Activitatea Comisiei Vetting în CIFRE: 21 de judecători de la Curtea de Apel și 3 judecători de la Curtea Supremă de Justiție au demisionat după ce au fost notificați despre începerea evaluării
Comisia de Evaluare a procurorilor informează că la un an de la inițierea Vetting-ului, au fost adoptate 22 de rapoarte și 11 decizii, iar pentru alți 12 subiecți deja audiați, deciziile/rapoartele sunt în proces de elaborare și aprobare. Până în prezent, 21 de judecători de la Curtea de Apel Chișinău și 3 judecători de la Curtea Supremă de Justiție au demisionat după ce au fost notificați despre începerea evaluării, potrivit unui comunicat.
Activitatea Comisiei Vetting se concentrează pe trei tipuri de evaluări: vetting-ul Curții Supreme de Justiție (CSJ), pre-vetting-ul candidaților la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), înscriși în concurs după 1 septembrie 2023, dar și candidaților în cele două colegii din cadrul CSM (Colegiul pentru selecția și evaluarea judecătorilor și Colegiul disciplinar) indiferent de data depunerii cererii la concurs, și vetting-ul judecătorilor Curților de Apel,președinților și vicepreședinților de judecătorii, dar și a candidaților la unele funcții de judecător, informează Comisia Vetting.
Potrivit Comisie, în august, anul trecut, CSM a transmis Comisiei Vetting primul grup de subiecți – 37 de candidați la funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) și judecători CSJ în funcție, pentru a fi evaluați. Au urmat alte grupuri de candidați, care constituie în total peste 100 de subiecți ai evaluării. Câțiva dintre subiecți au promovat pre-vettingul, unii s-au retras din concurs, alții au demisionat. Evaluarea este finalizată cu raport sau decizie în privința majorității subiecților, cu excepția judecătorilor Curții de Apel Chișinău (ultimul grup transmis recent la evaluare de CSM).
Până în prezent, Comisia a adoptat 22 de rapoarte și 11 decizii, iar pentru alți 12 subiecți deja audiați, deciziile/rapoartele sunt în proces de elaborare și aprobare. Rata celor care au promovat evaluarea externă până acum depășește rata de nepromovare.
„Deși deocamdată nu s-a înregistrat nicio demitere a unui judecător ca urmare a evaluării, 21 de judecători de la Curtea de Apel Chișinău și 3 judecători de la Curtea Supremă de Justiție au demisionat după ce au fost notificați despre începerea evaluării”, punctează Comisia.
Primele audieri au avut loc în noiembrie anul trecut și au vizat judecători ai Curții Supreme de Justiție și candidați la funcția de judecător CSJ. În total, Comisia a desfășurat 7 runde de audieri până acum.
Potrivit comunicatului, Comisia Vetting continuă evaluarea subiecților pe baza celor trei legi pe care este acum mandatată să le pună în aplicare: Legea 26/2022, Legea 65/2023 și Legea 252/2023.
La solicitarea Comisiei, în ședința de marți, 21 mai, membrii Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) au hotărât să remită lista angajaților PA care urmează a fi evaluați pentru a se stabili dacă întrunesc criteriile de integritate financiară și etică.
Surse din cadrul organelor de drept au precizat pentru ZdG că printre persoanele care au demisionat sunt mai mulți procurori care au gestionat sau gestionează cauze penale de rezonanță. Unii dintre ei au cumpărat, în 2023, bunuri de milioane.
Totodată, aceleași surse precizează că lista procurorilor care au depus cereri de demisie sau care intenționează să o facă este mai mare.
Printre procurorii care și-au prezentat demisia, conform surselor ZdG, se regăsesc:
Alexandr Casir, Mircea Ciobanu, Dorin Compan, Mariana Botezatu, Alexandru Gaina, Mariana Boșcănean, Constantin Popa și Lilia Silvestru.
Alexandru Casir este procuror în cadrul Procuraturii Anticorupție, după ce anterior a activat la Procuratura de circumscripție Chișinău. Conform declarației de avere din 2023, procurorul deține o casă care ar valora 155 de mii de euro, conform estimării din declarația sa de avere și interese. Anterior, despre Casir s-a menționat că ar fi fost filat.
Mircea Ciobanu este procuror din 2010. A fost și el anterior procuror în Procuratura mun. Chișinău. Ciobanu declarată și el o casă în construcție, dar și un automobil Hyundai, în posesie, care ar valora 55 de mii de euro.
Dorin Compan este procuror din 2007. În februarie 2020, Dorin Compan a fost eliberat din sistem, din proprie inițiativă. Dorin Compan a exercitat funcția de interimar al PCCOCS începând cu septembrie 2019, până în decembrie 2019. Începând cu decembrie 2019, atunci când au avut loc verificările în cadrul Procuraturii Anticorupție (PA) și PCCOCS, Compan a revenit în funcția de procuror anticorupție.
Dorin Compan a revenit, începând cu 7 februarie curent în funcția de procuror anticorupție, poziție pe care a deținut-o la PA în 2020. Revenirea lui Compan în funcția de procuror are loc după ce, la 18 ianuarie curent, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani a anulat ordinul prin care acesta a fost demis.
Procurorul Dorin Compan a gestionat anterior mai multe dosare de rezonanță, activând în cadrul PA din 2007. El a fost procurorul care a instrumentat dosarul în care este vizat fostul ministru al Agriculturii, Eduard Grama sau fostul viceministru al Economiei, Valeriu Triboi. Tot Compan a instrumentat dosarul licitațiilor trucate în medicină, dosarul „tomograf” sau dosarul licitațiilor trucate de primării pentru milioanele de lei din Fondul Ecologic.
ZdG a scris anterior că, în perioada în care a activat la PA, procurorul Compan a beneficiat de mai multe donații generoase. Potrivit informațiilor din declarația sa de avere și interese pentru 2018, procurorul ar fi primit remitențe de la „părinte aflat peste hotare” în valoare totală de 39,7 mii de euro (800 mii de lei), iar în 2016 donațiile de la mama au însumat 6 mii de euro, iar de la evenimentele de familie (cumetrie, zile de naștere) acesta a mai strâns alte 6 mii de euro.
Mariana Botezatu este procuroră anticorupție din 2010. Ea a gestionat anterior mai multe dosare de rezonanță. Conform declarației de avere și interese, în 2023, familia Botezatu a obținu un teren intravilan și a inițiat o construcție. Familia procurorei declară un apartament, o mașină și un credit în valoare de 8 mii de euro.
Lilia Silvestru este procuroră la Procuratura Anticorupție, Oficiul Nord. Procurora a gestionat un dosar de corupție la eliberarea permiselor de conducere, schemă pusă în aplicare la Edineț, Dondușeni și Briceni.
Mariana Boșcănean este procuroră anticorupție din aprilie 2021. Conform procuror.magistrat.md, în august 2016 aceasta a fost numită în funcția de procuroră în Secţia investigarea fraudelor contra mediului şi intereselor publice, din cadrul Direcţiei politici, reforme şi protecţia intereselor societăţii a Procuraturii Generale. Ulterior, această este suspendată din funcție, iar în mai 2016 a fost încadrată în funcția de procuroră la Procuratura sectorului Buiucani. În martie 2022, ZdG a scris că procurora a solicitat în instanță ca un chirurg oncoginecolog, cercetat inițial pentru corupere și risca până la 10 ani de închisoare, să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.256 alin.(1) din Codul penal, articol care prevede pedeapsă cu amendă sau muncă neremunerată în folosul comunității.
Constantin Popa activează în Procuratura Anticorupție din 19 februarie 2007. Potrivit declarației de avere și interese pentru 2023, anul trecut acesta a ridicat venituri salariale brute în valoare de 410 280, peste 34 de mii de lei lunar. Familia procurorului deține case la sol și 1/3 cota parte dintr-un apartament de 70,6 metri pătrați ce ar valora 400 000 de lei. De asemenea, familia Popa deține din 2021 un automobil de model BMW, al cărui preț de piață ar fi de 160 000 de lei, iar din 2018 – un autoturism de model Mercedes ML 350 CDI, ce ar fi fost procurat la prețul de 90 000 de lei.
Alexandru Găină activează la Procuratura Anticorupție din iulie 2016, potrivit procuror.magistrat.md. În mai 2024 acesta a deținut funcția de procuror în Procuratura raionului Făleşti. Printre dosarele gestionate anterior de procurorul Alexandru Găină se numără cel privind deposedarea municipiului Chișinău de terenuri cu o valoare de peste 100 de milioane de lei. În 2019, conform anticoruptie.md, solicitarea lui Alexandru Găina, de a accede în funcția de judecător, a fost respinsă de Consiliului Superior al Magistraturii. Potrivit unei decizii luate la acea vreme de Consiliu, procurorul nu a întrunit temeiurile necesare pentru a deveni judecător.
