Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, acuză Chișinăul de „isterie antirusească”
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, acuză Chișinăul de „isterie antirusească” și spune că autoritățile R. Moldova nu au demostrat disponibilitatea pentru a se angaja în dialog cu Moscova. Declarațiile au fost făcute pentru RIA Novosti, agenție de presă afiliată Kremlinului.
„Pe 17 martie curent, președinta Maia Sandu, adresându-se Parlamentului de la Chișinău, a făcut declarații nefondate despre „agenții Kremlinului” și dorința Rusiei de a „aduce războiul în Moldova”. În aceeași zi, vorbind la televizor, ea s-a referit la o hotărâre nesemnificativă din punct de vedere juridic a Curții Penale Internaționale, promovată de Occident, susținând că conducerea rusă se face vinovată pentru „crimele de război comise în Ucraina””, a spus Zaharova.
Reprezentanta oficială a Ministerului rus de Externe a mai menționat că „îmbunătățirea relațiilor dintre Rusia și R. Moldova depinde în totalitate” de autoritățile de la Chișinău.
„Ne așteptăm ca cei de acolo să găsească forțe pentru a privi cu luciditate situația și să meargă pe calea normalizării relațiilor cu țara noastră”, a conchis ea.
Pe 18 martie curent, la două zile după ce Parlamentul de la Chișinău a aprobat proiectul de lege care prevede că sintagma „limba română” va lua locul „limbii moldovenești” în toate legile R. Moldova, Maria Zaharova s-a declarat nemulțumită de hotărârea autorităților de la Chișinău.
Mai mult, reprezentanta oficială a Ministerului rus de Externe a acuzat România de „ocuparea Basarabiei până în 1940” și a criticat declarația Ministerului român de Externe, care a salutat adoptarea de către Parlamentul R. Moldova a proiectului de lege privind limba română. Aceasta a spus că „ar trebui să se urmeze logica istorică numind limba română drept limba moldovenească și nu invers”.
„(…) Prin abandonarea limbii moldovenești, actualul regim de la Chișinău ridică întrebarea: a cui este acum Basarabia (care a fost ocupată de România până în 1940) și cui aparțin pământurile de-a lungul Nistrului (care au făcut parte din Ucraina până în 1940)? În mod paradoxal, limba moldovenească este acum păstrată oficial doar în Transnistria (…)”, a spus ea.
Ulterior, reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) au afirmat că declarațiile făcute de purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe reprezintă „o ingerință în treburile interne ale R. Moldova”.
„Este dreptul nostru suveran de a decide cum numim limba pe care o vorbim și nu acceptăm lecții de istorie. Reiterăm apelul către partea rusă de a nu admite ingerințe în treburile interne ale țării noastre”, accentuează MAEIE într-un comunicat.
Vineri, 24 martie, decretul semnat de președinta Maia Sandu privind promulgarea legii care prevede că sintagma „limba română” va lua locul „limbii moldovenești” în toate legile R. Moldova, a fost publicat în Monitorul Oficial. Potrivit acestei Legi, vor fi înlocuite și sintagmele „limba oficială”, „limba de stat” și „limba maternă”.
