Rezultatele parțiale ale alegerilor prezidențiale din Turcia. Cine se clasează pe primul loc după numărarea a 45% din voturi
În Turcia au avut loc duminică, 14 mai, alegeri prezidențiale și parlamentare. Lupta s-a dat între președintele în exercițiu Recep Tayyip Erdogan și contracandidatul său Kemal Kilicdaroglu. Rezultatele parțiale oficiale arată că Erdogan a obținut 52,3%, iar Kilicdaroglu – 41,82% din voturi, transmite CNN Turk.
Șeful Înaltului Consiliu Electoral al Turciei, Ahmet Yener, a anunțat astăzi, în timpul unui discurs televizat, ridicarea restricțiilor de raportare a alegerilor. Astfel, datele provizorii au început să fie transmise mai devreme decât se anunțase.
Anterior, în mai multe sondaje Kilicdaroglu conducea. Cele mai recente trei sondaje îi acordau acestuia aproximativ 49% din voturi; lui Erdogan – 45%, iar ultranaționalistul Sinan Ogan ar urma să fie votat de doi până la cinci la sută din alegători, informează Deutsche Welle.
Kilicdaroglu le-a cerut susținătorilor săi să nu iasă pe stradă să sărbătorească în cazul unei victorii, pentru a evita eventuale ciocniri cu susținători ai guvernului predispuși la violență. El a avertizat opoziția cu privire la dezinformări răspândite intenționat de tabăra guvernamentală. Erdogan a acuzat de mai multe ori opoziția în campania electorală de „necredință”, „sprijinirea terorismului” sau „dirijare de către formațiunea teroristă PKK”.
Din 1923, de la crearea Republicii Turcia, țara a fost, potrivit Constituției, o democrație parlamentară. Dar Erdogan vrea să schimbe lucrurile. La alegerile din 2018 a fost introdus sistemul prezidențial, prin care președintele este mai puternic decât guvernul. Nu mai există funcția de premier.
Președintele este ales de popor pentru cinci ani și beneficiază de competențe extinse: numește și demite miniștrii și înalții funcționari de stat și conduce guvernul; emite decrete prezidențiale și poate decide de unul singur numiri importante în Justiție, Finanțe și Educație. Și serviciile secrete și puternica autoritate religioasă Diyanet sunt subordonate șefului statului. În noul sistem, președintele nu mai este obligat să renunțe la funcția din partid, Recep Tayyip Erdogan păstrând astfel și șefia formațiunii de guvernare AKP.
Introducerea sistemului prezidențial a dus la creșterea numărului de parlamentari de la 550 la 600, dar Erdogan a transformat legislativul turc într-o instituție irelevantă. Poate să dezbată și să adopte legi, dar majoritatea guvernamentală a înăbușit practic orice opoziție și și-a impus agenda politică fără opreliști. Guvernul nici măcar nu răspunde de regulă interpelărilor opoziției.
