Soldații ruși comit în Belarus acte de viol? Relatări despre aceste cazuri
Peste 400 de raportări despre violuri comise de armata rusă au fost înregistrate la linia fierbinte a Comisarului pentru drepturile omului al Radei Supreme, numai în primele două săptămâni ale lunii aprilie. Crimele sexuale împotriva femeilor, fetelor, băieților, bărbaților și persoanelor în vârstă au devenit un semn distinctiv al armatei ruse în timpul războiului din Ucraina. Oamenii din teritoriile ocupate temporar se află într-o situație deosebit de periculoasă.
Nu doar populația Ucrainei suferă de pe urma acțiunile armatei ruse. Unele posturi de televiziune din Belarus au relatat, la începutul lunii aprilie, povestea unei studente din Mazyr, violată de soldații ruși. Jurnaliștii din Belarus nu au găsit nicio dovadă pentru această mărturie. Totuși, ziarul ucrainean Zaborona susține că acest caz este adevărat și nu este unul singular, citând o activistă și psiholog din Belarus care lucrează cu victime ale violului.
Prin ce suferințe trec fetele beloruse din cauza soldaților ruși
Armata rusă a sosit în Belarus la începutul lunii februarie, aparent pentru exerciții militare comune ruso-belaruse Allied Resolve-2022. După încheierea exercițiilor, rușii nu s-au întors la locurile lor de dislocare, ci s-au mutat în Ucraina, cu războiul. Zonele de frontieră cu Ucraina ale regiunii Gomel au devenit un loc de „staționare” ale trupelor rusești.
„Militarii permanent sunt beți, toată ziua hoinăresc pe străzi, căutând de cine să se agațe, înjură. Ei vin în regiunea Minsk pentru ași cumpăra alimente. Magazinele sunt situate în apropierea școlii și soldații stau acolo, așteptând probabil sfârșitul lecțiilor. Din cauza aceasta, părinții vin să-și ia copiii de la școală după lecții, în special pe fetele din clasele mai mari”, povestește pentru Zaborona activista belarusă Maria (numele a fost schimbat din motive de securitate).
Comportamentul agresiv al armatei ruse în Belarus nu se limitează la amenințări și beție. Potrivit Mariei, activiștii locali pentru drepturile omului cunosc patru femei care au fost violate de către reprezentanții armatei ruse. Zaborona publică un videoclip de pe girls.power.belarus din instagram. În el, o studentă din Mazyr povestește cum a fost violată de soldații ruși.
Într-un videoclip, postat pe 6 aprilie, o fată povestea plângând, cum se întorcea acasă seara după o întâlnire cu prietenii. Pe drum a fost acostată de trei ruși beți, aflați într-un vehicul. Unul dintre soldați avea o mitralieră. Fata a încercat să-i ignore, dar ei au apucat-o și au târât-o în mașină, unde au violat-o. Ea își amintește că era un camion cu plăcuțe de înmatriculare negre. Acest lucru indică faptul că vehiculul aparține Ministerului rus al Apărării. Studenta nu știe unde a fost dusă: militarii i-au pus o pungă pe cap. Au amenințat-o că o vor ucide dacă va țipa, iar singurul răspuns la rugămintea de a o lăsa să plece au fost replici de genul „n-ai vrut să facem cunoștință cu binișorul, acum va fi cu răul”.
Activista Maria subliniază: pe lângă neglijarea de către autoritățile belaruse a subiectului privind violența sexuală, există o presiune uriașă din partea cetățenilor vorbitor de limbă rusă, o parte din care răspândesc idei iluzorii că armata rusă nu ar face niciodată una ca asta. Așa păreri apar aproape în toate comentariile la această temă. În plus, utilizatorii ruși sugerează și spun uneori deschis că majoritatea ucrainencelor sunt prostituate, motiv pentru care „soldaților ruși le este silă să aibă relații sexuale cu femeile ucrainence”. Aceste idei sunt susținute și de mass-media rusă, care scrie despre militarii ucraineni, că violează și jefuiesc pe propriul teritoriu.
Studenta Olea (numele este schimbat) locuiește în Minsk, dar de multe ori merge la părinții ei din Mazyr. Într-o conversație cu Zabornaya, ea a spus că de la începutul invaziei ruse în Ucraina, foarte mulți soldați și vehicule militare staționează în oraș. Părinții și prietenii Olei din Mazyr spun că militarii ruși adesea conduc în stare de ebrietate, cumpără vodcă, ies pe contrasens sau lasă mașinile în mijlocul drumului când merg la magazin.
„Personal pe mine și pe prietenele mele nimeni nu ne-a acostat. Dar oricum ne este foarte frică, se simte o tensiune psihologică. Unele dintre străzi în oraș nu sunt iluminate, sunt foarte puțini oameni seara, așa că nu mă deplasez de una singură. Atât eu, cât și prietenele mele suntem speriate. Cu toate acestea, există oameni care nu sunt îngrijorați. Mama prietenei mele îi salută bucuroasă pe soldați, le zâmbește și o îndeamnă și pe fiică sa să facă același lucru. Iar o bătrână, care ședea alături de mine în autobuz, a spus că se roagă în fiecare seară pentru soldații ruși, pentru că fetele noastre trebuie să se mărite cu cineva”, notează fata.
Povestirile despre crimele militarilor ruși din Ucraina au speriat-o pe Olea și, după reportajul despre violul din Mazyr, s-a simțit furioasă: „Te poți aștepta la orice de la aceste creaturi”.
„Am răspândit informațiile despre acest viol în rețelele sociale, mulți au reacționat. Dar au fost și din cei, care nu au crezut. Au încercat să găsească argumente că fata violată din Mazyr minte. Nu știu, poate că este un instinct de autoapărare să crezi că toate acestea nu sunt adevărate. Dar, Doamne, nu știu cum poți rămâne indiferent la așa ceva, să nu te gândești la siguranța ta și a celor dragi, mai ales că trăiești într-un oraș în care există mulți militari ruși”, explică Olea.
Fata care a înregistrat videoclipul n-a mai răspuns la adresările activiștilor.
„Alte victime la fel sunt din Mazyr, cu ele lucrează psihologii. Cu toate acestea, nu sunt pregătite să-și facă publice poveștile. Le înțeleg perfect: a vorbi despre violență în Belarus înseamnă a atrage atenția asupra unei probleme [violenței sexuale], care și pe timp de pace nu este considerată demnă de atenție”, spune activista Maria.
De ce tema violenței în Belarus este un tabu?
Până în 2021, în Belarus au existat mai multe organizații înregistrate naționale și regionale care activau în domeniul luptei cu violența domestică și sexuală, în special „Perspective de gen”, „Provincia din Borisov”, „Drepturile ei”. În 2021, toate aceste organizații au fost lichidate ca „dăunătoare societății belaruse”. Printre acestea se numără adăpostul familial „Radislava”, care de mai bine de 20 de ani a ajutat femeile afectate de violența domestică.
Fosta directoare a unui adăpost Olga Gorbunova a fost arestată pe 9 noiembrie 2021 la Minsk. Motivul arestării a fost presupusa participare a Olgăi la organizarea marșurilor femeilor în vara anului 2020. Activista pentru drepturile omului și astăzi se află în închisoare.
În 2020, după alegerile prezidențiale și dispersarea brutală a protestelor din 9-11 august, la Minsk și în alte orașe din Belarus au început să aibă loc „marșuri ale femeilor”, participantele cărora protestau împotriva lui Lukașenko și a violenței polițiștilor. Departe de ideile feminismului, liderul belarus Alexander Lukașenko a spus de mai multe ori că o femeie nu este în stare să conducă țara și a continuat să promoveze idei patriarhale. În general, Lukașenko a numit Legea împotriva violenței domestice „prostii occidentale”. El a criticat lupta pentru drepturile omului și activitățile publice, afirmând că mii de oameni care activează în organizațiile pentru drepturile omului sunt „spălați pe creier cu banii străini”. În ultimele șase luni în Belarus au fost lichidate 116 asociații obștești.
„Astăzi în Belarus activitatea organizațiilor lichidate sau neînregistrate este considerată o infracțiune administrativă sau penală, în funcție de domeniul de activitate și de cât de neconfortabilă pentru stat aceasta este. Dacă două persoane decid să ajute o victimă a violenței domestice, se consideră o crimă. Colectarea de bani în rețelele sociale pentru ajutor este, de asemenea, o crimă”, explică activista Maria.
„Prin urmare, în prezent, în Belarus nu există structuri care să ajute victimele violenței sexuale. Există în țară oficial așa-numitele birouri de ajutor pentru femei, dar foarte des sunt conduse de psihologi bărbați care habar nu au cum să lucreze cu victimele”, spune Maria. – „Mulți dintre ei cred că feministele umflă problema violenței în Belarus și sfătuiesc femeile aflate într-o situație de violență să se împace cu soțul și să-și salveze căsnicia, deoarece „nimeni nu are nevoie de o femeie necăsătorită”.
„Dacă ați fost violată, în Belarus nu există niciun loc cu specialiste calificate unde să puteți apela prin telefon pentru a cere ajutor. Victima poate merge la poliție, unde stau specialiști bărbați, fără calificarea cuvenită, care din 2020 bat și torturează deținuții arestați în timpul protestelor. Tot ceea ce poți auzi de la poliție este „singură ești vinovată”. De asemenea, victima poate fi ridiculizată, deși formal în Codul Penal al Republicii Belarus există un articol „viol”, – susține Maria.
Ce spune legislația din Belarus
Avocata și activista pentru drepturile omului Dasha Chiurko subliniază că la momentul actual legile în Belarus nu funcționează. Legile lucrează numai așa cum este convenabil pentru stat. Prin urmare, nu există o lege privind combaterea violenței domestice.
„În Belarus există structuri care se ocupă de situații de risc social (СОП – социально опасное положение). Aceasta se întâmplă atunci când o familie este înregistrată și recunoscută ca disfuncțională. Adesea, printre aceste familii există femeii care suferă de violență domestică sau au protestat deschis împotriva autorităților: „Adică o femeie poate să sune la poliție din cauza violenței și i se spune: „Vă înregistrăm în СОП” și/sau „Vă luăm copiii”. Acesta este un obstacol serios pentru o femeie în a se proteja pe ea însăși și pe copilul său”, explică Chiurko.
Activista pentru drepturile omului observă că în țară există ordonanța de protecție, care reglementează într-un fel problemele violenței în familie. Aceasta prevede posibilitatea aplicării unei ordonanțe de protecție atunci când agresorului i se interzice să trăiască, să sune, să comunice și să se apropie de victimă timp de o zi și până la 30 de zile. Pentru a obține o ordonanță de protecție, victima trebuie să parcurgă o întreagă procedură și nu de fiecare dată este posibilă (de exemplu, dacă violența a avut loc în familie, dacă soții au divorțat și nu mai trăiesc împreună, dar violența continuă).
„Cu toate acestea, soluția problemei depinde de persoana care acceptă cererea. Acum, oportunitatea de a obține dreptate a scăzut. Femeile din Belarus nu merg aproape niciodată la poliție. Există situații în care o victimă a violenței este blamată [când victima este învinovățită pentru infracțiune, nu criminalul]. Autoritățile internaționale ar putea îmbunătăți situația, dar fără instanțele naționale, cazurile victimelor nu vor fi acceptate de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Ori de Convenția ONU privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor (CEDAW). În primul rând, violența în Belarus trebuie declarată public”, subliniază Dasha.
Ce trebuie să facă o persoană dacă devine victimă a violenței
Activista pentru drepturile omului Maria recomandă victimelor violenței să-și asigure siguranța fizică și psihologică. Cel mai important lucru este să solicite ajutor medical de urgență și să obțină medicamentele necesare, precum și să facă un examen medical și să obțină un extras, care, dacă este necesar, să poată fi utilizat atunci când se depune o plângere. În Belarus victima poate apela la un asistent social care o va ajuta să recâștige sentimentul de siguranță psihologică, cel puțin parțială.
Potrivit Mariei, ea nu exclude că, după război, soldații ruși vor continua să ucidă și să violeze:
„În timpul unui război militarii dobândesc o traumă uriașă, mulți dintre ei se vor întoarce acasă mutilați psihologic. Având în vedere nivelul extrem de scăzut al educației morale din Rusia, mulți dintre acești oameni vor rămâne singuri cu stările lor dobândite. Militarii își vor suprima aceste stări cu ajutorul alcoolului, răzbunându-se și izolându-se. În Rusia violența domestică este forte răspândită, iar trauma psihologică primită în timpul războiului doar va agrava această situație și va pune multe femei într-o situație vulnerabilă”, spune Maria.
Zaborona nu cunoaște dacă fetele din Mazyr, care au fost menționate în acest material, s-au adresat la poliție.
Materialul a fost pregătit cu sprijinul Mediaset.
