STUDIU Armele nucleare din Rusia, transferate în Belarus: ce risc prezintă la adresa securității R. Moldova?

La 25 martie, Vladimir Putin a anunțat că Federația Rusă va disloca arme nucleare tactice în Belarus. Experții de la WatchDog au realizat un studiu în care analizează ce pericol prezintă transferul acestor bombe atomice pentru Belarus, pentru războiul din Ucraina, dar și pentru R. Moldova.

Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a anunțat pe 25 martie că intenționează să transfere arme nucleare tactice în Belarus până la data de 1 iulie 2023. Transferul reprezintă primul pas al Moscovei de dislocare a armelor nucleare în afara teritoriului Rusiei după prăbușirea Uniunii Sovietice.

Potrivit lui Putin, decizia e un răspuns la faptul că guvernul britanic ar fi decis să acorde Ucrainei proiectile pe bază de uraniu sărăcit. Președintele rus le-a clasat ca „arme cu componentă nucleară”. În replică, un purtător de cuvânt din cadrul Ministerului Apărării din Marea Britanie a afirmat că „uraniul sărăcit este o componentă standard și nu are nimic de-a face cu armele nucleare”, acuzând
astfel Rusia de dezinformare.

Grigore Guzun, expert WatchDog în relații internaționale și securitate, a elaborat un studiu referitor la anunțul făcut de Putin și analizează ce înseamnă transferul acestor bombe atomice pentru Belarus, pentru războiul din Ucraina, dar și pentru R. Moldova.

Astfel, potrivit expertului WatchDog, armele nucleare tactice transferate în Belarus nu reprezintă
un risc la adresa securității R. Moldova. Expertul invocă două motive:

„Raza de acțiune limitată: Armele nucleare tactice au o rază de acțiune de 500 de kilometri, în timp ce distanța dintre Chișinău și locația focoaselor este de 900 de kilometri. Aceasta înseamnă că, din punct de vedere tehnic, focoasele nu pot atinge teritoriul R. Moldova. Astfel, în ceea ce privește raza lor de acțiune, nu există o amenințare directă”, explică expertul.

Un alt motiv ce stă la baza ipotezei este distanța dintre Belarus și R. Moldova.

„Distanța considerabilă: Distanța de 900 de kilometri între Chișinău și locația
focoaselor din Belarus poate crea o barieră fizică semnificativă. În cazul unui eventual
incident, timpul necesar pentru pregătirea și lansarea focoaselor poate permite statelor
învecinate să adopte măsuri preventive sau de răspuns”, susține Grigore Guzun.

Totodată, expertul acuză Rusia de dezinformare și „tentativă de a semăna panică”.

„Este evident că Rusia utilizează șantajul nuclear ca un mecanism puternic de intimidare a altor state. Deși armele nucleare au fost inițial concepute ca o forță de descurajare pentru a preveni conflicte majore, Rusia a redefinit această strategie. A transformat armele nucleare într-un instrument ofensiv de influență asupra agendelor internaționale și a politicii regionale. Propaganda rusă este un factor-cheie în crearea unui climat de insecuritate și incertitudine. Prin răspândirea de informații false și manipulare, Rusia creează o atmosferă în care utilizarea potențială a armelor nucleare pare o opțiune plauzibilă. În acest context, amenințarea cu arme nucleare a fost evident folosită pentru a exercita presiune asupra partenerilor Ucrainei. Transferul de focoase rusești în Belarus, este doar continuarea
acestei strategii. Este un pas care nu schimbă situația de securitate din regiune – nici pentru Ucraina, nici pentru Moldova – dar mai degrabă pune presiune psihologică și mediatică pe partenerii Ucrainei”, conchide Grigore Guzun.

Întregul studiu poate fi citit aici: RUSIA, BELARUS ȘI ARMELE NUCLEARE: PERICOL REAL SAU PROPAGANDĂ?