Război sau operațiune specială? Ce cred reprezentanți ai unor comunități ruse și unii vorbitori de limbă rusă din R. Moldova despre situația din Ucraina
La 24 martie s-a împlinit o lună de când Ucraina ține piept invaziei ruse. Comunitățile democratice din întreaga lume au condamnat acțiunile militare ale Rusiei și au cerut încetarea imediată a focului.
Datele oficiale ale recensământului din 2014 arată că în R. Moldova etnicii ruși reprezintă circa 4,1% din întreaga populație, în timp ce 13,5% din populația țării se consideră vorbitoare de limbă rusă. Totodată, în țara noastră sunt înregistrate oficial numeroase comunități ruse. În acest context, ZdG a încercat să afle de la membrii acestor comunități, dar și de la mai mulți vorbitori de limbă rusă din Chișinău ce cred despre situația din Ucraina.
În timp ce oficialii ruși numesc invazia Ucrainei „operațiune specială”, practic toate țările democratice, dar și instituțiile internaționale vorbesc despre un război în care, în prima lună de lupte, au decedat peste o mie de civili, dintre care peste o sută sunt copii.
„Timp de 8 ani, această conducere naționalistă a omorât în mod constant rușii”
Valerii Klimenco este președintele Congresului comunităților ruse din R. Moldova și consilier municipal din partea Partidului Șor în Chișinău. El consideră că astăzi în Ucraina se desfășoară „o luptă împotriva conducerii naționaliste, care, mai devreme sau mai târziu, ar fi condus poporul Ucrainei către o nouă tragedie”.
„În primul rând, vina o poartă Statele Unite ale Americii, care folosesc astăzi Ucraina în calitate de instrument de confruntare în lupta cu Federația Rusă. În documentele lor, americanii au anunțat deschis că Rusia este dușmanul lor. Ei au căutat mult timp un instrument, pe care să-l poată folosi în confruntarea cu Rusia și au găsit asemenea naționaliști, organizații naționaliste, care, treptat, an după an, consolidându-și influența în organele de conducere ale Ucrainei, de fapt, au preluat controlul puterii de stat și au întreprins acea politică anti-rusească, ostilă față de Rusia, pe care am observat-o în ultimii ani. Acest lucru s-a manifestat foarte activ în evenimentele de la Donbas, unde, timp de 8 ani, această conducere naționalistă a omorât în mod constant rușii”, afirmă Valerii Klimenco.
Întrebat ce ar trebui să facă liderii Rusiei și Ucrainei, pentru a rezolva conflictul, Klimenco crede că „mai întâi de toate, trebuie să fie distrusă ideologia naționalistă și nazistă din Ucraina, ideologia anti-umană, care astăzi descompune societatea din Ucraina. În al doilea rând, trebuie să înceteze toate tentativele de a „discuta” cu cetățenii Ucrainei în limbajul armelor – precum a făcut conducerea ucraineană timp de 8 ani. După asta, bineînțeles, ar fi posibile tot felul de aranjamente și restabilirea contactului dintre Rusia și Ucraina. Ele oricum vor fi restabilite. Aceste țări, aceste popoare – nu au altă alternativă. În primul rând, sunt state-vecine, iar în al doilea, într-adevăr sunt înrudite. Și în familie există neînțelegeri. Cineva poate să-i dea cuiva o palmă, când se comportă greșit. Chiar și în istoria Ucrainei există astfel de cazuri. Citiți nuvela lui Gogol – „Taras Bulba”, care și-a ucis fiul, deoarece a considerat că el s-a comportat greșit. Așadar, în fiecare familie, membrii ei se pot comporta diferit, dar, în cele din urmă, este restabilită pacea și liniștea dintre ei. Același lucru se va întâmpla și în cazul Ucrainei și Rusiei, doar că asta va fi fără acei naziști, care mărșăluiesc pe străzile din Kiev, cu portretele lui Bandera – pe care Tribunalul Internațional de la Nürnberg l-a recunoscut drept criminal, care împușca și omora ucrainenii în anii celui de-al Doilea Război Mondial. În Ucraina, acestor călăi fasciști le construiesc monumente și nimeni nu observă asta. Atunci când va dispărea această închinare în fața fasciștilor și când adepții acestei ideologii naziste vor pleca din Ucraina – toate lucrurile vor fi restabilite și totul va fi normal”, susține Klimenko.
Războiul din regiunea Donbas a izbucnit în anul 2014, după ce rebelii susținuți de ruși au preluat controlul asupra clădirilor guvernamentale din orașele din estul Ucrainei. În urma luptelor intense, porțiuni din orașele Luhansk și Donețk au ajuns în mâinile separatiștilor pro-ruși.
Zonele controlate de separatiștii din Donbas au fost ulterior autoproclamate de către separatiști ca Republica Populară Luhansk și Republica Populară Donețk. Guvernul ucrainean, dar și comunitatea internațională a afirmat însă că, de fapt, cele două regiuni au fost ocupate de ruși. Republicile autodeclarate nu sunt recunoscute de niciun guvern, cu excepția Rusiei și a aliatului său apropiat, Siria.
Tot în 2014, Rusia a anexat în mod ilegal Crimeea, gest care a fost condamnat de către guvernele din întreaga lume.
Războiul din Ucraina – „operațiune specială de distrugere a naziștilor”
De aceeași părere este și reprezentanta comunității ruse din orașul Ungheni, care, chiar dacă inițial menționează că în Ucraina este război, ulterior, specifică că totuși se desfășoară o operațiune specială.
„Este o operațiune specială de distrugere a naziștilor. Însă, evident, sunt implicați și civilii, iar asta este rău. Dar se pare că Federația Rusă nu a avut o altă cale, în afară de aceasta. Singura modalitate de a rezolva conflictul este ca liderii celor două state să se întâlnească și să ajungă la un numitor comun. Nu există alte variante. Să se întâlnească și să meargă la unele compromisuri. Atât Federația Rusă, cât și Ucraina, trebuie să facă unele concesii. Cred că toți știu că acolo (n.r. în Ucraina) este fascism în formă deschisă, pur și simplu toți închid ochii la acest lucru. Tot acest timp, acolo a fost destul de complicat”, conchide reprezentanta comunității ruse din Ungheni, care însă a cerut să nu-i fie publicat numele.
„Aici trăim toți în pace și nu discutăm asemenea subiecte”
Alte organizații ale vorbitorilor de limbă rusă din R. Moldova, printre care se numără și Asociația obștească „Руссь”, au refuzat să se pronunțe în privința evenimentelor din Ucraina sau au precizat că adoptă o poziție neutră.
„Nu cunoașteți atitudinea conducerii R. Moldova față de acest subiect? Aici trăim toți în pace și nu discutăm asemenea subiecte. Cu toții ne dorim pace. Nu am de gând să comentez nimic. Care ar fi sensul? Nu-mi doresc să fac zâzanie în societatea din țara noastră. Unicul lucru pe care pot să-l spun e că, slavă Domnului, nu m-am așteptat la o atitudine atât de înțeleaptă din partea conducerii noastre. Conducerea noastră se comportă foarte înțelept, așa că, îi voi urma exemplul și nu voi comenta nimic”, a menționat reprezentanta Centrului Intelectual Rusesc (Русский Интеллектуальный Центр РИЦ).
CITIȚI ȘI: Ruși din R. Moldova, despre războiul fratricid și solicitarea Ambasadei de a denunța discriminarea
Vorbitorii de limbă rusă din Chișinău, împărțiți în două tabere
Dacă opiniile organizațiilor și asociațiilor ruse, intervievate de ZdG, corespund în mare parte cu versiunea promovată de Kremlin, în rândul vorbitorii de limbă rusă din capitală există și persoane care au o altă viziune.
„Zelensky a devenit pur și simplu ca o marionetă. Se pare că este un iubitor de valută și ei i-au dat atât, de cât avea el poftă, iar acum trebuie să răspundă. Și vinovat rămâne doar poporul necăjit. Nu e normal ca pe așa pământuri, oamenii să moară de foame și să meargă cu torbe și copii mici.”
„Sunt de origine rusă. Baștina mea e în Rusia, m-am născut în Rusia. Îmi cer iertare de la oaspeții mei din Ucraina și de la toată Ucraina.”
„Ucraina trebuie să înceteze să ucidă Donbasul și Putin nu va ucide Ucraina. Cred că doar așa, deoarece în Donbas într-adevăr există grupuri separatiste. Acolo sunt. Am cunoscuți acolo și ei spun că înșiși ucrainenii îi bombardează.”
„Desigur că oamenii nu trebuie să moară. Din nici o parte. Dar avem ce avem. Cred că situația asta ar fi putut fi prevenită, dacă și conducerea ar fi fost inteligentă. Conducerea ambelor țări.”
„Rusia corect spune, că acolo este doar banditism și terorism și cum le spune… urmașii lui Bandera. Însuși poporul ucrainean, ei singuri spun că au trăit rău din cauza acestor teroriști și bandiți și au fost marginalizați din toate părțile. Vedeți că ei vin acum la noi și pe fețele lor sunt râsete, fericire, deoarece au scăpat de acolo.”
„În primul rând, cred că este o încălcare flagrantă a integrității țării. În al doilea rând, acolo are loc un genocid asupra populației băștinașe, deoarece bombardează casele de locuit, școlile, teatrele, inclusiv locurile, unde știu că oamenii se ascund de bombe.”
„Ce să zic? Vă spun, deoarece acolo se dezvoltă fascismul. Dacă nu ar fi venit rușii, acolo ar fi fost jale. Ei acolo nu îi consideră pe oameni drept oameni. Ei au făcut un cap de pod, ca să atace Rusia, Moldova și așa mai departe. Sunt niște fasciști îngrozitori. Niște „banderoviști” incurabili.”
Vladimir Putin, președintele Federației Ruse a anunțat în dimineața zilei de 24 februarie despre începerea unei „operațiuni militare speciale” în Ucraina. La scurt timp după anunț, au fost raportate explozii în Kiev și în mai multe orașe ucrainene.
În prezent, unul dintre cel mai grav afectate orașe din Ucraina este Mariupol, unde până la 90% din infrastructură a fost distrusă de forţele ruseşti. Conform datelor prezentate de Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR), circa 3,674,952 de ucraineni și-au părăsit țara de la începutul războiului. Datele oficiale prezentate de ONU arată că în prima lună de război au decedat peste o mie de civili, dintre care peste 100 sunt copii.
Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite (ONU) a votat miercuri, 2 martie, rezoluția prin care condamnă invazia rusească în Ucraina și cere retragerea imediată a armatei ruse din țara vecină. Dintre cei 193 de membri, 141 au votat în favoarea rezoluției, 35 s-au abținut, iar 5 au votat împotrivă.
Țările care au susținut invazia rusă au fost Rusia, Belarus, Siria, Coreea de Nord și Eritreea.
Victoria Romaniuc, stagiară ZdG
