OMS: COVID-19, cea de-a cincea cauză principală de deces în UE, iar regiunea europeană a înregistrat cea mai mare incidență săptămânală a cazurilor de COVID-19 de la începutul pandemiei

COVID-19 este cea de-a cincea cauză principală de deces în Uniunea Europeană, atingând nivelul de 1.000 de decese pe zi. Regiunea Europeană a înregistrat cea mai mare incidență săptămânală a cazurilor de COVID-19 de la începutul pandemiei, cu aproape 700.000 de cazuri raportate, a avertizat OMS, joi, 15 octombrie.

Declarația a fost făcută de către Dr Hans Henri P. Kluge, directorul regional al Biroului Regional OMS pentru Europa privind situația la pandemia COVID-19 din regiunea europeană a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), în cadrul conferinței online de presă din 15 octombrie 2020 (Copenhaga, Danemarca).

„Situația epidemiologică în evoluție din Europa ridică mari îngrijorări: numărul zilnic de cazuri și spitalizări este în creștere, COVID-19 fiind cea de-a cincea cauză principală de deces, atingând nivelul de 1.000 de decese pe zi. Regiunea Europeană a înregistrat cea mai mare incidență săptămânală a cazurilor de COVID-19 de la începutul pandemiei, cu aproape 700.000 de cazuri raportate”, se menționează în declarație.

În declarație se menționează despre răspunsuri bine direcționate și proporționate la pandemia COVID-19.

„Măsurile se înăspresc în multe țări din Europa și aceasta este un lucru bun, deoarece sunt măsuri absolut necesare. Acestea sunt răspunsuri adecvate și necesare la ceea ce ne spun datele: transmiterea și sursele de infectare au loc pe cale habituală, acasă, și în locurile publice închise, precum și în comunitățile unde se respectă slab măsurile de protecție. În acest context, avem nevoie de politici locale fără compromis, care prevăd reguli mai riguroase de protecție personală și limitarea adunărilor în masă a oamenilor. Măsurile existente (sau propuse) sunt răspunsuri la situația actuală și intenționează să anticipeze orice situație ce poate să se înrăutățească. Cu alte cuvinte, aceste măsuri au scopul de a ne da posibilitatea să ne pregătim și să aplatizăm curba epidemiologică. E nevoie de aceste măsuri pentru a salva vieți de la COVID-19 și pentru a nu supune riscului alte persoanele care suferă de alte maladii și din cauza declinului economic”, a mai declarat Dr Hans Henri P. Kluge, directorul regional al Biroului Regional OMS pentru Europa.

Declarația integrală:

Regiunea europeană trăiește într-o pandemie. Dar vremurile unei pandemii nu sunt neapărat „vremuri întunecate”.

Astăzi vă voi spune despre situația epidemiologică, evaluările noastre despre situație, un răspuns proporțional și de la ce pași ar trebui să ne abținem.

Voi începe cu cifre. În Regiunea Europeană, a început perioada de toamnă-iarnă a creșterii morbidității: numărul zilnic de cazuri crește exponențial, la fel și numărul zilnic de decese.

Această situație epidemiologică este de mare îngrijorare: incidența este în creștere, numărul spitalizărilor este în creștere, COVID-19 a devenit a cincea cauză de deces, iar rata mortalității a ajuns la 1000 de cazuri pe zi.

Regiunea are cele mai mari rate săptămânale de incidență COVID-19 de la începutul pandemiei, cu aproape 700.000 de cazuri raportate.

Numărul de cazuri confirmate a depășit 7 milioane, crescând de la 6 la 7 milioane în doar 10 zile. În weekendul trecut, s-au stabilit noi recorduri: atât pe 9, cât și pe 10 octombrie, numărul zilnic total de cazuri a depășit 120.000 pentru prima dată.

Înseamnă asta că am revenit la situația observată la mijlocul lunii martie? Nu. În ciuda faptului că numărul zilnic de cazuri este acum de 2-3 ori mai mare decât în ​​perioada de vârf din aprilie, rata mortalității este în prezent de cinci ori mai mică. Timpul necesar pentru dublarea numărului de spitalizări este acum de 2-3 ori mai mare. Virusul în sine nu s-a schimbat însă: a devenit nici mai mult, nici mai puțin periculos.

Creșterea ratelor zilnice de infecție poate fi atribuită unor motive tehnice, dintre care unul este, fără îndoială, numărul de teste efectuate, în special în rândul tinerilor. Rata mai scăzută a mortalității, la rândul său, poate fi explicată prin faptul că o proporție mai semnificativă de cazuri este acum observată în rândul tinerilor mai puțin vulnerabili, care se datorează mobilității și contactelor neprotejate în rândul persoanelor din grupele de vârstă mai mici, care sunt mai ușor de tolerat o formă severă a bolii și au șanse mai mari de pentru supravietuire.

Aceste date indică faptul că în acest moment curba epidemiologică este în creștere, dar abruptitatea acestei curbe este mai mică, ceea ce reprezintă o rată a mortalității mai mică. În același timp, situația se poate agrava brusc dacă boala acoperă din nou grupele de vârstă mai în vârstă după ce persoanele de vârste diferite încep să contacteze mai intens în interior.

Deci, ce ne așteaptă?

Proiecțiile făcute din modele epidemiologice fiabile nu sunt încurajatoare. Conform acestor modele, reducerea prelungită a restricțiilor ar putea duce la faptul că ratele zilnice de mortalitate vor fi de 4-5 ori mai mari decât în ​​aprilie până în ianuarie 2021.

În același timp, aceleași modele arată că măsuri simple, cum ar fi, de exemplu, utilizarea sistematică și pe scară largă a măștilor (la nivelul de 95% de acum, în loc de observate în prezent mai puțin de 60%) și un control strict asupra adunărilor de oameni în locuri publice și pe teritoriul privat – poate salva până la 281.000 de vieți până la 1 februarie în 53 de state membre din regiunea noastră.

În scenariile cu controale proporțional mai strânse, modelul oferă predicții mult mai optimiste (dar fiabile): morbiditatea și mortalitatea vor fi în continuare ușor mai mari decât în ​​primul val, dar curba va fi mai puțin abruptă. Cu alte cuvinte, în acest scenariu, ar trebui să ne așteptăm ca creșterea incidenței să fie mai mare și mai prelungită, mai degrabă decât bruscă, ceea ce ne va oferi mai mult timp pentru a răspunde.

Aceste predicții nu fac decât să confirme ceea ce am spus deja: pandemia nu își va schimba cursul de la sine, dar suntem capabili să o influențăm.

Un răspuns proporțional și vizat

Multe țări europene înăspresc măsurile restrictive și acest lucru este bun – astfel de măsuri sunt acum absolut necesare. Acestea sunt acțiuni proporționale, necesare, bazate pe dovezile disponibile că răspândirea infecției are loc la domiciliu, în spații închise și în comunități care nu efectuează suficiente măsuri de protecție.

Astfel, avem nevoie de inițiative locale fără compromisuri care să ofere măsuri de protecție personală mai atente și să limiteze întrunirile în masă.

Măsurile care sunt deja în vigoare sau sunt în prezent propuse sunt un răspuns la situația actuală și sunt concepute pentru a anticipa posibila deteriorare. Cu alte cuvinte, aceste măsuri sunt menite să ne ofere posibilitatea de a ne pregăti și de a aplatiza curba epidemiologică. Aceste măsuri sunt necesare pentru a salva vieți de COVID-19, fără a pune oamenii în pericol de alte boli și de recesiunea economică.

Orice „înăsprire” ulterioară a unor astfel de măsuri va fi rezultatul nerespectării măsurilor care erau în vigoare înainte și, prin urmare, ar fi mai bine dacă începem să punem în aplicare astfel de măsuri acum, când acestea sunt relativ nedureroase, fără a aștepta consolidarea lor din ce în ce mai mare, ca mulți dintre noi, din păcate, am experimentat-o ​​primăvara.

Mi se pune foarte des întrebarea dacă OMS-Europa este în favoarea „închiderii țărilor” sau împotriva acesteia.

Ca răspuns la acest lucru, aș dori să spun următoarele. În întâlnirile mele cu presa, spun mereu că pandemia pe care o vedem astăzi este diferită de pandemia pe care am văzut-o ieri și acest lucru se aplică nu numai dinamicii incidenței, ci și resurselor noastre de combatere a bolii. La fel, ceea ce numeam „închidere” în urmă cu șase luni nu se apropie de aceeași acțiune care va fi întreprinsă astăzi.

Închiderea din martie a fost larg răspândită. Viața a fost suspendată în toate sferele societății noastre și a activității sale economice: întreprinderile erau închise, viața socială oprită, școlile nu funcționau, oamenii nu se puteau deplasa, granițele erau blocate. În martie, o astfel de închidere a fost o măsură inevitabilă, pentru că am fost prinși cu garda jos.

Astăzi, închiderea înseamnă ceva complet diferit. Închiderea înseamnă o acumulare pas cu pas de măsuri proporționale, orientate, cu o durată bine definită. Măsurile pe care le luăm cu toții, atât individual, cât și la nivel comunitar, sunt necesare pentru a minimiza daunele colaterale aduse sănătății noastre, economiei și societății noastre.

Credem că o decizie de înăsprire a măsurilor peste tot trebuie să ia în considerare atât riscurile directe asociate cu o pandemie, cât și daunele colaterale.

Sănătate mentală:

• Oferiți asistență medicală comunitară.
• Rezistați la stigmatizare și discriminare.

Violența domestică bazată pe gen:

• Trebuie să avem grijă unul de celălalt.
• Trebuie să asigurăm continuitatea serviciilor sociale.

Daune colaterale pentru studenți:

• Trebuie să facem tot ce putem pentru ca școlile să funcționeze.
• Avem nevoie de politici specifice pentru a sprijini copiii cu risc cu nevoi educaționale speciale sau cu dizabilități.

Prevenirea daunelor colaterale și a altor măsuri de sănătate, cum ar fi imunizarea și prevenirea și gestionarea cancerului și a bolilor cardiovasculare:

• Trebuie să ne asigurăm că sistemul de sănătate funcționează pe două baze.

Vulnerabilitate economică:

• Avem nevoie de măsuri de protecție socială care să poată ajunge la toți cei care au nevoie de ea. Acest lucru necesită, printre altele, reducerea întârzierilor birocratice și furnizarea de servicii suplimentare (inclusiv sănătatea mintală).

Pentru a avea grijă de lucrătorii noștri extrem de obosiți din domeniul sănătății și de alți lucrători implicați în lupta împotriva coronavirusului:

• Evaluează situația, oferă o remunerație adecvată, acționează decisiv.

Toți acești factori de risc trebuie monitorizați îndeaproape ca parte a datelor de monitorizare a situației cu COVID-19.

Îndemnăm guvernele și cetățenii să manifeste empatie și să se angajeze în dialogul public cu cei mai afectați de măsuri restrictive pentru a menține speranța, încrederea și legătura comunității.

Sursa: euro.who.int