Avocați, despre decizia „radicală” de a activa derogarea de la prevederile CEDO pe perioada stării de urgență
Avocații precizează că R. Moldova poate să activeze articolul 15 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului în situații de stări de urgență, dar menționează că notificarea trebuie să fie transparentă, autoritățile să anunțe public și să argumenteze decizia. Totodată, aceștia atenționează că activarea derogării ar putea implica anumite riscuri.
Potrivit lui Vadim Vieru, decizia de activare a derogării CEDO este „radicală” și „cel puțin procedural, Guvernul trebuia să comunice cine și când a luat decizia dată, baza legală în baza căreia a fost luată și argmentele”.
„De exemplu, Italia, Franța, unde situația este mai gravă, nu au făcut-o. Era necesară o transparență. Dacă e să facem abstracție de situația din prezent, ultima dată, o astfel de decizie a fost luată de Turcia, deși acolo a fost alt caz, dar, sub acest pretext, au fost comise multe încălcări. Statul și exponenții mereu au tendința de a face abuzuri”, a declarat acesta pentru ZdG.
Avocatul consideră că, având în vedere numărul de cazuri de infectare cu virusul de tip nou COVID-19 și măsurile întreprinse de Guvernul R. Moldova, chiar dacă este stare de urgență, o asemenea decizie nu era necesară.
Vitalie Zama subliniază că aplicarea articolul 15 din Convenție nu înseamnă o „indulgență” automată și fără supraveghere sau control din partea Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) în ceea ce privește respectarea drepturilor și libertăților fundamentale convenționale.
„În particular, Înalta Curte poate să desconsidere această derogare și să constate violarea prevederilor Convenției, chiar și în cazul activării de către statul contractant a articolului 15 din Convenție. De exemplu, în cauza relativ recentă, Alparslan Altan v. Turciei, Înalta Curte a concluzionat următoarele: „o interpretare extensivă a conceptului de in flagrante delicto nu putea fi privită ca un răspuns potrivit la starea de urgență, de vreme ce consecințele sale juridice depășeau cu mult cadrul legal al stării de urgență. În acest fel, nu era justificată în niciun caz de circumstanțele speciale ale stării de urgență. Așadar, ea nu era justificată nicicum de circumstanțele speciale ale stării de urgență. În concluzie, nu se putea afirmă că un ordin de detenție preventivă care nu a fost emis „potrivit unei proceduri prevăzute de lege” era „impus într-o măsură strictă de situație”’, a afirmat acesta pentru ZdG.
Zama adaugă că raționamentul în spatele concluziei Înaltei Curți este că măsura adoptată, și anume dacă este sau nu „impusă într-o măsură strictă de situație” urmează să fie examinată și analizată în fiecare caz individual, pentru a exclude abuzurile și arbitrariul.
Sergiu Muntean opinează că măsura dată oferă „o bănuială rezonabilă că autoritățile publice pregătesc un set de măsuri care ar putea limita drepturile cetățenilor ce anterior erau protejate de Convenție”.
„Cred că acestea pot afecta: dreptul la libera exprimare, mai ales a surselor mass-media. În perioada răspândirii pandemice a virusului întâlnim o dezinformare în masă de la multiple surse aşa încât recent Serviciul de Securitate şi Informație a venit cu decizia de a bloca temporar accesul la circa 52 de surse care, potrivit autorităților, ar fi diseminat ştiri false, ceea ce, în opinia mea, prezintă o măsură fără precedent şi care, aparent, ar fi intrat sub protecția Convenției dacă aceasta continua să se aplice în perioada stării de urgență. O altă realitate cu care ne putem ciocni în scurt timp, având în vedere precedentele altor state, este interzicerea sau limitarea părăsirii domiciliului, fapt care reprezintă o limitare a dreptului la libera circulație: în ultima decizie a Comisiei pentru Situații Excepționale s-a oferit accesul lucrătorilor Biroului Național de Statistică în unitățile comerciale ce activează pentru a stabili prețurile, fapt care, la fel, poate reprezenta o ingerință asupra dreptului la proprietate sub aspectul încălcării speranței legitime de a obține un bun”, a specificat apărătorul.
Potrivit acestuia, esențial este că derogarea de la prevederile Convenției oferă „o vastă marjă de apreciere în mod independent a statului asupra măsurilor restrictive ce urmează a fi aplicate şi lasă loc vast pentru decizii luate în mod arbitrar”, iar într-o asemenea situație „rămâne să sperăm că buna-credință va guverna totuşi deciziile ce vor fi adoptate de autorități pe parcurs şi că societatea va înțelege necesitatea respectării acestor decizii”.
„Uimeşte totuşi operativitatea cu care a fost activată derogarea de la Convenție, R. Moldova, fiind printre primele patru state ce au activat art.15, astfel încât societatea rămâne cumva „dezgolită” într-o anumită măsură de protecția acordată de Convenție de-a lungul anilor, iar acest fapt, în viziunea mea, prezintă două laturi ale monedei: necesitatea adoptării măsurilor urgente restrictive – adoptate în interesul societății în scopurl stopării răspândirii pandemice a virusului – şi liberul arbitru şi marja vastă de acțiuni a autorităților în lipsa protecției oferite de Convenție. Astfel încât, actualmente, R. Moldova se află în fața unei mari încercări, iar rezultatul ce va fi obținut de astăzi depinde în egală măsură atât de societate, cât şi de autorități”, a adăugat Muntean pentru ZdG.
ZdG a solicitat informații privind decizia de a activa art. 15 din CEDO și va reveni ulterior cu detalii la acest subiect.
Parlamentul R. Moldova a declarta stare de urgență în legătură cu răspândirea virusului de tip nou COVID-19 pentru perioada 17 martie – 15 mai.
