România începe să-și retragă militarii din Afganistan, după aproape două decenii
După aproape două decenii, România își retrage trupele din Afganistan. În 2002, 405 militari români au fost dislocați în prima acţiune de luptă a Armatei Române în afara frontierelor naţionale după cel de-al Doilea Război Mondial. 27 de militari de elită au căzut la datorie în această țară, scrie Digi24.
Mii de miliari români au participat la această misiune de-a lungul timpului, fapt care a sporit gradul lor de pregătire în condiții de luptă și a condus la profesionalizarea în ansamblu a Armatei României.
Prestația militarilor români a fost întotdeauna foarte apreciată de partenerii și aliații străini. România face parte din coaliția împotriva terorismului, iar militarii care acționează în teatrele de operații și-au asumat mereu cu profesionalism și curaj riscurile și pericolele pe care le presupune lupta pe acest front, arată Administrația Prezidențială.
Ministrul român al Apărării, Nicolae Ciucă, arată că Armata Română a acumulat 19 ani de experienţă în urma misiunilor desfăşurate în cel mai dificil şi complex teatru de operaţii din lume.
„Experienţa acumulată în misiuni de luptă, într-un teatru de operaţii cu multiple ameninţări şi provocări permanente, aplicarea efectivă a procedurilor NATO, cu fiecare misiune îndeplinită, au adus cu siguranţă valoare nivelului de pregătire, de instruire, în întreaga armată. Sunt peste 19 ani de experienţă acumulată în Afganistan, în cel mai dificil şi mai complex teatru de operaţii nu doar pentru Armata României, ci şi pentru NATO”, a spus Nicolae Ciucă, potrivit Agerpres.
Ministrul român a adăugat că Armata Română şi-a îndeplinit toate misiunile şi „a dat dovadă de profesionalism, de dedicare, de disponibilitatea de a învăţa, de a se adapta, a dat dovadă de sentimente cât se poate de pozitive faţă de populaţia afgană, pentru că aceasta a reprezentat una dintre componentele misiunii pe care le-am desfăşurat, să venim în sprijinul autorităţilor şi populaţiei afgane”.
El a apreciat că „drumul României către Bruxelles, unde funcţionează sediile NATO şi UE, a trecut şi pe la Kandahar, Kabul sau alte baze importante din Afganistan”.
„Pentru Armata Română, anul 2002 însemna speranţe de a putea contribui la împlinirea unui obiectiv strategic naţional, primirea invitaţiei de a adera la Alianţa Nord-Atlantică, ceea ce s-a şi întâmplat, chiar în toamna acelui an. Doi ani mai târziu, la depunerea instrumentelor de aderare, Armata României continua să îşi îndeplinească misiunile în Afganistan, dar şi în Irak şi devenea membru cu drepturi depline al Alianţei Nord-Atlantice, în baza deciziei luate de membrii Alianţei. Putem spune, fără teama de a exagera, că drumul României către Bruxelles, unde funcţionează sediile NATO şi UE, a trecut şi pe la Kandahar, Kabul sau alte baze importante din Afganistan, ori prin Nasiriyah şi Tallil, în Irak”, a spus ministrul român al Apărării.
Potrivit reprezentanţilor Ministerului român al Apărării, în teatrul de operaţii din Afganistan s-au rotit aproximativ 32.000 de militari, în timpul misiunilor derulate pe parcursul a 19 ani.
În şedinţa CSAT de luni a fost aprobată redislocarea în România a contingentului militar din Afganistan, la încheierea misiunii Resolute Support, conform unui calendar convenit cu partenerii din coaliţie. România va retrage forţele din Afganistan coordonat cu membrii de coaliţie NATO începând cu 1 mai 2021.