Traficantul rus de arme Viktor Bout, condamnat în 2012 la 25 de ani de închisoare de un tribunal american, eliberat de SUA la schimb cu o baschetbalistă americană
Traficantul rus de arme Viktor Bout, care a petrecut aproape 15 ani în custodia SUA, a fost eliberat joi, 8 decembrie, în schimbul eliberării de către Rusia a baschetbalistei americane Brittney Griner.
„De mult timp, Federația Rusă negociază cu SUA eliberarea lui Bout. Washingtonul a refuzat în mod categoric să se angajeze în dialog cu privire la includerea Rusiei în schema de schimb. Cetățeanul rus a fost întors în patria sa”, a anunțat Ministerul rus de Externe.
Baschetbalista americană Brittney Grinera fost condamnată la nouă ani de închisoare în Federația Rusă pentru trafic de droguri.
Viktor Bout este un fost ofițer al forțelor aeriene sovietice. El a fost arestat pe 6 martie 2008 într-un hotel din Bangkok, după ce a fost prins de agenți americani în timp ce încerca să vândă rachete și lansatoare de rachete liderilor de gherilă ai Forțelor armate revoluționare din Columbia. În 2012, el a fost condamnat la 25 de ani de închisoare de un tribunal american pentru mai multe acuzații legate de traficul de arme.
Mai mult, Bout, care a inspirat personajul jucat de actorul american Nicolas Cage în filmul „Lord of War” (2005), a fost supranumit „Comerciantul Morții” în Occident, după ce au apărut informații că ar fi livrat arme timp de peste 15 ani în Africa și America de Sud, în Afganistan, pentru talibani și pentru Al-Qaida.
Viktor Bout a fost închis într-o închisoare de înaltă securitate de la marginea Bangkokului. El a negat toate acuzațiile care i-au fost aduse și susținea că nu a fost implicat niciodată în traficul de arme.
După prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991, el a reușit să profite de o abundență de armament ieftin de producție sovietică, care putea fi vândut clienților din Africa, Asia și America de Sud. Operând din Emiratele Arabe Unite, a folosit o flotă de avioane din epoca sovietică pentru a furniza arme insurgenților, șefilor războiului și statelor din întreaga lume, scrie Reuters.
Ziarul de Garda a scris anterior despre implicațiile lui Bout în viața aviatică de la Chișinău, unde a avut relații cu vreo 7 firme aeronautice. Una dintre ele, „Aerocom”, a fost acuzată anterior de spălare de bani prin participarea la războiul din Irak. Această firmă era acuzată de parteneriat cu Viktor Bout în raporatele ONU ale organizației neguvernamentale „Amnesty International”, ale Departamentului de Stat al SUA și ale Departamentului Apărării al Marii Britanii, de participare ilegală în diferite operațiuni militare. Anterior, ziarul irlandez „Irish Eco” a arătat direct la conexiunile moldovenești ale lui Bout, scriind că el „a avut legătură și cu vânzările de arme pentru talibani”.
Și fostul reporter de investigații al „Washington Post”, Douglas Farah, a scris mai multe articole despre conexiunile dintre firma moldovenească „Aerocom”, Bout și contractele Pentagonului în Irak. Potrivit ONU, „„Aerocom” a fost implicată anterior în vânzarea ilegală a 6 mii de pistoale automat, 4500 de grenade, 350 de lansatoare de mine, 7500 de mine și milioane de muniții în pofida embargoului impus de ONU”.
În iunie 2020, după ce a staționat șase zile pe Aeroportul Internațional Mărculești, un avion al unei companii ucrainene a decolat spre Egipt. Destinația finală însă nu a putut fi stabilită, pentru că aeronava a dispărut de pe radar. Ziarul de Gardă a constatat atunci că atât compania aeriană care a operat anterior aeronava IL-76 UR-CPV, cât și firma ucraineană care gestiona acest avion au fost suspectate că ar fi implicate în comerțul ilegal de arme și că ar fi avut relații cu Viktor Bout, traficantul rus de arme.
ZdG a constatat că aeronava IL-76 UR-CPV aparținea companiei Artic Group LP, iar din anul 2018 aceasta era operată de compania Yuzmashavia, o companie aeriană cu sediul în Dnipro, Ucraina, înființată în 1985. La acel moment, compania nu avea un site activ, însă potrivit site-ul vechi, domeniul său de activitate era de a desfășura „transporturi aeriene în domeniul aviației de afaceri, dar și livrarea mărfurilor voluminoase în scopuri civile și militare”.
