Uniunea Europeană va examina impunerea embargoului asupra petrolului din Rusia
Guvernele din ţările membre ale Uniunii Europene vor analiza un posibil embargou asupra petrolului rusesc în contextul în care liderii europeni se vor întâlni săptămâna aceasta cu preşedintele american Joe Biden pentru o serie de summituri concepute să întărească răspunsul Occidentului la invazia Rusiei, transmite Reuters.
Căutând să forțeze o retragere militară din Ucraina a președintelui rus Vladimir Putin, UE – împreună cu aliații occidentali – a impus deja o serie de sancțiuni economice împotriva Rusiei, inclusiv înghețarea activelor băncii centrale ruse.
„Lucrăm la o a cincea rundă de sancțiuni și sunt propuse multe nume noi”, a declarat un înalt diplomat al UE, sub condiția păstrării anonimatului. Guvernele UE vor relua discuția dintre miniștrii de externe luni, înainte ca Biden să sosească joi la Bruxelles pentru summituri cu cei 30 de aliați ai NATO, precum și UE într-un format al Grupul celor 7 (G7), inclusiv Japonia.
Până acum, Kremlinul nu a fost determinat să schimbe cursul în Ucraina de patru runde de sancțiuni ale UE impuse în ultimele trei săptămâni, inclusiv asupra a 685 de ruși și belaruși și asupra finanțelor și comerțului rusesc. Acest lucru lasă blocul cu cea mai dificilă alegere din punct de vedere economic de a viza petrolul rusesc, așa cum au făcut Statele Unite și Marea Britanie, dar nu și UE cu 27 de națiuni, având în vedere dependența sa de gazul rusesc pentru energie.
Diplomații au declarat pentru Reuters că țările baltice, inclusiv Lituania, fac eforturi pentru un embargo ca următorul pas logic, în timp ce Germania avertizează să nu acționeze prea repede din cauza prețurilor deja ridicate la energie în Europa. La 24 februarie, Rusia a invadat Ucraina. Putin a numit acțiunile Rusiei o „operațiune specială” menită să demilitarizeze Ucraina.
Moscova a avertizat că sancțiunile UE asupra petrolului rus ar putea să o determine să închidă o conductă majoră de gaze către Europa. UE se bazează pe Rusia pentru 40% din gazul său, Germania fiind printre cele mai dependente dintre marile economii ale UE. Germania este, de asemenea, cel mai mare cumpărător de țiței rusesc din UE. Bulgaria, care este aproape complet dependentă de aprovizionarea cu gaze de la Gazprom din Rusia, a spus că ar putea căuta o renunțare. Singura rafinărie de petrol din Bulgaria este deținută de compania rusă LUKOIL (LKOH.MM) și furnizează peste 60% din combustibilul folosit în țara balcanică.
Toate aceste sancţiuni adoptate de UE au nevoie de consensul statelor membre. Franţa, care deţine în prezent preşedinţia rotativă a UE, ar urma să aibă un rol crucial în obţinerea consensului. Preşedintele francez Emmanuel Macron a spus că dacă situaţia din Ucraina se va înrăutăţi nu ar trebui să existe „tabuuri” cu privire la sancţiuni. „Printre partenerii noştri şi printre ţările care fac schimburi comerciale cu Rusia, există unii care sunt mai sensibili la subiectul petrol şi gaze. Cu toate acestea, preşedintele a spus că nu există tabuuri”, a precizat un oficial din cadrul preşedinţiei franceze.
Diplomaţii citaţi de Reuters au spus că un atac cu arme chimice în Ucraina, un bombardament intens al capitalei Kiev ar putea fi factorii care ar declanşa un embargou petrolier.
Pe 8 martie curent, președintele american Joe Biden a anunțat că SUA interzice importurile de petrol și gaze din Rusia, drept represalii pentru invazia armatei ruse în Ucraina. El a recunoscut faptul că măsura va duce la creșterea prețurilor la energie. Detalii aici
Kremlinul susține că SUA au declarat „război economic” Rusiei, în urma anunţului făcut de Washington privind introducerea unui embargo asupra importurilor americane de petrol şi gaze rusești. Detalii aici