Cine stă în spatele furtului miliardului?
Furtul miliardului nu a fost un secret pentru autorităţile de stat, iar despre dispariţia banilor s-a ştiut încă din anul 2013. Declarația a fost făcută de către Mihail Gofman, fostul șef adjunct al Departamanetului spălării banilor din cadrul Centrului Național Anticorupție, în cadrul emisiuni „Interpol” de la TV7.
„Noi am demostrat că emisia suplimentară de 16 mln de acțiuni care echivalau cu 80 mln de lei, practic era fictivă. Banca de Economii a Moldovei a acordat un împrumut de 50 mln de USD companiei Sisteme Informaționale Integrate. Compania trebuia să cumpere tehnică de calcul, birotică, ce urmau să fie importate în R. Moldova. În cele din urmă, tehhnica de calcul nu a apărut în R. Moldova, însă această sumă a circulat cinci-șase zile în companii off-shore, ca până la urmă să fie plasată ca depozit la Banca de Economii și ulterior folosită pentru procurarea celor 16 mln de acțiuni. Noi, cei de la CNA, am demonstrat această escrocherie încă la sfârșitul lunii august 2013. Ulterior, această informație a fost furnizată Procuraturii Generale și primelor persoane din stat din acea perioadă: Igor Corman, Iurie Leancă, Alexei Barbăneagră, Ion Butmalai și altor ministere care erau obligate să cunoască această informație”, a menționat Gofman.
Potrivit lui, furtul miliardului a fost coordonat de o persoană din anturajul lui Vlad Plahotniuc, dar care nu deţine nicio funcţie publică. Potrivit lui, coordonatorul jafului secolului este un om de afaceri: „Coordonatorul este o persoană din anturajul lui Vlad Plahotniuc, nu este persoană publică. Am încercat să opresc furtul miliardului încă în 2013, însă a fost cineva la mine şi mi-a spus „ce faci?”. Dar urmează încă un secret pentru coordonatorul furtului miliardului. Căci eu nu am stat degeaba după ce am fost concediat, am adunat informaţii, am comunicat cu multe persoane din afara ţării. Aveţi un pic răbdare, va veni timpul şi veţi cunoaşte numele coordonatorului. Nu cred că a venit momentul să spun numele. Este la libertate şi starea psihologică a acestuia nu este prea adecvată”.
Fostul angajat al Centrului Naţional Anticorupţie a mai spus că scopul principal al furtului miliardului a fost devalizarea rezervelor Băncii Naţionale. Acest proces s-a întâmplat în mai multe etape, iar BEM a fost aleasă ca rampă pentru devalizarea sistemului. „Etapele au început în martie-aprilie 2012, când s-a începutul lupta pentru conducerea băncii respective. Luptau diferite grupuri financiare. În final, a câştigat grupul Filat-Shor, motivând că dacă nu îmi cedaţi banca respectivă, voi pleca din Alianţa pentru Integrare. Atunci lupta grupul financiar Platon, grupul financiar Plahotniuc. Până la urmă, Filat a rămas prostănacul satului. Iniţial nu a fost scopul să se fure miliardul. Când vorbim despre furtul miliardului, noi vorbim despre furtul miliardului din rezervele valutare ale Băncii Naţionale. A fost prima etapă, deoarece avea loc devalizarea sistemului bancar prin acordarea creditelor neperformante, gajuri fictive sau dubioase. De exemplu, o casă părăsită era evaluată la 283 de milioane de lei. Nu ştiu ce gaj poate să existe, noi nu avem aşa gajuri. Erau fictive. Creditele erau luate de toţi care aveau conexiuni cu partidele de la guvernare. Se întâmpla în 2012-2013 şi chiar în 2014. Mai departe, ceea ce nu se putea întoarce se făceau diferite scheme carusel, rotaţii. De exemplu, dacă expira termenul unui contract – nu se putea întoarce creditul, se lua alt credit printr-o altă companie, cu banii aceia se închidea creditul vechi şi rămânea compania nouă cu datorie. Astfel, pe 1 noiembrie 2013, practic BEM-ul era deja devalizat de 7,4 miliarde de lei. Prima informaţie referitor la discuţia despre rezervele naturale ale Băncii Naţionale a apărut în ajun de Crăciun, în 2012, când mi-a fost adresată întrebarea de ce băncile autohtone nu manevrează rezerva naţională. Toţi activau în tandem, nu trebuie să punem coordonarea furtului miliardului doar pe o persoană, o persoană coordona şi restul aveau misiunea de a executa anumite sarcini. Ei au dorit să găsească o formulă cum să gestioneze rezervele valutare ale Băncii Naţionale”, a explicat Mihail Gofman.
De asemenea, el susține că este deja întocmită o listă a persoanelor care urmează să fie pedepsite pentru fraudarea sistemului bancar, iar următorul din această listă ar fi Iurie Leancă. „Lista este foarte lungă, mulți vor fi trași la răspundere. După Leancă, vor urma funcționari publici de la diferite ministere și structuri”.
Amintim că, în anul 2014, ZdG a scris un articol despre averile lui Mihail Gofman, unul din cei mai bogați angajați ai CNA. Ulterior acestui articol, Gofman a fost demis din sistem, iar ulterior, deși s-a judecat cu mai multe instituții ale statului, nu a reușit să revină.
Vedeți și: „Imperiul şi conexiunile lui Gofman, cel mai bogat angajat de la CNA”.
