioane de lei între veniturile obținute și cheltuielile raportate de deputatul socialist Corneliu Furculița, în perioada 2017-2018.

Completul format din judecătoarele Veronica Negru, Ina Dutca și Ecaterina Palanciuc a emis în ianuarie 2024 un verdict prin care a anulat decizia CSM din 4 noiembrie 2019, privind eliberarea acordului pentru acțiuni de urmărire penală și suspendarea din funcția de judecător a lui Oleg Sternioală.

Tot în ianuarie 2024 cele trei judecătoare au emis o hotărâre prin care au anulat actul de constatare al Autorității Naționale de Integritate (ANI), din martie 2022, emis în privința magistratei de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), Mariana Pitic (nume modificat: Mariana Ursachi, n.red.), despre care ZdG a scris anterior că deținea un Porsche Cayenne pe care-l evalua la doar 11 mii de lei.

Sergiu Arnaut activează în sistemul judecătoresc din 2000. În 2004 el a fost transferat în funcția de judecător la CA Chişinău. În 2017 el a fost suspendat din funcție, magistratul figurând într-un dosar penal. Cauza a fost deschisă în baza unui denunț, în care se specifica faptul că magistratul ar fi pretins o sumă 20 de mii de euro de la fostul avocat Valerian Mînzat, pentru a pronunța în privința sa o sentință non-privativă. În luna noiembrie 2022, Arnăut a fost achitat, astfel în noiembrie 2023 CSM a admis revenirea lui Arnaut la CA Chișinău. 

Potrivit informaţiilor plasate pe pagina „Juriştii pentru drepturile omului” patru hotărîri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Sergiu Arnaut, au fost obiect de examinare la CtEDO.

Anul trecut judecătorul a avut un salariu de aproape 8 mii de lei de la CA Chișinău și 511 mii de lei dobândă obținută de la trei bănci comerciale. În 2023, el a primit de la CNAS o pensie de 290 de mii de lei și 15 mii de lei la ziua de naștere. 

În declarația de avere și interese personale judecătorul declară că deține ⅓ cota parte dintr-un apartament cu o suprafață de 71 metri pătrați obținut în 2012, un garaj, și ⅔ cota parte dintr-un apartament obținut în 2020. El declară și trei automobile – un Gaz-3 fabricat în 1994 și procurat în 2021 cu 10 mii de lei, un alt Gaz-3 fabricat în 1985, procurat în 2014, la fel, cu 10 mii de lei și un Audi A8, fabricat în 1989 și procurat în 2022 cu 3.500 de lei. Judecătorul indică că valoarea de piață a automobilului Audi A8 ar fi de 20 de mii de lei. 

Sergiu Arnaut deține în conturi bancare peste 3,6 milioane de lei. 

În anul 2015, Comisia Națională de Integritate (actuala ANI – n.r.) a efectuat un control ala verii judecătorului și a adoptat un act de constatare prin care a decis că acesta a încălcat regimul juridic al declarării veniturilor și proprietăților, deoarece nu a declarat casa trecută în acte pe numele fostei soții, dar pe care el o folosește. Atunci, CNI a cerut Procuraturii Generale să pornească un dosar penal pentru fals în declarația de avere, însă oamenii legii au respins solicitarea.

Ion Secrieru a fost numit în funcția de judecător în 1991, din 2004 fiind transferat la CA Chișinău. În septembrie 2023 el a depus o cerere de demisie, pe care mai târziu a retras-o. 

Potrivit informaţiilor plasate pe pagina „Juriştii pentru drepturile omului” patru hotărîri a completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Secrieru Ion, au fost obiect de examinare la CtEDO. 

Judecătorul Secrieru a ridicat în 2023 de la CA Chișinău un salariu total în sumă de 321 de mii de lei sau 27 de mii de lei lunar și de la CNAS o pensie de 305 mii de lei. Familia magistratului a obținut 680 de mii de lei din vânzarea unui automobil Land Rover. 

La capitolul bunuri imobile, Secrieru declară un apartament cu o suprafață de 68 de metri pătrați, procurat în 2014 și care are o valoare indicată de 503 mii de lei, și un garaj procurat în același an cu 151 de mii de lei.

În 2023 Secrieru și-a procurat un automobil Land Rover Discovery fabricat în 2022 pentru care a scos din buzunar 46 de mii de lei. Magistratul declară și o datorie de 350 de mii de lei, după ce în 2021 a contractat un credit scadent în 2026. 

În octombrie 2023, ANI a inițiat controlul averii și a intereselor personale ale judecătorului Secrieru. Controlul a fost inițiat în baza unei sesizări în care se menționează despre faptul că magistratul ar fi achiziționat în 2021 două autoturisme de lux. 

„Se constată că în anul 2021 judecătorul a cumpărat o mașină de marca Land Rover Range Rover Evoque din anul 2020 cu 788 547 de lei. La moment, conform anunțurilor publice, o asemenea mașină este estimată la aproximativ 49 de mii de euro. În anul 2023, procurare a mașinii de marca Land Rover Discovery din anul 2022. Conform anunțurilor publice costul acesteia depășește suma de 61 de mii de euro”, se arată în sesizare.

În 2015, Ion Secrieru, alături de alți patru judecători, a ajuns în vizorul procurorilor, iar CSM a dat acordul pentru începerea urmăririi penale şi tragerea la răspundere penală a acestora. Judecătorii erau bănuiți că au emis o decizie ilegală şi au modificat intenţionat textul unei hotărâri judecătorești. 

Cazul a ieșit la iveală după ce fostul șef al CSJ, Mihai Poalelungi, a expediat o scrisoare CSM-ului prin care a cerut sancționarea disciplinară a celor cinci, iar ulterior fostul membru al Consiliului, Teodor Cârnaț, a sesizat CNA-ul pe marginea acestui caz. Procesul a fost ulterior încheiat. 

Steliana Iorgov se află în sistemul judecătoresc din 2003 când a fost numită, pe un termen de cinci ani, în funcția de judecătoare la Judecătoria Rîșcani, municipiul Chișinău. Ulterior, în 2017 ea a fost numită judecătoare la CA Chișinău. 

Potrivit informaţiilor plasate pe pagina „Juriştii pentru drepturile omului” o hotărâre a completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătoarea Iorgov Steliana, a fost obiect de examinare la CtEDO.

Conform declarației de avere și interese personale pentru 2023, magistrata Iorgov a ridicat de la CA Chișinău un salariu total în sumă de 345 de mii de lei sau 29 de mii de lei lunar. Familia judecătoarei deține din 2011 un apartament privatizat și altul obținut conform unui contract de donație. Tot în 2011 familia Iorgov a obținut prin donație o casă de locuit cu o suprafață de 185 de metri pătrați și un garaj cu o suprafață de 59 de metri pătrați. 

Magistrata declară și un automobil Nissan Qashqai fabricat în 2019 și procurat în 2020, care ar valora 20 de mii de euro. Automobilul este folosit în baza unor contracte translative de posesie şi de folosinţă.

În 2016 Steliana Iorgov l-a condamnat la închisoare, iar mai apoi l-a amnistiat pe fostul procuror general interimar, Andrei Pântea.

Conform unei anchete a Centrului de Investigații Jurnalistice, magistrata Steliana Iorgov de la Judecătoria Râşcani a privatizat un apartament cu trei camere, în care locuia o mamă cu trei copii. În 2009, decedase tatăl copiilor, care nu reuşise să lase niciun act de moştenire. După ce şi-a înmormântat soţul, femeia s-a trezit că riscă să ajungă în stradă, întrucât locuinţa, în care trăia de 25 de ani, a fost pusă sub sechestru, iar judecătoarea urma să se mute acolo. Mama celor trei copii a câştigat lupta în prima instanţă la sfârşitul lui 2012, abia după ce cazul ajunsese în atenţia presei. Reprezentanţii Direcţiei generale locativ-comunale, care au eliberat ordinul de repartiţie în baza unei decizii de judecată, nu şi-au putut explica cum judecătoarea a aflat înaintea lor despre acest apartament. Şeful de la privatizare, Mihai Cojocaru, s-a justificat că a permis privatizarea locuinţei de către magistrată motivând că nu s-au depistat nereguli în actele prezentate.

Ion Țurcan a venit în sistemul judecătoresc în 2004, fiind numită în funcția de judecător la Judecătoria Centru. În 2011 el a fost numit, pe un termen de patru ani, în funcția de președinte al Judecătoriei Centru, municipiul Chișinău, iar în 2016 a fost transferat în funcția de judecător la instanța nou-creată Judecătoria Chişinău. Din 2017 Țurcan este judecător la CA Chișinău. 

Potrivit informaţiilor plasate pe pagina „Juriştii pentru drepturile omului”, o hotărîre a completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Țurcan Ion, a fost obiect de examinare la CtEDO.

Conform declarației de avere și interese personale, în 2023 judecătorul a ridicat de la CA Chișinău un salariu total în sumă de 366 de mii de lei sau 30 de mii de lei, iar soția sa, notar de profesie, a avut un onorariu de 2,3 milioane de lei și un salariu de la USM în sumă de 167 de mii de lei. Familia Țurcan declară pentru anul trecut dividende în sumă de 6 mii de lei. 

Judecătorul declară 22 de terenuri agricole procurate în 2013 și două terenuri intravilane obținute în 2019 în baza unor contracte translative de posesie şi de folosinţă. Tot din 2019 familia Țurcan deține conform unor contracte translative de posesie şi de folosinţă o casă de locuit cu o suprafață de 192 de metri pătrați, trecută în declarațiile de avere cu valoarea de 3,2 milioane de lei. 

În 2018 ZdG a constatat că familia judecătorului locuia într-un imobil de lux, care ulterior și-a făcut loc în declarațiile de avere. Imobilul e construit pe două terenuri alăturate, achiziţionate de mama judecătorului, medic de familie la Şoldăneşti. Proprietatea în care judecătorul şi familia sa trăiesc se extinde însă şi pe un teren alăturat, bun public, care nu este nici măcar înregistrat la Cadastru. În 2014, mama judecătorului a vândut terenurile, în rate, unei cunoștințe, dar a rămas, de facto, proprietara din acte ale acestora până la achitarea lor integrală. 

În aprilie 2018 ZdG l-a surprins pe Ion Ţurcan ieşind din casă. „Săptămâna aceasta noi o procurăm… Terenul e procurat pe mama, după care mama a vândut. După asta, doamna cealaltă a cumpărat…, şi nu s-a achitat până la urmă cu mama, şi noi, respectiv… l-am luat”, a explicat atunci judecătorul.

Familia Magistratul deține două automobile – un Mercedes Benz fabricat în 2004 și procurat în 2009 cu 264 de mii de lei și un Lexus fabricat și procurat în 2021 cu 39 de mii de lei.

În 2011, Ion Ţurcan a fost implicat într-un incident. În imaginile video publicate ulterior se observă că magistratul a fost oprit de poliţie pentru că era la volan cu centura de siguranţă necuplată. Deşi poliţiştii l-au somat să oprească, iniţial, Ţurcan i-a ignorat. Ulterior, a oprit şi s-a legitimat, iar inspectorul a încercat să afle dacă judecătorul ar fi fost în stare de ebrietate, dar fără succes. Mai târziu, Ţurcan a lăsat să se înţeleagă că acţiunile poliţiei ar fi fost o provocare. 

Tot în 2011, numele magistratului a fost implicat într-o decizie referitoare la „atacul raider” de la Universalbank. În urma deciziei sale din 4 martie 2011, acţiunile băncii au trecut în proprietatea off-shore-ului din Panama, „Komer Food”. „Fără supărare, dar nu pot comenta nicio decizie”, a spus atunci Ţurcan, pentru ZdG, precizând că încheierea pronunţată de el a fost menţinută de CA Chişinău.

Şi în 2016, judecătorul a fost implicat într-un scandal mediatic, după ce, într-un document de la Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS), s-a menţionat că instituţia „dispune de informaţii ce denotă relaţii de interes dubios între Ion Ţurcan şi controversatul om de afaceri Ion Vînaga, cunoscut pentru legături cu lumea interlopă”. SIS preciza că judecătorul ar fi primit o armă de vânătoare drept cadou de la Vînaga şi ar fi fost într-o deplasare la Poiana Braşov, în România, cu automobilul acestuia, în timp ce gestiona un dosar în care afaceristul era implicat. Ţurcan a respins acuzaţiile şi declara pentru ZdG că nu a fost „niciodată în viaţă” la Poiana Braşov. „Ce a fost scris în acea sesizare nu este adevărat”, preciza Ion Ţurcan. CSJ, într-un final, i-a dat dreptate.

Igor Mânăscurtă este judecător din 1997, când a fost numit în funcţie la Judecătoria Bălţi. A fost promovat la Chişinău, iar în 2002 a fost numit vicepreşedinte al Judecătoriei Ciocana, instanţă de unde a fost promovat la CA Chişinău în martie 2017. Iniţial, Dodon a respins candidatura sa, pentru că ar fi avut dubii vis-a-vis de integritate, dar nu s-a mai opus, după ce CSM l-a propus repetat.

Deși la 30 noiembrie 2021, CSM a acceptat cererea de demisie a judecătorului Mânăscurtă, acesta s-a răzgândit și nu a mai plecat din sistem. 

În declarația de avere și interese personale pentru 2023, judecătorul declară de la CA Chișinău un salariu total în sumă de 349 de mii de lei sau 29 de mii de lei lunar, 59 de mii de lei de la CSM și 32 de mii de lei de CSJ. Soția magistratului, care activează la Biroul asociat de avocați „Fenix”, declară un salariu de 27 de mii de lei. 

Familia Mânăscurtă declară că deține într-un apartament obținut în 2017 la preț preferențial, care este trecut în declarațiile de avere cu valoare de 50 de mii de euro și un alt apartament obținut în abitație în 2004. Familia judecătorului declară că din 2012 deține în posesie un automobil Audi A8 fabricat 2004 care ar valora 7 mii de euro. În trei conturi bancare soții Mânăscurtă păstrează 326 de mii de lei. 

Igor Mânăscurtă a făcut parte din completul care, pe 18 decembrie 2017, după 24 de ședințe de judecată, împreună cu Liubovi Brânză și Oxana Robu, a menținut fără modificări sentința primei instanțe în privința lui Veaceslav Platon, condamnat la 18 ani de închisoare cu executare. Sentința a fost revizuită, iar ulterior Platon a fost achitat.

ZdG a scris anterior că Igor Mânăscurtă, fost magistrat la Judecătoria Ciocana, Chişinău, e căsătorit cu Carolina Mânăscurtă-Pascari, avocată la biroul „Fenix”. Coincidenţă sau nu, acest birou e amplasat chiar lângă Judecătoria Ciocana, instanţă unde a activat timp de 15 ani judecătorul Igor Mânăscurtă. Tatăl soţiei judecătorului, Ghenadie Pascari, este şi el avocat în acelaşi birou.

În 2018, ZdG mai scria că o familie din Chişinău a reuşit să obţină confirmarea unei relaţii de rudenie ascunse ani în şir de către Igor Mânăscurtă şi un avocat cu o experienţă de peste 15 ani în domeniu, Vladimir Volcov. Agenţia Servicii Publice, Consiliul Superior al Magistraturii şi instanţele de judecată, fie au refuzat să ofere informaţii la subiect, fie au negat veridicitatea relaţiei de rudenie. Aceasta a fost însă confirmată chiar de către mama judecătorului, care, într-o convorbire înregistrată, a oferit detalii despre relaţia „secretă” dintre judecător şi avocat. 

Viorica Mihăilă a fost numită în funcția de judecătoare la CA în 2019. Aceasta și-a început cariera în sistemul judecătoresc în 2002, când a fost numită în funcţia de judecător la Judecătoria sectorului Botanica, municipiul Chişinău, în 2007 fiind numită în funcția de judecătoare până la atingerea plafonului de vârstă.

Conform declarației de avere și interese personale, în 2023 magistrata Viorica Mihăilă a ridicat de la CA Chișinău un salariu total de 364 de mii de lei sau 30 de mii de lei lunar și o indemnizație de la CNAS în sumă de 12 mii de lei. Ea declară și 23 de mii de euro din vânzarea unui teren. 

Mihăilă declară că în 2020 a primit cu titlu de donație o casă de locuit cu o suprafață de 167 de metri pătrați, care ar valora 165 de mii de lei. Tot în 2020 a procurat un apartament cu o suprafață de 75 de metri pătrați trecut în declarația de avere și interese personale cu valoarea de 1,2 milioane de lei și un garaj. Judecătoarea deține din 2010 un automobil Toyota Rav4 fabricat în același an, care ar valora 372 de mii de lei. 

În septembrie 2019, CSM urma să trimită o sesizare la Procuratura Generală, prin care cerea verificarea acțiunilor judecătoarei, pentru că a emis în 2014 o ordonanță prin care a dispus încasarea a două milioane de dolari de la o companie din R. Moldova către o firmă offshore, decizia fiind catalogată ca parte a laundromatului rusesc. Totuși, în ziua în care urma să fie transmisă sesizarea CSM a decis să amâne examinarea chestiunii până când Inspecția Judiciară urma să finalizeze verificările inițiate și în cazul altor magistrați. 

Decizia de a porni o inspecție a fost luată după ce ministrul de Interne de atunci, Andrei Năstase. Inspecția Judiciară însă nu a constatat abateri disciplinare în privința judecătoarei. 

Boris Talpă activează în sistemul judecătoresc din 2009. După trei ani în care a activat în instanța de fond din Dubăsari, el a fost promovat în funcția de președinte al Judecătoriei Dubăsari, iar peste doi ani a fost numit judecător până la atingerea plafonului de vârstă. În 2016, plenul CSM l-a detașat de la Judecătoria Dubăsari pentru exercitarea funcției de director al Centrului Informații Juridice în cadrul Institutului Național al Justiției, iar în 2018 termenul de detașare a fost prelungit cu 18 luni. 

În noiembrie 2021, judecătorul Talpă a fost numit în funcția de judecător la CA Chișinău. În mai 2023 el a fost transferat temporar, pentru o perioadă de 6 luni, în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție.

Conform declarației de avere și interese personale, în 2023 judecătorul Talpă a ridicat de la CSJ un salariu de 274 de mii de lei, 119 mii de lei de la CA Chișinău și 94 de mii de lei de la Institutul Național al Justiției. Soția acestuia, care activează în cadrul Agenției Servicii Publice, declară un salariu de 251 de mii de lei. 

Familia judecătorului locuiește într-o casă de locuit de 129 metri pătrați, procurată în 2020 cu 130 mii de euro, echivalentul a circa 2,8 milioane de lei. La capitolul bunuri mobile, Talpă declară un automobil Toyota Prius fabricat în 2012 și procurat în 2018 cu 4,300 de euro.

În 2020, judecătorul a acumulat datorii de aproape un milion și jumătate de lei, după ce a contractat trei credite bancare. 

Judecătorul Boris Talpă a beneficiat de apartament la preț preferențial, într-un bloc din Chișinău, construit special pentru judecători. Astfel, pentru un apartament de 70 metri pătrați Talpă a plătit doar 26 de mii de euro. În 2020, magistratul a vândut bunul imobil cu 39,5 de mii de euro, adică cu peste 13 mii de euro mai mult față de prețul de achiziție. 

Liubovi Brînza este judecătoare la CA Chișinău din 2015. Aceasta și-a început cariera în sistemul judecătoresc în 2002, când a fost numită, pe un termen de cinci ani, în funcția de judecător la Judecătoria Centru, municipiul Chișinău. În 2018 Brînza a fost suspendată din funcție, ea fiind cercetată penal într-un dosar de corupție. Judecătoarea a fost achitată, iar în august 2023 a revenit în sistemul judecătoresc. 

Potrivit informaţiilor plasate pe pagina „Juriştii pentru drepturile omului” o hotărâre a completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătoarea Brînza Liubovi a fost obiect de examinare la CtEDO.

În declarația cu privire la venituri și proprietate pentru 2023, Brînza declară că a ridicat un salariu total de 118 de mii de lei, iar soțul ei, Sergiu Brînza, decanul Facultății de Drept la USM, a avut un salariu total în sumă de 334 de mii de lei. 

Soții Brînză sunt proprietarii unui apartament de 120 de metri pătrați dobândit încă în anul 2002. Din acel an, soții Brînză dețin și un garaj, iar din 2009, un spațiu nelocativ de 34 de metri pătrați. 

În 2012, judecătoarea s-a aflat în centrul unui scandal legat de diploma sa de studii. Presa a scris că judecătoarea ar fi recurs la fals în acte atunci când a venit să-şi continue studiile la Universitatea de Stat din Moldova după ce ar fi studiat, timp de doi ani, la o instituţie de învăţământ superior din România care nu ar exista. Centrul pentru Combaterea Corupţiei a transmis materialele pe acest caz Procuraturii, care însă a decis să nu deschidă dosar penal.  

În 2016, Comisia de Licențiere a Uniunii Avocaților a refuzat să-i elibereze judecătoarei licența de avocat. 

Liubovi Brînza a condus completul de judecători care, la 18 decembrie 2017, după 24 de ședințe de judecată, a menținut pedeapsa cu 18 ani de închisoare pe numele controversatului om de afaceri, Veaceslav Platon, în dosarul în care a fost învinuit că ar fi obţinut, prin scheme ilegale, aproximativ 1 miliard de lei de la Banca de Economii a Moldovei, în urma unor credite acordate pentru firme conduse de persoane interpuse în noiembrie 2014.

Stelian Teleucă activează în sistemul judecătoresc din 2006, iar în 2014 a fost numit în funcția de judecător la CA Chișinău. Anul trecut magistratul a ridicat de la CA Chișinuă un salariu total în sumă de 375 de mii de lei și 4 mii de lei de la Institutul National al Justiției.

Stelian Teleucă a făcut parte din completul de judecători care l-a achitat pe fostul deputat Constantin Țuțu în dosarul crimei din Codrii Orheiului. Prin decizia din decembrie 2019, CSJ a casat decizia CA și a dispus rejudecarea cauzei. În opinia instanței de recurs, instanța de Apel nu a pătruns în esența problemei de fapt și de drept, fiind prezentă discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, ignorarea unor aspecte evidente, care au avut drept consecință propunerea unei concluzii premature și nemotivate.

Anterior, completele din care a făcut parte Teleucă au emis și alte hotărâri, fiind achitați mai mulți judecători, un executor judecătoresc implicat în Laundromat și o parte din figuranții din dosarul corupției de la FISC, în care se afla și un fost șef al instituției, Nicolae Vicol. 

Sergiu Daguța activează în sistemul de justiție din 2002, fiind promovat la CA Chișinău în 2021. În mai 2023, el a fost transferat temporar la CSJ. 

Pentru anul trecut, judecătorul declară un salariu total în sumă de 423 de mii de lei. Magistratul locuiește, împreună cu soția sa, Liuba Daguța, care activează ca avocată, într-un apartament de 97 de metri pătrați amplasat în sectorul Ciocana din capitală, achiziționat în iunie 2016 cu aproape un milion de lei. Înainte de a procura această locuință, familia Daguța a pus la cale alte câteva tranzacții imobiliare.

Nelea Budăi activează la CA Chișinău din iulie 2013. Anul trecut aceasta a ridicat un salariu în sumă de 352 de mii de lei și o pensie de 315 de mii de lei.

Pensia judecătoarei Budăi a fost majorată substanțial după ce, în ianuarie 2019, a acționat în judecată Casa Națională de Asigurări Sociale, cerând recalcularea ei. Toate instanțele i-au dat dreptate, obligând CNAS să-i recalculeze pensia. Boris Budăi, soțul judecătoarei, a încasat și el pensie de la Serviciul de Protecție și Pază de Stat în sumă de 186 de mii de lei.

Nelea Budăi a candidat în septembrie 2020 pentru un fotoliu de judecător la CSJ, dar nu a obținut voturile membrilor CSM. Nemulțumită, în octombrie 2020, a depus o cerere de chemare în judecată, cerând anularea hotărârii CSM prin care la CSJ erau propuși alți judecători. 

În iulie, printr-o încheiere, instanța a luat act de faptul că Budăi a renunțat la acțiunea înaintată. În martie, curent, CSJ respinsese demersul CSM prin care s-a cerut strămutarea examinării cauzei la o altă instanță egală în grad. 

Vitalie Cotorobai se află în sistemul judecătoresc din 2004, iar în 2017 a fost numit în funcția de judecător la CA Chișinău.

Anul trecut Cotorobai a avut un salariu total în sumă de 361 de mii de lei, iar soția lui a ridicat un salriu de 241 de mii de lei.

Procurorii Igor Lamba şi Aurel Burlacu, dar şi judecătorul Vitalie Cotorobai au fost acţionaţi în judecată pentru un dosar pierdut de R. Moldova la CtEDO în luna februarie 2015, statul solicitând de la ei suma de 20 mii de euro. Definitiv şi irevocabil, la 23 mai 2018, Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) a respins însă recursul depus de MJ ca neîntemeiat, lăsând în vigoare deciziile instanţelor inferioare prin care cei doi procurori şi judecători au fost scutiţi de achitarea celor 20 de mii de euro.

Nina Cernat activează din 2012 la CA Chișinău. Ea a exercitat funcția de președintă interimară a CSM până în iulie 2023.

Anul trecut aceasta a avut un salariu de 480 de mii de lei de la CSM, ea fiind membră a Consiliului, și 4 mii de lei de la CA Chișinău. Cernat a primit anul trecut o pensie în sumă de 368 de mii de lei.

Nina Cernat a ajuns în vizorul public după o anchetă din 2012 a jurnaliștilor de la ziarul „Adevărul”, care dezvăluia că judecătoarea locuieşte într-un imobil de lux, amplasat în cartierul numit „Orașul Poveștilor” din capitală, trecut pe numele soacrei sale, o pensionară trecută de vârsta de 80 de ani. Casa nu se regăsea în declarațiile de avere ale magistratei. Soacra judecătoarei ceruse în instanţă despăgubiri de câteva zeci de milioane de lei de la firma ce a ridicat complexul pentru că aceasta nu ar fi executat la timp lucrările de construcţie. CA Chişinău i-a acordat 25 de milioane de lei drept prejudiciu moral şi material, dar CSJ a casat hotărârea. Sesizaţi de Oleg Efrim, ministru al Justiţiei în acea perioadă, procurorii au refuzat să înceapă urmărirea penală pe numele judecătoarei.