UE reacționează la pretențiile lui Trump privind Groenlanda. Franța denunță o „formă de imperialism”, iar Danemarca îndeamnă la calm
Franța, Germania și Comisia Europeană au luat miercuri, 8 ianuarie, poziție față de afirmațiile președintelui ales al SUA, Donald Trump, care a formulat, în mod repetat, pretenții teritoriale asupra Groenlandei, cea mai mare insulă de pe planetă și un teritoriu autonom ce aparține Danemarcei, stat membru al Uniunii Europene și aliat în cadrul NATO, relatează Calea Europeană.
„Nu vă pot asigura cu privire la niciuna dintre cele două”, a declarat preşedintele ales, întrebat despre o eventuală recurgerea la forţa armată pentru a anexa Canalul Panama, arteră vitală a transportului maritim mondial, şi Groenlanda, teritoriu autonom al Danemarcei. În cadrul unei conferinţe de presă la reşedinţa sa din Mar-a-Lago, din statul Florida, Donald Trump a adăugat că cele două obiective sunt „foarte importante pentru securitatea economică” a SUA.
În reacția sa publică, Comisia Europeană a punctat că „nu va intra în detaliile” comentariilor lui Trump, în timp ce purtătorii de cuvânt ai instituției au fost solicitați în mod repetat să comenteze despre ce ar face în scenariul în care SUA ar ataca Groenlanda, care este un teritoriu autonom al Danemarcei.
„Este clar că suveranitatea statelor trebuie respectată”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Comisiei, Anitta Hipper, adăugând că așteaptă „cu nerăbdare” să lucreze cu următoarea administrație americană pentru „o agendă transatlantică mai puternică”.
Răspunsul nu i-a liniștit pe jurnaliștii din sala de presă, deoarece au urmat mai multe întrebări pe această temă, unul dintre aceștia comparând chiar chestiunea cu perioada premergătoare invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina în 2022, relatează Politico Europe.
Declarația lui Trump a stârnit o reacție „mai fermă” din partea Franței, unde ministrul de Externe Jean-Noel Barrot a declarat că UE nu va permite altor țări să atace frontierele sale suverane.
„Este evident că nu se pune problema ca Uniunea Europeană să lase alte națiuni ale lumii să îi atace frontierele suverane, indiferent cine sunt acestea. Suntem un continent puternic. Dacă mă întrebați dacă eu cred că Statele Unite vor invada Groenlanda, răspunsul meu este nu. Am intrat într-o perioadă în care supraviețuiește cel mai pregătit? Atunci răspunsul meu este da”, a spus Barrot, citat de Reuters.
Ulterior, purtătoarea de cuvânt a guvernului francez Sophie Primas a denunţat „o formă de imperialism” ca reacţie la ameninţările cu anexarea Groenlandei ale lui Donald Trump.
Cancelarul german Olaf Scholz și-a exprimat surprinderea față de afirmațiile președintelui ales al SUA, arătând că partenerii europeni sunt de acord că inviolabilitatea frontierelor este un principiu fundamental al dreptului internațional, informează Reuters, citat de Hot News.
„Acest principiu se aplică și este un fundament al ordinii noastre pașnice. În discuțiile mele cu partenerii noștri europeni, a apărut o anumită lipsă de înțelegere în ceea ce privește declarațiile recente venite din SUA”, a adăugat Scholz.
Cel mai înalt diplomat danez a îndemnat însă la calm după refuzul președintelui ales al Statelor Unite, Donald Trump, de a exclude folosirea forței militare pentru a dobândi Groenlanda.
„Nu am impresia că ne aflăm în vreo criză de politică externă. Am impresia că președintele, în drumul său spre Casa Albă, are o atenție sporită asupra Arcticii. Cred că ne putem face cu toții o favoare și să reducem puțin pulsul”, a declarat ministrul danez de Externe, Lars Løkke Rasmussen, pentru presa daneză.
Aceste declaraţii intervin în contextul în care Donald Trump prezintă în continuare o agendă expansionistă, cu două săptămâni înainte de a depune jurământul la ceremonia de învestire din 20 ianuarie la Washington.
Groenlanda face parte din Danemarca de mai bine de 600 de ani, dar în prezent își controlează majoritatea afacerilor interne ca teritoriu autonom în cadrul regatului danez. Groenlanda a devenit un teritoriu formal al Danemarcei în 1953 și se supune constituției daneze, ceea ce înseamnă că orice schimbare a statutului său juridic ar necesita un amendament constituțional.
În 2009, insulei i s-a acordat o largă autonomie de autoguvernare, inclusiv dreptul de a declara independența față de Danemarca prin referendum.
Prim-ministrul Groenlandei, Mute Egede, care a intensificat demersurile pentru obținerea independenței, a declarat în repetate rânduri că insula nu este de vânzare și că este la latitudinea cetățenilor săi să își decidă viitorul.
În 2019, atât Groenlanda, cât și Danemarca au respins oferta lui Trump, aflat atunci la primul mandat de președinte, de a cumpăra insula.
Când Groenlanda era încă o colonie, SUA, sub conducerea președintelui de atunci Harry Truman, a încercat să cumpere insula ca activ strategic în timpul Războiului Rece pentru 100 de milioane de dolari în aur, dar Copenhaga a refuzat să vândă insula.
