România ar putea fi reorganizată în 8 județe, iar Bucureștiul ar urma să fie împărțit în districte. Marcel Ciolacu va iniția un proiect de lege
Premierul Marcel Ciolacu a primit undă verde, luni , 13 ianuarie, în Consiliul Politic Național al Partidul Social Democrat (PSD) să demareze reorganizarea administrativ-teritorială a României printr-un proiect de lege, au declarat pentru G4Media surse politice. Astfel, ar urma să fie redus numărului de județe la 8, iar capitala să fie împărțită în districte, nu în sectoare. Europa Liberă România scrie că în cazul în care această reformă ar fi realizată, anual, se vor economisi 17 miliarde de lei.
Partidul Social Democrat va înființa un grup de lucru al formațiunii care să facă, în următoarele șase luni, un proiect de lege pentru reforma administrativ-teritorială a României. Premierul Ciolacu a declarat: „Aș dori în această sesiune să venim cu un proiect (de lege, n.r.) de reorganizare teritorială”. Comisia din cadrul PSD va realiza proiectul de lege, care ulterior va fi negociat în coaliția guvernamentală și apoi depus la Parlament.
G4Media scrie că reorganizarea administrativ-teritorială a României este un subiect dezbătut de mulți ani, argumentele principale fiind de ordin economic: ar permite o descentralizare și o debirocratizare reale și ar elimina costuri cu primării la localități foarte mici.
De-a lungul timpului au fost depuse mai multe proiecte legislative pentru reorganizarea administrativ-teritorială, însă niciunul nu a ajuns să treacă de vreun vot în Parlament, principalii oponenți fiind Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR). Politicienii maghiari nu doresc ca județele din așa numitul Ținut Secuiesc (Mureș, Harghita, Covasna) să fie grupate în regiuni diferite.
În octombrie, Uniunea Salvați România (USR) a depus primele proiecte din pachetul legislativ pentru reforma administrativ-teritorială a României. Printre măsuri, sunt reducerea numărului de județe și reorganizarea Bucureștiului.
„Este o realitate că 9 din 10 localităţi din România sunt falimentare în primul rând pentru că sunt prea mici”, spunea USR într-un comunicat remis presei la momentul lansării pachetului legislativ. „România are nevoie de structuri care să o dezvolte, nu de unele care doar să toace banii în beneficiul clientelei de partid”, a spus USR.
Proiectul de lege propune reorganizarea administrativ-teritorială a României în opt județe:
- Nord-Est (Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui)
- Sud-Est (Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea, Vrancea)
- Sud-Muntenia (Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Ialomiţa, Prahova, Teleorman)
- Sud-Vest Oltenia (Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt, Vâlcea)
- Vest (Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş)
- Nord-Vest (Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu Mare, Sălaj)
- Centru (Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu)
- Bucureşti-Ilfov (Municipiul Bucureşti şi Ilfov).
De asemenea, USR propune ca oraşele să nu poată avea mai puțin de 20 000 de locuitori, iar comunele, mai puțin de de 3 000 de locuitori.
„La rândul său, Bucureştiul nu va mai avea sectoare, ci subdiviziuni numite districte. Astfel, Capitala va avea o singură primărie şi mai multe structuri teritoriale care să implementeze şi să urmărească strategia de dezvoltare unitară, aşa cum se întâmplă în multe oraşe europene”, arată USR.
Numărul localităţilor sau al districtelor, forma lor de organizare şi alte detalii ar fi urmat să fie stabilite prin Strategia de Reorganizare Teritorială, elaborată de Comisia Naţională de Reorganizare Teritorială şi adoptată de Guvern şi Parlament.
În aprilie 2023, Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), cea mai puternică organizație de promovare a mediului de afaceri și principalul mediator dintre decidentul politic și antreprenorii români, a cerut Coaliției ca, în contextul preocupărilor privind reducerea cheltuielilor bugetare, să ia în considerare să facă o reorganizare administrativ teritorială, trecând de la 42 la 15 județe.
CCIR mai propunea redefinirea noţiunii de comună ca localitate cu cel puţin 5 000 de locuitori, precum și redefinirea noțiunii de oraș ca localitate cu cel puțin 10 000 de locuitori.
În viziunea experților CCIR, toate instituțiile publice deconcentrate ar trebui regrupate sub această nouă formă administrativă, iar reforma administrației ar aduce, printre altele, predictibilitate și fiscalitate redusă.
