128 de deținuți, eliberați înainte de termen. Ministrul Justiției: „Lucrurile nu vor putea fi ținute mult sub control”
Peste 5 000 de deținuți au depus în 2019 cereri pentru a li se reduce termenul de detenție pe motiv că au fost deținuți în condiții inumane și degradante. Din cele peste 5 mii de cereri, au fost deja examinate peste 2 mii, iar în rezultat, 128 de persoane au fost eliberate din penitenciare. În lumina acestor date, mai mulți deputați, dar și ministrul Justiției, Fadei Nagacevschi, declară că prin aplicarea mecanismului compensatoriu sunt eliberate din detenție persoane periculoase, care sunt scutite de la executarea pedepsei dictată de instanță.
Potrivit directorului interimar al Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), Vladimir Cojocaru, pe lângă eliberarea deținuților, în urma mecanismului compensatoriu, în calitate de despăgubiri pentru condițiile de detenție, au fost înaintate spre plată, de la bugetul de stat, peste 1,6 milioane de lei.
„Considerăm că scopul acestui mecanism nu este atins atunci când automat, pe toate categoriile de persoane, este aplicat mecanismul, deoarece avem situații în care doar ⅓ din pedeapsă este executată”, menționează directorul interimar al ANP.
Vladimir Cojocaru a mai subliniat că mecanismul compensatoriu este pus în aplicare cu mai multe carențe, cum ar fi încheieri și decizii judecătorești contradictorii, formule de calcul diferite, precum și lipsa procedurilor de admisibilitate, fapt care generează ca cererile deținuților să fie examinate în fond.
Deputatul PDM Alexandru Jizdan a menționat, la rândul său, că acest mecanism compensatoriu este periculos: „Deja e vorba de un mecanism care permite ilegal eliberarea mai multor condamnați care ar trebui să își ispășească pedeapsa”.
De aceeași părere este și ministrul Justiției, Fadei Nagacevschi, care menționează că prin intermediul acestui mecanism poate fi pusă în pericol securitatea statului.
„În condițiile R. Moldova, prin prisma efectului economic, acest instrument își are loc în sistemul de drept. Însă, dacă vorbim de securitatea statului și cifrele alarmante cu privire la aplicarea instrumentelor compensatorii excesiv de instanțele de judecată, îmi pare că creăm niște bombe sub securitatea R. Moldova. Avem semnale că ies din penitenciare și violatori, persoane condamnate pentru acțiuni perverse. Lucrurile nu vor putea fi ținute mult sub control. Acest fapt ar putea degrada. Cea mai bună abordare ar fi să mergem, eventual, pe ideea compensării în bani a condițiilor de detenție, dar nu să reducem pedeapsa cu 1-3 zile din 10, pentru că vom umple R. Moldova cu acei deținuți pentru care sistemul de urmărire penală a muncit mult ca să îi bage în pușcărie”, a declarat Fadei Nagacevschi în cadrul ședinței Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică.
În concluzie, în lumina datelor preliminare cu privire la eliberarea deținuților, ministerul Justiției urmează să creeze un grup de lucru în cadrul căruia va organiza dezbateri publice pentru identificarea unei soluții pentru depășirea situației.
Potrivit mecanismului compensatoriu care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2019, plângerile dețineților sunt examinate de judecătorul de instrucție în maximum trei luni, că sarcina probațiunii lipsei de încălcare a condițiilor de detenție invocate de autorul plângerii îi revine reprezentantului administrației instituției penitenciare și că acesta prezintă instanței de judecată în scris, în termen de 10 zile, un raport în care răspunde la toate pretențiile invocate de condamnat sau prevenit în plângere, cu menționarea măsurilor întreprinse pentru înlăturarea condițiilor de detenție contestate.
Printre cazurile de rezonanță în care a fost aplicat acest mecanism compensatoriu se numără cel al fostului premier Vlad Filat. La 30 iulie 2019, Judecătoria Chișinău a redus cu 682 de zile sentința cu nouă ani de închisoare, iar ulterior, acesta a fost eliberat.
În august 2019, fostul sportiv Ion Șoltoianu, condamnat în 2013 la 12 ani de închisoare pentru omor, păstrare ilegală de arme şi şantaj, a fost eliberat din Penitenciarul nr. 13 prin aplicarea aceluiași mecanism compensatoriu.