Ce (nu) spune Ministerul Justiției despre expertiza care amână ședințele din dosarul Șor
Deși dosarul Șor se află de un an pe masa magistraților de la Curtea de Apel Cahul, majoritatea ședințelor de judecată din acest dosar au fost amânate după ce avocații primarului de Orhei au solicitat efectuarea unei expertize financiar-contabile. Nici avocații, nici procurorii, nu oferă însă prea multe detalii despre esența acestei expertize. Pentru că a trecut deja jumătate de an de când ședințele de judecată sunt amânate pentru că expertiza nu e finalizată, am expediat o solicitare de informație în adresa Ministerului Justiției, pentru a afla care este volumul informațiilor care vor fi analizate în cadrul expertizei, dar și când va fi posibilă finalizarea acesteia.
Anterior am solicitat Procuraturii Anticorupție să ne explice în ce constă mai exact această expertiză. De la Procuratură am aflat însă doar că expertiza presupune „analiza tuturor tranzacţiilor efectuate şi rulajele în conturi, în vederea stabilirii prejudiciului”, aceasta fiind efectuată de către experţii de la Centrul Naţional de Expertize Judiciare (CNEJ).
Pentru că avocații declarau în septembrie că rezultatele expertizei ar putea fi gata în decembrie, iar acum suntem în martie, iar expertiza nu este finalizată, am solicitat Ministerului Justiției să ne răspundă la câteva întrebări:
1. Ce presupune expertiza
Răspunsul Ministerului Justiției (MJ): „Prin această întrebare nu se solicită de fapt o informație deținută de autoritate publică ci o opinie cu privire la activitatea desfășurată de o persoană care în conformitate cu legislația trebuie să acționeze independent. Orice intervenție din partea autorităților statului în procesul de efectuare a expertizei este interzisă. Pentru a nu atinge dreptul la un proces echitabil putem menționa doar că obiectivele generale ale expertizei judiciare economico-financiare sunt stipulate în Hotărârea Guvernului nr. 195 din 24 martie 2017, anexa nr. 1, cod 13. În privința expertizei acestui caz, similar altor expertize judiciare, experții vor parcurge același algoritm: 1. examinarea prealabilă a obiectelor expertizei; 2. examinarea separată a obiectelor expertizei; 3. examinarea comparativă; 4. aprecierea rezultatelor obținute și formularea concluziilor la întrebările formulate de ordonator; 5. perfectarea raportului de expertiză cu expedierea ulterioară a ordonatorului”.
2. Care este volumul informațiilor ce necesită a fi analizate
MJ: „Și această întrebare nu se referă la informațiile deținute de o autoritate publică. Și de fapt nici nu pot fi deținute deoarece volumul informațiilor ce necesită a fi analizate se constată și poate și apreciat, doar după finalizarea raportului de expertiză. La fiecare etapă a cercetării poate apărea necesitatea de a analiza anumite informații pe care expertul le consideră relevante pentru formularea concluziilor, iar acele informații se solicită suplimentar, în cazul în care nu au fost puse la dispoziție inițial. Menționăm că în toate expertizele de acest gen, este examinat un volum mare de informație”.
3. Cine realizează expertiza
MJ: „Această informație nu poate fi oferită fiind cu acces limitat”.
4. Cât durează în linii generale efectuarea unei expertize de aceste proporții
MJ: „Durata expertizelor de acest gen este foarte mare, depășind 360 ore efectiv lucrate. Durata depinde inclusiv de termenii de prezentare a materialelor necesare pentru examinare și de încărcătura expertului judiciar executor (comisiei de experți judiciari). De fiecare dată, ordonatorul se înștiințează despre termenul preconizat de începere a lucrărilor de expertiză. În conformitate cu art. 13 din legea nr. 68 din 14.04.2016, termenul de efectuare a expertizei judiciare se stabilește în acord cu ordonatorul acesteia”.
5. Cât de posibilă este finalizarea expertizei în timpul apropiat
MJ: „Legea privind accesul la informație nu prevede posibilitatea de a solicita autorităților publice să se pronunțe cu privire la ceea ce se va petrece în viitor”.
La solicitarea avocaţilor, CA Cahul a admis, la 19 septembrie 2018, efectuarea unei expertize financiar-contabile. După ce apărarea a solicitat efectuarea expertizei, i-am contactat pe avocaţii lui Şor, solicitându-le mai multe detalii, doar că aceştia au refuzat să ni le comunice, precizând că şedinţele de la CA Cahul au loc cu uşile închise. Unul dintre avocați ne-a spus însă că până la efectuarea acestei expertize,nu poate fi continuată examinarea cauzei pentru că, de rezultatul ei depinde probatoriul apărării. „Credem că până în decembrie expertiza va fi efectuată”, declarau anterior avocații.
Reţinut în mai 2015, Ilan Şor a fost condamnat în 2017 la şapte ani şi şase luni de închisoare pentru escrocherie şi spălare de bani, dar instanţa a dispus ca pedeapsa să intre în vigoare doar după ce va deveni definitivă.
Anterior, pe nume lui Ilan Şor a mai fost deschis un dosar pentru abuz în serviciu la administrarea „Băncii de Economii” SA şi „Banca Socială” SA. Totuşi, deşi au trecut patru ani de când Şor a fost pus sub acuzare, acest dosar penal nu a fost încă trimis în judecată, PA invocând „complexitatea cauzei penale şi necesitatea cunoştinţelor speciale în domeniul financiar-bancar”.
Ilan Şor se află în libertate, fiind sub control judiciar, chiar dacă numele său figurează în ambele rapoarte Kroll, ca fiind unul dintre principalele personaje implicate în frauda bancară.
