Secretarul general al NATO susține că „Rusia comasează din ce în ce mai multe forțe, artilerie, trupe de luptă și tancuri aproape de granița cu Ucraina”
Secretarul general al Alianței Atlanticului de Nord (NATO), Jens Stoltenberg, susține că „Rusia comasează din ce în ce mai multe forțe, artilerie, trupe de luptă și tancuri aproape de granița cu Ucraina. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă comună susținută de premierul român Nicolae-Ionel Ciucă și de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
Secretarul general al NATO a spus că România este un aliat de încredere al NATO și joacă un rol esențial în securitatea la Marea Neagră, inclusiv prin brigada multinațională condusă de România la Craiova, prin poliția aeriană și prin desfășurări maritime.
„Aţi ajutat la descurajarea agresiunii, ca parte a grupului nostru de luptă multinațional din Polonia, găzduiți o locație-cheie pentru apărarea noastră împotriva rachetelor balistice. Ajutați la consolidarea stabilității în Balcanii de Vest prin intermediul misiunii noastre de menținere a păcii KFOR și susțineți partenerii noștri, inclusiv Moldova și Ucraina. Totodată, România conduce prin exemplu și când vine vorba de investiții în apărare. Toate aceste lucruri contribuie la securitatea noastră comună și fac Alianța noastră să fie mai puternică și mai sigură”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
„Acest lucru e deosebit de important, deoarece ne confruntăm cu un mediu de securitate din ce în ce mai complex. Am discutat despre consolidarea militară a Rusiei în jurul Ucrainei. În ciuda apelurilor internaționale pentru transparență și dezescaladare, acumularea militară continuă. Continuăm să evaluăm implicațiile pentru securitatea Alianței. NATO va răspunde întotdeauna în mod hotărât oricărei amenințări la adresa securității, inclusiv prin consolidarea poziţiei noastre de apărare colectivă.
Vom face tot ce este necesar pentru a asigura securitatea şi apărarea tuturor aliaţilor şi am precizat că, în continuare, orice agresiune împotriva Ucrainei ar avea un preţ foarte mare. De asemenea, vom continua să susţinem politic şi practic Ucraina, susținem suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei şi de asemenea, dreptul ei de a-și alege propria cale. Epoca sferelor de influenţă s-a terminat. Rămânem pregătiţi pentru un dialog semnificativ cu Rusia și intenționez să convoc o nouă reuniune a Consiliului NATO cu Rusia, cât mai curând posibil, în următorul an. Orice dialog cu Rusia trebuie să se bazeze pe principiile de bază ale securității Europene, să abordeze preocupările NATO cu privire la acțiunile Rusiei și trebuie să aibă loc în consultare cu partenerii europeni ai NATO, inclusiv cu Ucraina”.
La rândul său, prim-ministrul României a menționat că actuala comasare de trupe rusești este semnificativă, neprovocată și nejustificată.
„Nu putem înțelege cum măsurile și acțiunile NATO și ale Ucrainei pot fi considerate provocări. (…) Evoluția actuală a securității confirmă încă o dată nevoia de a întări acțiunile de descurajare a amenințărilor și de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră într-o manieră coerentă și echilibrată. În același timp, dincolo de axarea pe mai multă prevenție și apărare, cred că trebuie să aibă loc o detensionare a situației”, a spus premierul român.
La rândul său, Jens Stoltenberg a menționat că aliații NATO au o abordare și poziții unitare în ceea ce privește Federația Rusă și ele se bazează pe descurajare, pe necesitatea „de a fi pregătiți să ne apărăm reciproc”. În același timp, aliații NATO sunt deschiși pentru dialog cu Rusia.
„Nu există o imagine clară a intențiilor militare ale Rusiei, atâta timp cât vedem că Rusia comasează din ce în ce mai multe forțe, artilerie, trupe de luptă, tancuri aproape de granița cu Ucraina. Și, de asemenea, observăm retorica agresivă a Rusiei, și știm că Rusia a folosit forța împotriva Ucrainei și înainte, anexând ilegal Crimeea și continuând să destabilizeze estul Ucrainei”.
Președintele Rusiei, Vladimir Putin i-a spus, la 21 decembrie, cancelarului federal al Germaniei, Olaf Scholz, că „Kievul continuă să se eschiveze de la îndeplinirea obligațiilor care îi revin în temeiul acordurilor de la Minsk, ceea ce, de fapt, împiedică desfășurarea unui nou summit în „formatul Normandia”.
Într-o rezoluție adoptată joi, 16 decembrie, cu 548 de voturi pentru, 69 împotrivă și 54 abțineri, Parlamentul European a condamnat „actuala concentrare amplă de forțe armate ruse la frontiera ucraineană”.
Și miniștrii de externe din statele membre G7 au solicitat Rusiei să detensioneze, să urmărească canalele diplomatice și să își respecte angajamentele internaționale privind transparența activităților militare.
