Camerele de supraveghere a traficului, un proiect ucis de interese. CNA oferă informații despre dosarele penale deschise în urmă cu șase ani
Ministerul Afacerilor Interne a lansat, pe 10 februarie curent, prima parte a Programului național de modernizare tehnologică a sistemului de siguranță publică și rutieră. Reprezentanții MAI au explicat, într-o conferință de presă, cum va funcționa sistemul automatizat de monitorizare video a traficului rutier de pe traseele naționale.
Un sistem de monitorizare video a traficului rutier pe traseele naționale a funcționat din 2014 și până la începutul anului 2016. În ianuarie 2017, ZdG a scris că sistemul de monitorizare video a traficului rutier, implementat în 2014 în raioanele R. Moldova, a fost pus pe brânci de o gașcă de afaceriști, conectată la lumea politică, dar și de impotența statului, care, din cauza intereselor, nu a putut valorifica oportunitatea de a avea siguranță în trafic și încasări la buget.
Citiți și: Camerele de supraveghere a traficului, un proiect ucis de interese
ZdG a analizat atunci sute de documente, inclusiv mesaje private ale persoanelor implicate în proiect și a prezentat detalii din culisele business-ului cu camere video de pe traseele naționale, ruinat de interese, negocieri politice, lobby, dosare penale dubioase și identități false.
În vârful afacerii s-au aflat un afacerist cu dublă identitate, deputatul și secretarul general al PLDM din acea perioadă, Victor Roșca, dar și mai mulți intermediari, unii dintre care s-au aflat în funcții publice, fiind afiliați PLDM, aflat atunci la guvernare.
„În temeiul probelor administrate nu s-a confirmat bănuiala rezonabilă pe capetele de acuzare înaintate”
Deși ulterior au fost deschise mai multe dosare penale în care s-au investigat circumstanțele în care proiectul a eșuat, acestea nu au avut o finalitate.
După lansarea noului proiect de monitorizare a traficului rutier pe traseele naționale, ZdG a solicitat de la Centrul Național Anticorupție detalii despre dosarele penale deschise atunci. Instituția ne-a informat că, deși urmărirea penală este în desfășurare, „din considerentul, că în temeiul probelor administrate nu s-a confirmat bănuiala rezonabilă pe capetele de acuzare înaintate, unii subiecți, au fost scoși de sub urmărire penală”.
„Cauza penală a fost pornită de organul de urmărire penală al CNA, pe faptul comiterii de către persoane publice din cadrul Serviciului Tehnologii Informaționale (STI) al MAI a infracțiunii prevăzute de art. 328 al.(3) lit.d) Cod penal. Pe parcursul urmării penale, la cauză menționată au fost conexate alte cauze pornite în temeiul unor bănuieli rezonabile de săvârşire a infracţiunilor prevăzute de art. 324 alin. (3) lit. b), 325 alin. (3) lit. a), 328 alin. (1) şi 335 alin. (1) Cod penal. În cadrul urmării penale menționate, la fel se examinează circumstanțele expuse de Curtea de Conturi în Raportul auditului „Managementul sistemelor de supraveghere a traficului rutier” aprobat prin Hotărârea Curții nr.12 din 05.04.2017. Astfel, în cadrul urmării penale, în temeiul bănuielilor constate, au fost recunoscuți și audiați în calitate de bănuiți/învinuiți mai mulți angajați, din cadrul entității STI, precum administratori ai entităților persoanelor juridice private. Din considerentul, că în temeiul probelor administrate nu s-a confirmat bănuiala rezonabilă pe capetele de acuzare înaintate, unii subiecți, au fost scoși de sub urmărire penală. Actualmente, reieșind din complexitatea cauzei, urmărirea penală este în derulare. Dan Chiriță, ex-director STI, a fost scos de sub urmărire penală pe capetele de acuzare imputate. Cetățenii Victor Roșca, Iurie Coșciug, nu au avut calitate procesuală”, se precizează în răspunsul CNA.
„Agentul economic nu are acces la echipament sau la informațiile constatate de camere, nu primește niciun ban de pe urma amenzilor”
Alexandru Putere, directorul STI al MAI afirmă că, de această dată, camerele care monitorizează traficul rutier pe traseele naționale vor fi gestionate în totalitate de către stat, fără a fi implicați agenți economici. „Camerele deja sunt funcționale. STI al MAI răspunde de camere. MAI nu are nimic în comun cu proiectul anterior (derulat în perioada 2014-2016, n.r.), care a fost gestionat de autoritățile publice locale. MAI nu a fost atunci implicat. Atunci au fost contracte de parteneriat public privat încheiate între raioane și agenți economici. Acum totul este gestionat de noi. Sistemul este complet automatizat. Factorul uman este exclus la maximum. Toate încălcările sunt fixate în regim automat, nu se iau decizii cui fixăm și cui nu fixăm (încălcările, n.r.). Nu poate fi șters niciun fișier. Agentul economic nu are acces la echipament sau la informațiile constatate de camere, nu primește niciun ban de pe urma amenzilor. Noi suntem gestionarii fluxului de informații”, a precizat Putere, solicitat de ZdG.
În cadrul conferinței de presă de la lansarea proiectului, Alexandru Putere a subliniat că monitorizarea în regim de timp real cu sisteme video de supraveghere inteligente, pe lângă faptul că asigură monitorizarea traficului rutier, dezvoltă și îmbunătățește capacitățile operaționale ale organelor de drept. „De asemenea, sunt îmbunătățite capacitățile de reacție în diferite situații de interes, este facilitată intervenția promptă și imediată a poliției la descoperirea infracțiunilor și, nu în ultimul rând, reduce numărul accidentelor rutiere și caracterul grav al acestora, prin îmbunătățirea disciplinei participanților la trafic”, a punctat oficialul.
Anual, din cauza vitezei excesive, neatenției și a condusului în stare de ebrietate, au loc mii de accidente și decedează sute de persoane. Doar pe parcursul anului 2021, din cauza depășirii limitei de viteză, au avut loc 827 de accidente rutiere, 122 de persoane au decedat și 939 au primit traumatisme. În total, doar în anul 2021 au avut loc 2.517 accidente, în care au decedat 254 de persoane și au fost traumatizate 2.834 de persoane.
Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a lansat, pe 10 februarie curent, prima parte a Programului național de modernizare tehnologică a sistemului de siguranță publică și rutieră. Reprezentanții MAI au explicat cum va funcționa sistemul automatizat de monitorizare video a traficului rutier de pe traseele naționale.
26 de camere de supraveghere la nivel național și 10 camere în municipiul Chișinău
„Sistemul singur detectează și ne spune ce a încălcat șoferul, ce articol și se remite o scrisoare la domiciliul proprietarului mașinii. În total, au fost instalate 36 de camere de supraveghere, 26 de camere de supraveghere la nivel național și 10 camere în municipiul Chișinău”- a declarat Alexandru Putere, directorul Serviciului Tehnologii Informaționale (STI) al MAI. Potrivit reprezentanților MAI, obiectivul de bază al acestui program este reducerea accidentelor rutiere. Pe traseele naționale, camerele video de monitorizare a traficului rutier au fost instalate în raioanele Ialoveni, Ungheni, Orhei, Hâncești, Anenii Noi, Leova și Cantemir.
Instalarea camerelor de supraveghere a traficului rutier pe traseele naționale a început anul trecut, după ce compania „Rapid Link” a câștigat o licitație privind achiziționarea de bunuri și servicii pentru extinderea sistemului de supraveghere a circulației rutiere. Valoarea achiziției a fost de circa 20,2 de milioane de lei. Compania a livrat și a instalat camerele de supraveghere a traficului rutier, fără a fi implicată ulterior în procesul de aplicare a amenzilor.