Președintele și prim-ministra Finlandei dau undă verde țării pentru a se alătura alianței militare NATO: „Sperăm că pașii, care mai sunt necesari pentru a lua această decizie, vor fi făcuți rapid”

Finlanda trebuie să solicite aderarea la alianța militară NATO „fără întârziere”, au declarat joi, 12 mai, președintele finlandez Sauli Niinisto și prim-ministra Sanna Marin, într-o schimbare majoră de politică declanșată de invazia Rusiei în Ucraina, scrie Reuters.

„Finlanda trebuie să solicite fără întârziere aderarea la NATO. Sperăm că pașii, care mai sunt necesari pentru a lua această decizie, vor fi făcuți rapid în următoarele zile”, au declarat Niinisto și Marin într-o declarație comună.

Declarația de susținere a NATO din partea președintelui finlandez Sauli Niinisto și a prim-ministrei Sanna Marin era așteptată, după ce guvernul finlandez a prezentat recent Parlamentului țării un raport privind securitatea națională care a subliniat calea de aderare la alianță ca fiind una dintre opțiunile Finlandei.

După ce Parlamentul Finlandei va aproba o decizie în acest sens și după ce vor fi depășite orice alte obstacole legislative interne, se așteaptă ca NATO să invite Finlanda să negocieze aderarea.

Finlanda, care are o graniță comună de 1.300 km și un trecut dificil cu Rusia, și-a intensificat treptat cooperarea cu Organizația Tratatului Atlanticului de Nord în calitate de partener de la anexarea Crimeei de către Rusia în 2014, dar s-a abținut să adere pentru a menține relații de prietenie cu vecinul său estic.

Sprijinul public finlandez pentru aderarea la NATO a crescut la cifre record în ultimele luni, ultimul sondaj realizat de postul public de televiziune YLE indicând 76% dintre finlandezi în favoarea aderării și doar 12% împotrivă, în timp ce sprijinul pentru aderare obișnuia să zăbovească la doar aproximativ 25% în anii de dinaintea războiului din Ucraina.

În timp ce nealinierea militară i-a satisfăcut mult timp pe mulți finlandezi ca modalitate de a se ține departe de conflicte, invazia Rusiei în Ucraina suverană a determinat un număr tot mai mare de finlandezi să considere relațiile de prietenie cu Rusia ca fiind o frază goală.

Soarta Ucrainei a fost deosebit de deranjantă pentru Finlanda, care a purtat două războaie cu Rusia între 1939 și 1944, respingând o tentativă de invazie, dar pierzând aproximativ 10% din teritoriul său în acordul de pace ulterior.

Trecerea rapidă a Finlandei spre NATO este posibil să tragă după sine vecinul său Suedia.

Social-democrații suedezi aflați la putere sunt așteptați să decidă pe 15 mai dacă vor anula decenii de opoziție față de aderarea la NATO, o mișcare care ar duce aproape sigur la solicitarea Suediei de a se alătura alianței de 30 de națiuni.

Rusia a avertizat în mod repetat ambele țări împotriva aderării la alianță. Recent, pe 12 martie, ministerul său de Externe a declarat că „vor exista consecințe militare și politice grave” în cazul în care vor face acest lucru.