Candidații la concursul de admitere la Institutul Național al Justiției vor trebui să depună declarația de avere și interese personale. Parlamentul a modificat procedura de selectare – DOC
Candidații la etapa admiterii la Institutul Național al Justiției (INJ), de numire în funcția de judecător sau procuror și de promovare/transfer în funcție, vor fi obligați să depună declarația de avere și interese personale. Proiectul de modificare a Legii cu privire la statutul judecătorului și Legii privind Institutul Național al Justiției a fost susținut, în a doua lectură, cu votul a 70 de deputați.
Potrivit autorilor, modificările legislative au scopul de a asigura integritatea și transparența în rândul audienților Institutului Național al Justiției.
Documentul mai prevede modificarea anumitor aspecte, care se referă la componența, selectarea și activitatea organelor de conducere ale Institutului Național al Justiției.
Institutul Național al Justiției by Ziarul de Gardă on Scribd
Ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco a menționat anterior că odată ce candidații la concursul de admitere la INJ vor fi obligați să depună declarația de avere și interese personale, va fi asigurată transparența averii viitorilor judecători și procurori, chiar începând cu formarea lor profesională.
„Documentul prevede un șir de modificări esențiale care vizează activitatea și accederea la INJ. În primul rând, candidații la concursul de admitere la INJ vor fi obligați să depună declarația de avere și interese personale. Astfel, va fi asigurată transparența averii viitorilor judecători și procurori, chiar începând cu formarea lor profesională. Aceștia vor fi supuși, din start, exigențelor unui climat de integritate publică. Mai mult, declarațiile de avere, depuse la accederea la INJ, vor servi drept punct de pornire pentru evaluarea averii viitorilor judecători și procurori, ceea ce va permite identificarea potențialelor acte de corupție”, a spus ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, în cadrul ședinței de Guvern din 29 iunie.
Potrivit unei note informative a Executivului, proiectul urmărește și îmbunătățirea mai multor aspecte administrative privind componența, selectarea și activitatea organelor de conducere ale INJ, care vor asigura reprezentativitatea proporțională a organelor de administrare a sistemului justiției.
În acest sens, va fi instituit un număr egal între membrii Consiliului INJ, desemnați de către Consiliul Superior al Magistraturii și Consiliul Superior al Procurorilor, va fi oferită competența Președintelui Republicii Moldova de a desemna un membru în cadrul Consiliului INJ, pornind de la atribuțiile sale constituționale în materia carierei judecătorilor.
De asemenea, va fi prevăzut expres nivelul instanțelor judecătorești și a procuraturilor, din cadrul cărora vor putea fi desemnați membrii Consiliului INJ, pentru a fi asigurat criteriul obiectiv de reprezentativitate a judecătorilor și procurorilor per sistemul judiciar și al procuraturii.Publicitate
Consolidarea Institutului Național al Justiției se regăsește în Planul de acțiuni pentru implementarea Strategiei privind asigurarea independenței și integrității sectorului justiției pentru anii 2022-2025.
