Cine sunt candidații la funcția de membru al CSP care așteaptă deciziile Comisiei Pre-Vetting. Detalii de la audieri
Opt candidați la funcția de membru al Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) care au fost audiați de Comisia Pre-Vetting, așteaptă deciziile de promovare sau de nepromovare a integrității.
În cursa pentru funcția de membru al Consiliului Superior al Procurorilor s-au înscris 18 persoane, dintre care 17 procurori din cadrul Procuraturii Generale, procuraturilor teritoriale și specializate, precum și o reprezentantă a societății civile.
Până în prezent, doi candidați au promovat evaluarea integrității, patru nu au promovat, iar alți patru nu au promovat evaluarea pe motiv că s-au retras din concurs sau nu au depus în termenii stabiliți actele obligatorii prevăzute de lege.
ZdG vă prezintă cine sunt cei opt procurori care așteaptă deciziile Comisiei Pre-Vetting și cum a decurs audierea lor în fața membrilor Comisiei.
Procurorul care a primit donații la nuntă în sumă de 360 de mii de lei
Iuri Lealin și-a început cariera în organele procuraturii în 2009, în calitate de specialist principal în Aparatul procurorului general. În prezent este procuror în Secția reprezentare în procedurile non-penale și implementare CtEDO din cadrul Direcției judiciare a PG.
Candidatul la funcția de membru al CSP a fost audiat de Comisia Pre-Vetting la sfârșitul lunii aprilie. Comisia nu a emis deocamdată o decizie privind constatarea promovării sau nepromovării evaluării de către procuror.
În timpul audierilor, Iuri Lealin a fost întrebat despre achiziționarea unui apartament în 2014 și vânzarea acestuia în 2017, precum și despre achiziționarea unei case în 2017 și cumpărarea unui automobil de model Lexus.
Comisia Pre-Vetting a stabilit că pe 20 iunie 2014, Iuri Lealin și soția lui au cumpărat un apartament de 31,1 metri pătrați în Chișinău. Prețul contractual convenit a fost de 165 488 de lei (aproximativ 8800 de euro). Procurorul a informat Comisia că atunci când a cumpărat acest apartament, vânzătorul nu a vrut să includă în contract prețul de piață, ci prețul cadastral. Acest preț a fost, de asemenea, inclus în declarația sa de avere pentru anul 2014. Totodată, procurorul a informat Comisia că prețul real plătit pentru apartament a fost de 27 de mii de euro, sumă ce constituie aproximativ 500 de mii de lei. Conform Comisiei, deși nu a putut prezenta o copie a contractului de vânzare-cumpărare din anul 2014, Iuri Lealin a prezentat o copie a unui acord comun semnat de vânzătorul apartamentului, în care era indicat că el primise în total 27 de mii de euro de la procuror.
Conform Comisiei, pe 8 iunie 2017, procurorul și soția lui au vândut apartamentul pentru același preț contractual și cadastral de 165 488 de lei, acesta fiind prețul pe care procurorul l-a inclus și în declarația sa de avere pentru anul 2017 drept venit obținut din vânzarea apartamentului. Întrebat despre sursa mijloacelor financiare pentru achiziționarea acestui apartament, procurorul a informat Comisia că el și soția lui s-au căsătorit în anul 2013 și că au primit donații la nuntă în sumă de 360 de mii de lei.
Iuri Lealin a afirmat că cea mai mare parte a acestor donații a primit-o de la mama și socrii săi. Pe 10 iulie 2017, procurorul și soția lui au procurat un teren de 0,0109 hectare și o casă de 83,8 metri pătrați în comuna Stăuceni. Prețul de piață al casei era de 55 de mii de euro, dar după unele negocieri, prețul convenit în cele din urmă a fost de 980 de mii de lei (mai puțin de 50 de mii de euro). Comisia a constatat că deși prețul pare să fi fost în conformitate cu prețurile pieței pentru bunurile imobile comparabile în acea localitate în anul 2017, prețul este mai mic decât valoarea cadastrală de 37 448 de lei pentru teren și de 1 000 521 lei pentru casă. Întrebat despre această diferență, conform Comisiei, Iuri Lealin a explicat că a cerut informații în legătură cu acest aspect de la notar, însă ultimul a menționat că aceasta era o situație comună pentru suburbiile din Chișinău.
Întrebat de ce în declarațiile sale anuale, începând cu cea din 2018, nu a indicat prețul real al casei, ci valoarea cadastrală mai mare, procurorul a spus că „dacă țin minte corect, eu în declarații indicam prețul real al casei – 980 de mii de lei”.
Procurorul a mai fost rugat să clarifice de ce prețul de vânzare al apartamentului s-a făcut pe baza prețului contractual, și nu pe cel real, iar după ce a cumpărat o casă, el a indicat prețul real.
„De fapt, această întrebare a fost discutată și în cadrul corespondenței cu Comisia. Așa cum am explicat Comisiei, acest lucru s-a datorat unor factori obiectivi, inclusiv de politici de stat în domeniul fiscal și administrativ, ori autoritățile statului au evaluat bunurile imobile la prețuri derizorii și, ulterior, pe parcursul mai multor ani reevaluarea nu s-a produs. Respectiv, cei care doreau să vândă bunurile imobile erau puși în situația fie să indice prețul cadastral evaluat chiar de autoritățile statului, fie să indice prețul real și să achite anumite sume de bani pentru această creștere de capital care, de fapt, nu avea loc. Respectiv, putem spune, ca un răspuns în societate, s-a creat o cutumă de a indica doar prețul cadastral și eu cred că majoritatea contractelor se încheiau în acest mod. Când am fost la notar, ni s-a recomandat chiar să facem același lucru și separat să întocmim o recipisă în care să indicăm prețul real, lucru pe care l-am și făcut. De ce în 2017 a fost altă situație, am fost chiar surprinși să vedem că prețul real a fost mai mic decât prețul cadastral (…)”, a declarat procurorul în timpul audierilor.
Procurorul a mai oferit explicații în legătură cu achiziționarea unui automobil de model Lexus fabricat în anul 2008, la prețul de 50 de mii de lei, aproximativ 2500 de euro.
„Nu este un preț eronat, este exact suma pe care a primit-o vânzătorul automobilului, dar așa cum am indicat, automobilul a fost adus special pentru mine. Respectiv, eu am achitat separat acea taxă vamală de import și în declarația de avere eu așa și am indicat: prețul din contract de 50 de mii de lei și separat am indicat prețul de import al automobilului de 98 689 de lei. În calitate de preț real am indicat suma acestor două”, a explicat Iuri Lealin.
Procurorul care nu a declarat dreptul de utilizare a unui automobil în declarațiile anuale din 2019 și 2021
Gheorghe Graur activează în Procuratura municipiului Chișinău din decembrie 2020. Anterior, el a fost procuror în Procuratura municipiului Bălți. Comisia Pre-Vetting a anunțat pe 24 mai că l-a audiat pe Gheorghe Graur, candidat la funcția de membru al CSP. Comisia nu a emis deocamdată o decizie de promovare sau de nepromovare a evaluării de către procuror.
În cadrul audierii, membrii Comisiei au adresat candidatului întrebări pentru a clarifica împrejurările în care un membru al familiei (soția lui Gheorghe Graur) a obținut în 2013, prin donație, un apartament de 153,8 metri pătrați de la o persoană juridică, locuință care a fost ulterior înstrăinată. Procurorul a declarat că, din spusele soției sale, contractul respectiv a fost de vânzare-cumpărare, nu de donație.
„Ea (soția lui Gheorghe Graur, n. r.) a menționat că e corect, dar ea menționează că, de fapt, aspectul contractului respectiv a fost de vânzare-cumpărare, dar nu de donație. Companiei respective i-au fost transmiși bani. De ce s-a ajuns la contractul de donație, ea menționează că nu mai cunoaște, pentru că probabil compania a vrut ceva să ascundă. Nu știu care a fost relația (…)”, a declarat procurorul în timpul audierilor.
Comisia Pre-Vetting a cerut explicații în legătură cu utilizarea de către candidat și soția acestuia a unor autoturisme deținute de persoane apropiate și cu privire la faptul că procurorul nu a declarat dreptul de folosință asupra acestor mijloace de transport. Potrivit Comisiei, pe parcursul anului 2022, pe numele acestuia au fost înregistrate trei încălcări ale Regulamentului circulației rutiere, în timp ce conducea automobile care nu-i aparțineau. Două dintre încălcări au avut loc în timp ce conducea un BMW și un Range Rover din 2008 care a fost înregistrat pe numele mamei procurorului.
Potrivit Comisiei, Gheorghe Graur nu a declarat dreptul de utilizare a automobilului Range Rover în declarațiile anuale din 2019 și 2021. Comisia a mai constatat că numele procurorului apare în patru contracte de asigurare a acelui automobil pentru perioada 2019-2023. Gheorghe Graur a spus că nu este proprietarul acestei mașini, că nu contribuie financiar la mentenanța și reparațiile acesteia și că utilizează automobilul doar ocazional.
Întrebat de ce nu a declarat dreptul de utilizare a automobilului de model Range Rover în declarațiile de avere anuale, procurorul a spus: „La subiectul acesta, eu chiar i-am sunat pe cei de la Autoritatea Națională de Integritate și le-am spus care este situația, că periodic mai folosesc și eu mașina. Mama mea tot era într-o perioadă subiect de declarare a veniturilor. Mi-au spus că dacă deja se declară acest automobil, iată țin minte o frază – „și nu-l folosiți mai mult de 30 de zile consecutiv”, ceva a formulat așa domnul care m-a ajutat. De asta și nu l-am declarat, că nu e o problemă să-l declar, că nu e din surse ilegale”, a punctat Graur.
Ce spune procurora despre sursele de fonduri pentru depozitele bancare pe care le-a declarat în perioada 2009-2016
Elena Roșior activează în organele procuraturii din august 1999. Pe 16 decembrie 2016 a fost reîncadrată în funcția de procuroră în cadrul Procuraturii raionului Anenii Noi, după ce în iulie 2014 a fost suspendată din funcție în legătură cu acordarea concediului pentru îngrijirea copilului. În prezent, Elena Roșior este adjunctă a procurorului șef al Procuraturii raionului Anenii Noi. Comisia Pre-Vetting nu a emis deocamdată vreo decizie de promovare sau de nepromovare a evaluării în privința candidatei.
Comisia Pre-Vetting a anunțat la mijlocul lunii mai despre audierea Elenei Roșior, candidată la funcția de membru al CSP. În timpul audierii, procurora a fost întrebată despre sursele de fonduri pentru depozitele bancare pe care le-a declarat în perioada 2009-2016, dar și despre două mașini de model Dacia Logan.
„În această perioadă, Dvs. ați declarat zece conturi de depozit și cinci conturi de economii de numerar în valută euro, dolari americani și lei moldovenești. În declarațiile anuale de avere și interese personale le-ați declarat pe toate. La întrebările Comisiei cu privire la sursa pentru aceste sume, Dvs. ați confirmat valoarea totală a conturilor de depozit pe care le-ați declarat în perioada 2009-2016 în următoarele sume: 10 000 de dolari, 300 000 de lei și 12 000 de euro, în valoare totală estimată la 34 500 de euro. Când ați fost întrebată despre sursa fondurilor pentru aceste depozite, în comunicarea scrisă cu Comisia, ați indicat drept sursă de fonduri banii câștigați de soțul dvs. în Grecia, atunci când a activat: 1997-1999 – 2001-2003. De asemenea, Dvs. ați furnizat o declarație scrisă din partea unei persoane din Grecia, care atestă că soțul Dvs. a lucrat la firma de construcție a domnului respectiv (…)”, a menționat Nadejda Hriptievschi, membră a Comisiei Pre-Vetting.
Rugată să explice de ce primele două declarații cu privire la salariu pe care procurora le-a prezentat sunt datate cu 24 noiembrie 2022, Elena Roșior a declarat: „Nu pot să spun de ce anume în această dată, dar o să fiu sinceră cu Comisia și o să spun că eu, pe parcurs cât au fost audierile și a celorlalți participanți în exercițiul dat, respectiv am făcut cunoștință cu audierile și atunci la mine a apărut întrebarea că orice sursă care este din afara țării urmează a fi dovedită prin careva acte și atunci am pus întrebarea față de soț dacă sunt careva documente din prima perioadă 1997-1999 și, ulterior, a doua perioadă, știind că el practic toată perioada a lucrat la același stăpân care avea firma sa de construcții (…).”
Tot în timpul audierilor, Elena Roșior a venit cu explicații în legătură cu o mașină Dacia Logan din 2008, care a fost deținută de soțul procurorei și a fost achiziționată în 2014 la prețul de 2000 de lei, precum și cu privire la un alt autoturism, Dacia Logan din 2007, care a fost deținut de soțul procurorei și care a fost achiziționat în 2015 la prețul de 5000 de lei.
„(…) Primul mijloc de transport, care la moment este în proprietatea noastră, a fost transmis soțului meu, într-adevăr, în baza unei procuri cu drepturi generale cu care soțul meu niciodată nu a comunicat. Inițial, la prima rundă de întrebări, Comisia m-a întrebat în ce relație suntem cu persoana care a transmis acest mijloc de transport. Ambii lucrau în aceeași firmă. La momentul angajării în această firmă (…), aceasta era condiția. Mijlocul dat de transport se acorda ca mijloc de transport de serviciu, cu dreptul de răscumpărare preferențial, cu condiția ca agentul de vânzări urmează să lucreze trei ani în compania dată (…). Eu am prezentat Comisiei un certificat referitor la faptul că atunci când a procurat soțul celălalt mijloc de transport, deja prima Dacie era în proprietatea noastră. Când a fost oferta cu al doilea mijloc de transport, ținând cont de starea tehnică a primului mijloc de transport, soțul a spus că uite din două care nu sunt atât de bune, însă sunt bune la preț, o să fac unul ideal. El a fost în mare parte procurat pentru piese (…)”, a explicat Elena Roșior în timpul audierilor.
Comisia: „Șapte terenuri lipsesc din declarația de avere pentru 2018.” Procurora: „A fost o omitere, nu a fost intenționat”
Olesea Vîrlan deține funcția de adjunctă interimară a procurorului șef al Procuraturii raionului Ialoveni din 22 septembrie 2022. Anterior, Olesea Vîrlan a activat în cadrul Procuraturii raionului Rezina.
Comisia Pre-Vetting a anunțat pe 25 mai că Olesea Vîrlan, candidată la funcția de membră în CSP, a fost audiată în contextul procesului de evaluare a integrității financiare și etice a candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor. În privința candidatei, Comisia încă nu a emis o decizie privind constatarea promovării sau nepromovării evaluării.
În timpul audierii, procurora a fost întrebată despre faptul că nu a declarat obligația de fidejusiune în valoare de 300 de mii de lei, despre un automobil de model Toyota Aygo din 2007, asupra căruia a avut dreptul de posesie și ulterior de proprietate, despre mai multe transferuri în sumă de 197 125 de lei din Federația Rusă pe care le-a primit fostul ei soț în perioada 2013-2014, dar și despre faptul că nu a declarat șapte terenuri pe care le-a indicat în actul de avere pentru 2019.
„(…) În declarațiile Dvs. depuse la ANI pentru anii 2018, 2019 și 2020 nu ați indicat că sunteți proprietarul acestui autoturism. În schimb, ați continuat să declarați că dețineți dreptul de posesie și folosință și declarați valoarea acestui bun la zero lei. Abia când ați depus declarația la ANI pentru anul 2021, ați declarat că sunteți proprietarul automobilului respectiv și ați indicat valoarea automobilului la 60 de mii de lei. În comunicarea scrisă cu Comisia, ați explicat că ați plătit 60 de mii de lei pentru automobil, ați explicat că prețul de 8000 de lei a fost indicat la cererea vânzătorului și ca răspuns la o întrebare cu privire la scopul unui împrumut de 100 de mii de lei contractat de la o bancă comercială în anul 2017, ați declarat că împrumutul de 100 de mii de lei a fost menit să acopere achiziția acestui autoturism. Valoarea de piață de astăzi a unui automobil similar variază între 2300-4000 de euro (…). Care a fost motivul că nu ați indicat acest automobil, așa cum prevede legislația în vigoare?”, a întrebat Vitalie Miron, membru al Comisiei Pre-Vetting.
„Am explicat că am declarat timp de doi ani doar dreptul de folosință. Atunci când completezi declarația, unele date sunt preluate din declarațiile anterioare și pur și simplu nu am atras atenția la momentul ăsta, că trebuia să indic dreptul de proprietate și nu de folosință. Deci, a fost preluată declarația din 2017, unde am indicat dreptul de folosință. Pur și simplu nu am corectat. A fost o greșeală mecanică”, a explicat procurora.
Întrebată dacă poate să confirme faptul că în perioada 2013-2014 fostul ei soț a primit opt transferuri din Federația Rusă, cu o valoare totală de aproximativ 11 500 de euro, Olesea Vîrlan a declarat: „Eu nu pot să confirm, pentru că eu nu am cunoscut despre aceste transferuri. Eu am aflat despre aceste transferuri doar când am fost întrebată de către Comisie. Situația cu fostul meu soț a fost așa, mai specifică. Dânsul nu mi-a declarat la acel moment, în 2013-2014, așa cum este indicat aici, despre aceste transferuri. Mulțumită Comisiei, am aflat și eu cu ce se ocupa soțul meu. Atunci când Comisia mi-a acordat aceste întrebări, eu, într-adevăr, necătând la faptul că nu mai ținem careva legături, nu mai suntem într-o relație atât de bună, l-am telefonat și l-am întrebat care este treaba cu aceste transferuri. Dânsul mi-a confirmat că într-adevăr a primit aceste transferuri la rugămintea fostului său coleg de facultate, pentru a fi transmise ulterior părinților acestuia (…)”.
Potrivit Comisiei Pre-Vetting, în perioada 2014-2016, procurora a moștenit 12 terenuri, pe care le-a vândut în 2019 la prețul de 70 de mii de lei. Întrebată de ce șapte terenuri lipsesc din declarația de avere pentru 2018, Olesea Vîrlan a spus că a fost „o omitere, nu a fost intenționat”.
Apartament achiziționat la un preț mai mare decât cel indicat în acte. „Am avut impresia că s-a pornit de la principiul prezumției vinovăției”
Aliona Nesterov şi-a început cariera în 2011, în Procuratura sectorului Ciocana a municipiului Chișinău. Potrivit magistrat.md, în 2016, Aliona Nesterov a fost numită în funcția de procuroră în Procuratura municipiului Chișinău. În septembrie 2022, Aliona Nesterov a fost numită adjunctă interimară a procurorului șef al PA, iar din ianuarie 2023 este adjunctă a procurorului general interimar.
În privința candidatei Aliona Nesterov, Comisia nu a emis deocamdată o decizie privind promovarea sau nepromovarea evaluării.
În noiembrie 2017, Aliona Nesterov a achiziționat un apartament de 49,8 metri pătrați la prețul de 279 853 de lei, aproximativ 13 400 de euro, dar în răspunsurile oferite Comisiei a indicat că prețul real al bunului era de circa 627 de mii de lei sau 31 de mii de euro și că vânzătorul apartamentului a solicitat ca prețul indicat în contract să fie cel cadastral. În cadrul audierii, Nesterov a afirmat că a achiziționat apartamentul pentru mama sa, care l-a ales, dar a fost plecată în perioada 2007-2022.
„Aceasta este o practică destul de vicioasă în statul nostru și era și la acea etapă. Acum, consider că nu este etic să indici astfel prețul cadastral, care nu reflectă valoarea reală a bunului. La acea etapă a trebuit să soluționez o dilemă morală foarte rapid, pusă în fața unui fapt împlinit, când eu trebuia să iau acel apartament pentru că am comunicat – mama l-a căutat demult, să fie lângă casa mea. Atunci am decis așa, considerând că nu vor fi careva repercusiuni asupra bugetului de stat (…)”, a declarat Aliona Nesterov.
Întrebată de ce nu a declarat valoarea de piață a apartamentului în declarația de avere și interese personale pentru 2017, procurora a afirmat că legislația de atunci nu prevedea acest aspect.
Un alt subiect audiat a fost achiziționarea a două autoturisme. Conform declarației de avere și interese personale pentru anul 2019, soțul procurorei a cumpărat un automobil Toyota Auris fabricat în 2011, la prețul de 50 de mii de lei – circa 2 500 de euro. Totuși, potrivit informațiilor disponibile pe paginile web de vânzare, în 2023 prețul unei astfel de mașini este între 5 200 și 9 000 de euro. Abia în 2022, Nesterov a indicat în declarația anuală suma efectiv achitată de 115 mii de lei. Cel de-al doilea autoturism – Toyota Prius Plus, achiziționat la fel în 2019, a fost inclus în declarația de venit cu valoarea de 0 lei. Din informațiile oferite Comisiei, proprietarul mașinii care a fost achiziționată cu 60 de mii de lei, este soțul procurorei, dar beneficiarul este un membru apropiat al familiei. În anul când a fost achiziționată mașina, venitul membrului familiei a fost de circa 38 de mii de lei, iar cel al soțului – de aproape 64 de mii de lei. Acuzatoarea de stat a explicat anterior Comisiei că persoana apropiată familiei a vândut un alt autoturism în același an, pe care soțul procurorei l-a folosit în perioada 2016-2019 și care nu a fost declarat.
Întrebată de ce nu a declarat de la început valoarea reală a primului vehicul, Aliona Nesterov a afirmat că mașina necesita reparații, iar prețul a fost negociat de soțul ei, iar în cazul celei de-a doua mașini – este folosită de soțul ei, dar aparține socrului său. Cât despre prețul real al Toyota Prius Plus, procurora a spus că nu-l cunoaște, dar că familia soțului său a avut mai multe surse de venit, nu doar cele cunoscute oficial.
„Venitul pe care-l indicați este pe un sigur an, de la Serviciul Fiscal de Stat (38 de mii de lei, n.r.). Pentru a-și procura un automobil, un om poate să-și facă economii chiar și 10 ani. Au strâns oamenii banii, inclusiv poate de la remitențele fiicelor”, a explicat Aliona Nesterov.
La finalul audierii, procurora a afirmat că „pe alocuri, a avut impresia că s-a pornit de la principiul prezumției vinovăției și că (audierea ei, n. r.) este o lecție pentru mulți procurori.”
Două conturi bancare nedeclarate și diferență între venituri și cheltuieli în 2021
Eduard Panea a fost numit în octombrie 2007 în funcția de procuror în cadrul Procuraturii raionului Cantemir. Din 2021 ocupă funcția de procuror șef al Procuraturii raionului Leova.
Primul subiect în privința căruia a fost chestionat Eduard Panea este faptul că nu a declarat două conturi bancare în anul 2020, cu solduri care depășeau 15 salarii medii lunare pe economie. Acesta a declarat că unul dintre ele era contul salarial, iar celălalt – de indemnizație pentru maternitate. „Practica era de a declara conturile care provin din alte surse”, a menționat procurorul.
Cel de-al doilea subiect discutat a fost diferența depistată de Comisie dintre veniturile și cheltuielile familiei Panea pentru anul 2021, în valoare de peste 200 de mii de lei. Procurorul a spus Comisiei că deținea bani în numerar, în sumă de până la 130 de mii de lei, pe care nu era obligat să-i declare.
Eduard Panea a fost întrebat și despre trei cauze penale pe care le-a gestionat, pentru care Colegiul de disciplină și etică i-a aplicat în februarie 2017 o sancțiune disciplinară – mustrare, care a fost casată de CSP în martie 2017, cu aplicarea sancțiunii disciplinare avertisment. Consiliul a constatat atunci ca abateri disciplinare „soluționarea tardivă a cauzelor penale, cu încălcarea termenelor de examinare și lipsa promptitudinii în procedurile aflate în examinare.” Procurorul a afirmat în cadrul audierii că nu consideră că a fost adecvată învinuirea privind lipsa de promptitudine.
Ultima parte a audierii procurorului Eduard Panea a avut loc în ședință închisă, fără a fi menționate subiectele discutate.
„Consider că fiecare procuror este totuși o persoană fizică, care are o viață familială, o viață socială, iar de cele mai multe ori reținerea de a vorbi despre aspectele personale nu ține neapărat de tendința de a ascunde ceva, dar în principal este motivația de a-i proteja pe cei apropiați de expunerea publică”, a transmis Panea la finalul ședinței.
Comisia nu a emis încă o decizie în privința procurorului șef al Procuraturii raionului Leova.
Apartament achiziționat cu bani din mai multe surse și un împrumut de 7 mii de euro de la soacră
Vasile Plevan a fost numit în funcția de procuror în cadrul Procuraturii Strășeni în luna martie 2014. Ulterior, în anul 2015, acesta a fost numit în funcția de procuror în cadrul Procuraturii raionului Ialoveni. Acesta este procuror anticorupție din octombrie 2019, iar din noiembrie 2022 ocupă funcția de adjunct interimar al procurorului șef al Procuraturii Anticorupție.
Audierea lui Vasile Plevan a început cu întrebări despre achiziționarea unui apartament în luna ianuarie 2016, cu mijloace financiare din șapte surse diferite. Bunul imobil, în valoare de circa 350 de mii de lei, ar fi fost cumpărat inclusiv cu ajutorul unei donații de 3 mii de dolari pe care familia a primit-o în 2014 de la mama soției, care a muncit peste hotare din 2009, conform procurorului. În 2010, procurorul intrase în posesia unui apartament de 23 de metri pătrați, o cameră de cămin, potrivit acuzatorului de stat, cumpărată de părinții acestuia, în care nu a locuit și pe care a vândut-o în 2015 pentru suma de circa 99 de mii de lei.
În plus, soția procurorului anticorupție, asistentă judiciară la Curtea Supremă de Justiție, a primit în 2020 un împrumut de 7 mii de euro de la mama acesteia, care a fost inclus de Vasile Plevan abia în declarația de avere și interese personale pentru anul 2021. Banii au fost luați împrumut în decembrie 2020, dar cheltuiți până în martie 2021 pentru achiziționarea și reparația unei mașini. Adjunctul interimar al procurorului șef al PA a afirmat că soacra lui a muncit din 2019 în Italia, iar Comisiei i-a prezentat contractul de angajare de la sfârșitul anului 2020.
Și în cazul procurorului Vasile Plevan, ultima parte a audierii a avut loc în ședință închisă.
„Ceea ce este cert acum – Comisia nu a negat existența notelor secrete neoficiale din partea CNA și a SIS în privința mea. Eu aș fi dorit să am acces la aceste note până a fi audiat public, ceea ce ar fi fost destul de corect”, a remarcat Plevan în finalul audierii.
Vasile Plevan, de asemenea, așteaptă decizia Comisiei Pre-Vetting.
Trei sancțiuni disciplinare: „Am avut curajul să vin împotriva sistemului”
Mariana Cherpec a fost numită în 2010 în funcția de procuroră în Procuratura sectorului Centru, municipiul Chișinău. În octombrie 2021 a fost desemnată purtătoare de cuvânt a Procuraturii Generale, funcție pe care a ocupat-o timp de circa un an. În prezent, este procuroră în cadrul Procuraturii municipiului Chișinău, Oficiul Principal.
Mariana Cherpec a fost întrebată despre cele trei sancțiuni disciplinare aplicate în privința sa în perioada 2014-2016 – două mustrări și un avertisment.
„Am avut curajul să vin împotriva sistemului și asta m-a costat trei proceduri disciplinare. Independența procurorului este foarte frumos scrisă pe hârtie și în legea cu privire la Procuratură, dar în practică, pentru ea trebuie să lupți”, a declarat Mariana Cherpec membrilor Comisiei. Potrivit procurorei, în acea perioadă i-au fost retrase mai multe dosare pe care le gestiona, pentru că nu avea „aceeași viziune” ca și procurorul șef de atunci al Procuraturii municipiului Chișinău, sectorul Centru. Tot în acea perioadă, procurora susține că i-au fost repartizate mai multe cauze penale decât colegilor săi. Aceasta a mai declarat că nu a contestat hotărârile Colegiului disciplinar, pentru că nu a avut încredere în imparțialitatea membrilor CSP.
„Am încrederea că Comisia va analiza obiectiv toate circumstanțele în partea ce mă vizează și le va da o apreciere corectă și echidistantă. Pe parcursul activității, în raport cu aceste proceduri disciplinare în care eu am fost vizată, nu vreau să dau vina doar pe procurorul șef sau pe instituție, recunosc că au fost admise anumite omisiuni minore, dar având în vedere nivelul de gravitate a acestora, consider că acestea nu sunt de o gravitate ridicată care ar putea să determine lipsa mea de integritate etică (…)”, a spus Cherpec în încheierea ședinței.
Și în privința candidatei Mariana Cherpec, Comisia nu a emis deocamdată o decizie privind promovarea sau nepromovarea evaluării.
Audierile candidaților au avut loc în perioada 21-28 aprilie. Doar cei care vor promova evaluarea vor putea fi aleși în noua componență a CSP.
Verificările sub aspectul integrității vizează o perioadă de 15 ani. Evaluarea candidaților la funcția de membru al organelor de autoadministrare ale judecătorilor (CSM) și procurorilor (CSP) presupune verificarea integrității financiare și etice a acestora, realizată în baza Legii nr. 26/2022. Sarcina Comisiei Pre-Vetting este să verifice dacă candidații și-au declarat în mod corespunzător averea și dacă aceasta corespunde cu veniturile lor, dacă au avut un comportament etic pe parcursul exercitării funcției sau dacă au adoptat acte arbitrare, inclusiv dacă au admis conflicte de interese.
Comisia Pre-Vetting a emis până în prezent hotărâri în privința a 10 candidați la funcția de membru al CSP. Doi candidați au promovat evaluarea integrității, patru nu au promovat, iar alți patru s-au retras din concurs sau nu au depus în termenii stabiliți actele obligatorii prevăzute de lege, astfel că nici ei nu au promovat evaluarea.
Articolul a fost elaborat în cadrul Proiectului „Responsabilizarea sectorului justiției din Moldova”, implementat de Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției, cu suportul Freedom House in Moldova. Opiniile exprimate reflectă poziția autorilor și nu reprezintă în mod neapărat punctul de vedere al finanțatorului.
