România. Lista candidaților la alegerile prezidențiale 2019. Cine sunt cei 14 care luptă pentru Cotroceni
Alegătorii sunt așteptați în secțiile de votare în 10 și 24 noiembrie, pentru a-l alege pe cel care va conduce România în următorii cinci ani. În cursa pentru mandatul de președinte au intrat 14 candidați: profesori, juriști, oameni de afaceri dar şi actori. Cetățenii români din R. Moldova îi vor putea vota trei zile la rând, începând de vineri, 8 noimebrie și până duminică, 10 noiembrie, între orele 07.00-21.00, la una din secțiile de votare deschise în R. Moldova.
1. Klaus Iohannis – președintele în exercițiu
Klaus Iohannis este șeful statului din 2014 și candidează pentru al doilea mandat, din partea Partidului Naţional Liberal. A câștigat primul mandat de președinte cu peste 6, 2 milioane de voturi, după o finală cu Victor Ponta. Vreme de 14 ani, între 2000 și 2014, a fost primar al municipiului Sibiu. A depus la Biroul Electoral Central cele mai multe semnături dintre toți candidații: 2,2 milioane de semnături. Potrivit declaraţiei de avere, Iohannis a obţinut un venit de la Administraţia Prezidenţială, în calitate de preşedinte, de 165.100 de lei (roni), potrivit Mediafax.
2. Viorica Dăncilă – fost prim-ministru al României și candidatul Partidului Social Democrat
Viorica Dăncilă este candidatul PSD la funcția de președinte al României. A ajuns la conducerea Guvernul României în ianuarie 2018, iar din luna mai a acestui an a preluat conducerea PSD, după încarcerarea fostului lider, Liviu Dragnea. Acesta a depus dosarul de candidat cu cele 1,4 milioane de semnături. Aceasta accentuează faptul că a condus un Guvern şi că ar deveni primul preşedinte care a fost şi premier, scrie Digi24. Guvernul condus de Viorica Dăncilă a căzut la 8 octombrie curent, în urma unei moțiuni de cenzură votată de parlamentari. Moţiunea de cenzură a fost adoptată în plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului fiind 238 voturi „pentru”, patru „împotrivă” şi trei voturi anulate. Votul a fost secret cu bile. Potrivit Mediafax, la categoria venituri, Viorica Dăncilă a declarat că a obţinut de la Secretariatul General al Guvernului suma de 142.519 de lei (roni) din activitatea ca premier şi suma de 32.628 de euro ca europarlamentar.
3. Dan Barna – candidatul Alianței USR-PLUS
În 2016 a fost secretar de stat la Ministerul Fondurilor Europene în Guvernul Cioloș. Dan Barna a depus cele 400.000 de semnături în aceeași zi cu președintele Iohannis. Liderul Uniunea Salvaţi România a susținut că România are nevoie de o schimbare şi a lansat un atac la adresa președintelui Iohannis: „Dacă era un gospodar mai atent şi diligent poate nu ajungeam să luăm foc de atâtea ori în aceşti ani”. Potrivit declaraţiei de avere afişată pe site-ul Biroului Electoral Central, candidatul la prezidenţiale, Dan Barna, are un venit anual pentru funcţia de deputat de 128.044 de lei (roni), scrie Mediafax.
4. Mircea Diaconu – candidatul ALDE și Pro România
Actorul Mircea Diaconu a intrat în politică în 2008, când a fost ales senator pe listele PNL. Iar în 2012 a fost pentru câteva luni ministru al Culturii în cabinetul condus de Victor Ponta. În ultimii cinci ani a fost europarlamentar independent. Acesta invocat lupta cu statul paralel – ca mesaj de campanie electorală. Acesta spune despre Traian Băsescu și Klaus Iohannis că au avut interesul să mențină această stare de fapt și se declară omul care poate face schimbarea, potrivit Digi24. El și-a depus candidatura împreună cu peste 400.000 de semnături de susținere. Mircea Diaconu deţine împreună cu soţia sa Diana Diaconu, nu mai puţin de cinci imobile, trei autovehicule, două conturi în lei cu o sumă totală de 26. 517 lei şi două conturi în euro, cu o valoare de 113.35 euro, potrivit Mediafax.
5. Theodor Paleologu – Partidului Mişcarea Populară
Theodor Paleologu este candidatul PMP la alegerile prezidenţiale din noiembrie. A fost ambasador în Danemarca și Islanda iar în 2008, a fost ales deputat de București (PDL/PMP) și a deținut postul de ministru al Culturii timp de un an. Acesta a declarat că România are nevoie de un preşedinte „deschis dialogului, care să restaureze demnitatea statului, credibilitatea României în afară, să restabilească respectul pentru România şi pentru români şi, nu în ultimul rând, să restabilească pacea socială”, scrie Digi24. Prezidenţiabilul PMP deţine două terneuri moştenite şi o casă de 400 metri pătraţi. În conturile lui Paleologu se află 189.418 lei şi 48. 182 euro, scrie Mediafax.
6. Kelemen Hunor – Uniunea Democrată Maghiară din România
Kelemen Hunor este deputat din anul 2000. A fost ministru al Culturii în două rânduri. Preşedintele UDMR şi-a depus candidatura la alegerile prezidenţiale, cu 265.800 de semnături de susţinere. Anterior, el a spus că și-ar dori să intre în turul al doilea cu candidatul PMP. Candidatul UDMR are un venit anual de 222.636 lei, proveniţi din îndemnizaţia de deputat şi salariul de preşedinte al Uniunii Democrate Maghiară din România. notează Mediafax.
7. Ramona Ioana Bruynssels – Partidul Puterii Umaniste (Social-Liberal)
Ramona Ioana Bruynssels, din partea Partidului Puterii Umaniste, și-a depus candidatura în ultima zi, împreună cu peste 280.000 de semnături. A fost consilier de stat pentru mediul de afaceri în aparatul premierului Viorica Dăncilă.
8. Cătălin Ivan – fost europarlamentar PSD – Partidul Alternativa Pentru Demnitate Națională
Cătălin Ivan şi-a depus candidatura împreună cu 235.119 semnături. Acesta a fost europarlamentar din partea României timp de două mandate, fondatorul şi preşedintele Partidului ADN.
9. Alexandru Cumpănașu – candidat independent
Alexandru Cumpănaşu, unchiul Alexandrei, tânăra ucisă la Caracal, se prezintă ca fiind candidatul anti-sistem, deși este păzit de o gardă de corp din Brigada specială de intervenție a Jandarmeriei și circulă cu un SUV pus la dispoziție de Ministerul de Interne, iar ONG-ul pe care îl conduce a primit finanțări de la stat, potrivit Digi24. Este președintele Asociației pentru Implementarea Democrației și președinte al Coaliției Naționale pentru Modernizarea României.
10 . Viorel Cataramă – Dreapta Liberală, cel mai bogat candidat care vrea să ajungă preşedintele României
De la afaceri la politică, Viorel Cataramă vrea să ajungă preşedintele României. Candidează susținut de Partidul Dreapta Liberală, formațiune pe care înființat-o după plecarea din Partidul Național Liberal. Este om de afaceri și a fost senator PNL. Acesta este unul dintre cei mai bogaţi candidaţi la alegerile prezidenţiale din acest an. Cataramă are 7 conturi şi fonduri de investiţii de 253.725 lei, 20.800 dolari, 15.000 euro şi 115.027 CHF, precum şi acţiuni şi părţi sociale la mai multe societăţi comerciale, dar şi împrumuturi acordate în nume personal în sumă de 29.202.771 lei, 652.025 dolari şi 100.000 euro, scrie libertatea.ro
11. Bogdan Stanoevici – Candidat independent
Bogdan Stanoevici este un actor român. Actor în Franța și apoi la București, director de circ, fost ministru pentru Românii de Pretutindeni în Guvernul Victor Ponta.
12. John Ion Banu – Partidul Națiunea Română
John Ion Banu, candidat al Partidului Naţiunea Română, stabilit în Statele Unite, pe lângă terenuri şi case. Banu are 197.000 de dolari în conturi bancare, iar anul trecut a avut, împreună cu soţia sa, venituri de 371.000 de dolari.
13. Ninel Peia – Partidul Neamul Românesc
Ninel Peia este un fost deputat, ales în 2012 din partea Partidului Social Democrat. În martie 2016, Peia a fost exclus din PSD după ce a susținut că vaccinurile i-au îmbolnăvit pe copiii din judeţul Argeș, România, potrivit Digi24. În august 2016, Peia a declarat că în cadrul protestelor de după incendiul din clubul Colectiv, forțe externe ar fi urmărit ruperea României în trei țări.
14. Sebastian-Constantin Popescu – Partidul Noua Românie
Sebastian Popescu este candidatul cu declaraţia de avere complet goală.
Primul tur al alegerilor prezidențiale va avea loc pe 10 noiembrie 2019. În cazul în care niciun candidat nu va acumula mai mult de 50 la sută, pe 24 noiembrie va avea loc turul doi. Conform unei hotărâri de Guvern, românii din străinătate dar şi R. Moldova vor putea vota la primul tur al alegerilor prezidenţiale între 8 şi 10 noiembrie, iar la al doilea tur între 22 şi 24 noiembrie.
Surse: Digi 24; libertatea.ro; mediafax.ro
